Doua treimi din companiile romaneşti riscă în orice moment insolvenţa
Scăderea numărului de insolvenţe raportată statistic este doar un indicator cantitativ, neconcludent pentru starea economiei naţionale, în contextul în care 60% din companiile importante din Romania se confruntă în prezent cu dificultăţi financiare, a declarat Andrei Cionca, CEO CITR Group. "Ştim faptul că numărul companiilor care au intrat în insolvenţă a scăzut cu 57% în primele 3 luni, o veste îmbucurătoare. La o analiză mult mai atentă, încercăm să vedem cauzele scăderii. Este o însănătoşire, sau un efect produs de altceva?", a declarat Cionca la conferinţa "Restructurarea – o măsură de însănătoşire a afacerii', organizată de ZF şi CITR Group, eveniment aflat la a treia ediţie. El a afirmat că multe firme fără activitate au fost lichiditate sau radiate în ultimii ani, iar din cele aproximativ 20.000 de firme care intră anual în insolvenţă, 84% sunt fără activitate şi doar 16% sunt relevante. Pe de altă parte, 60% din companiile relevante din Romania sunt în impas financiar, a punctat el. "Vă atrag atenţia că 60% din companiile romaneşti sunt în insolvenţă iminentă sau în dificultate. Scăderea numărului de insolvenţe este un indicator cantitativ, neconcludent pentru starea economiei naţionale. Nu este o abordare profesionistă să ne uităm la acest indicator", a adăugat Cionca. Reprezentantul CITR a arătat că insolvenţa este o stare de fapt, trebuie constatată, înţeleasă, după care este nevoie de acţiune foarte rapidă. Cu cat se accelerează mai repede, cu atat cresc şansele de recuperare, în vreme ce ignorarea soluţiilor necesare va avea efectul advers, a mai spus reprezentantul CITR. Prezent la eveniment, Bogdan Pleşuvescu, director executiv Direcţia Juridic, Workout şi Insolvenţă la Banca Transilvania, a arătat că primele semne care indică înrăutăţirea situaţiei financiare a unei companii apar, în cele mai multe cazuri, atunci cand se pierd contracte şi apar dificultăţi de cash-flow. În aceste situaţii, cand apare primul impas, de cele mai multe ori antreprenorii iau decizii pripite care adancesc situaţia de criză, nu o rezolvă. "În momentul cand apar primele semne de înrăutăţire a indicatorilor, nu vă grăbiţi să puneţi banii în conturi unde credeţi că nu ajunge nimeni, ci veniţi la bancă, pentru a găsi modalităţi de restructurare, în primul rand în afara instanţei. Nu vă fie frică să veniţi la bănci, există modalităţi de restructurare a datoriilor, decat să faceţi lucruri greşite, mai bine veniţi şi cereti ajutor de la consultanţi", a spus Pleşuvescu. Procesul de restructurare în sine este unul simplu, problemele apar însă din cauza aşteptărilor diferite în randul participanţilor la acest proces. "Principiul restructurării este rezultatul a ceea ce pune fiecare pe masă, nu a ceea ce încearcă fiecare să atragă în mod oportunist", a spus, la randul său, Rudolf Vizental, CEO CIT Restructuring.
Pas important pentru legea falimentului personal
Comisia juridică a Camerei a avizat proiectul legii insolvenţei persoanei fizice
Comisia juridică a avizat favorabil, marţi, proiectul legii insolvenţei persoanei fizice, care prevede ca orice cetăţean de bună credinţă care este în incapacitate de plată a datoriilor, nu din vina sa, să-şi poată reeşalona datoriile pe baza unui plan de redresare financiară pe o perioada de 5 ani. Iniţiatorul proiectului, deputatul PSD Ana Birchall, a declarat că este foarte bucuroasă că "s-a făcut istorie" legislativă prin adoptarea acestui proiect. "Sunt tare bucuroasă că astăzi am făcut istorie în Comisia juridică şi sper să facem acelaşi lucru şi maine în plen şi această lege să intre în vigoare", a spus Birchall. Ea a explicat că de această lege va beneficia orice debitor de bună credinţă care are "un necaz financiar", nu din vina sa, acesta putand să-şi reeşaloneze datoriile, pe baza unui plan de redresare, pe o perioadă de 5 ani. Acest debitor, în momentul în care îşi deschide procedura de insolvenţă, nu mai poate fi executat silit şi este stopată orice penalitate sau majorare de întarziere. "Orice debitor de bună credinţă care are un necaz financiar independent de voinţa sa, din momentul în care îşi deschide procedura insolvenţei persoanei fizice nu mai stă cu grija că va fi executat silit sau că rămane pe drumuri, deci executarea silită este reglementată ca o excepţie, nu ca o regulă. Un debitor de bună credinţă, dacă are anumite datorii şi consideră că se poate redresa financiar şi este în necaz financiar fără vina sa, poate, în baza unui plan de rambusare care se poate întinde pe 5 ani cu posibilitatea prelungirii a încă unui an de zile, să-şi reeşaloneze aceste datorii astfel încat să nu fie executat silit. În momentul deschiderii procedurii de insolvenţă nu mai sunt acumulate datorii la datorii, penalităţi la penalităţi la o rată bancară. Orice penalitate, majorarea de întarziere se stopează automat", a mai explicat Birchall. Ea a mai spus că orice debitor care, după 90 de zile de la data scadentă a unei datorii, ştie că nu mai poate să-şi achite aceste datorii, poate să-şi ceară intrarea în insolvenţă şi, în felul acesta, să se poată redresa financiar în baza acestui plan de rambursare."Avem două proceduri: atunci cand debitorul nu are nicio şansă să se redreseze, poate solicita lichidarea sau îşi poate reeşalona datoriile, pe baza planului de rambursare pe care îl propune, sub supravegherea şi consultanţa unui administrator al procedurii desemnat de o comisie de insolvenţă. Acest admnistrator poate fi dintre practicienii în insolvenţă, avocaţi, notari sau executori judecătoreşti", a mai spus Birchall. Ea a mai aratat că, la nivel naţional, va fi o comisie naţională de insolvenţă, iar la nivel teritorial va fi o comisie teritorială de insolvenţă care se întalneşte cel puţin o dată pe lună. Cheltuielile în procedura de rambursare sunt prevăzute în planul de rambursare, iar cheltuielile de demarare a acestei proceduri sunt suportate de la bugetul de stat.
