Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Proprietarul Bancpost a trecut pe profit în Romania

Ziarul de Vrancea
15 mai 2015 696 vizualizări
Eurobank, proprietarul Bancpost, a înregistrat în primul trimestru, în Romania, un profit de 2,3 milioane de euro, după ce a avut pierderi în fiecare trimestru al anului trecut, provocate de provizioanele constituite pentru creditele neperformante, potrivit datelor publicate de grupul elen

 În 2014, Eurobank a înregistrat în Romania pierderi de 151,2 milioane de euro şi provizioane de 145,4 milioane de euro. Activele băncii elene în Romania se situau la sfarşitul primului trimestru la 3,3 miliarde de euro, în creştere de la 3,26 miliarde de euro în trimestrul patru al anului trecut. Veniturile operaţionale ale Eurobank în Romania au atins în primul trimestru 36,5 milioane de euro după venituri de 37,3 milioane de euro în trimestrul patru. Soldul brut al creditelor a crescut cu 2% în intervalul analizat, faţă de ultimul trimestru al anului trecut, la 2,59 miliarde de euro. În primul trimestru, soldul creditelor se ridica la 2,65 miliarde de euro. Portofoliul depozitelor a scăzut cu 3,2% comparativ cu sfarşitul anului trecut, la 1,82 miliarde de euro, dar este peste nivelul de 1,8 miliarde de euro din primul trimestru al anului 2014. Eurobank a înregistat în primul trimestru, în Romania, cheltuieli operaţionale de 25,2 milioane de euro. În primul trimestru, creditele cu întarzieri la plată de peste 90 de zile s-au ridicat la 825 milioane de euro, faţă de 800 de milioane de euro la sfarşitul anului trecut. Banca a constituit în primele trei luni provizioane pentru credite neperformante de 9,8 milioane de euro, faţă de 41,4 milioane de euro în trimestrul al patrulea.


Semne pozitive pentru economie: Investiţiile străine în creştere accelerată

in primele trei luni ale anului, investiţiile străine directe au avansat cu 55%

Investiţiile străine directe au însumat 885 milioane de euro în primul trimestru, în creştere cu 55% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar în martie volumul s-a dublat comparativ cu primele două luni din an la un loc, ajungand la 476 milioane euro, potrivit datelor Băncii Naţionale. "Investiţiile directe ale nerezidenţilor în Romania au însumat 885 milioane euro, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul net estimat) au înregistrat 200 milioane euro, iar creditele intragrup 685 milioane euro (net)", se arată într-un comunicat al BNR. În februarie, investiţiile au scăzut faţă de ianuarie cu 63%, de la 299 milioane de euro la 110 milioane de euro. Investiţiile străine directe au scăzut anul trecut cu 10,6% faţă de 2013, la circa 2,43 miliarde euro, de la un varf de 2,71 miliarde euro atins în 2013 după declanşarea crizei economice. În 2013, investiţiile străine directe au crescut cu 26,8% comparativ cu anul anterior, la 2,713 miliarde euro, atingand varful ultimilor patru ani, după ce în 2012 s-a consemnat prima apreciere de la începutul crizei. Cel mai ridicat nivel al investiţiilor străine directe s-a înregistrat în anul 2008, de 9,496 miliarde de euro. Între 2003 şi 2006 Romania a înregistrat în fiecare an creşteri ale investiţiilor străine, acestea ajungand la 5,183 miliarde de euro în 2004, 5,213 miliarde de euro în 2005 şi 9,056 miliarde de euro în 2006. În 2007 a avut loc o diminuare a capitalului străin investit în Romania, la 7,25 miliarde de euro, urmat de o creştere la nivelul record din 2008. Începand cu anul următor, valoarea indicatorului s-a deteriorat, investiţiile scăzand abrupt pană la 3,48 miliarde de euro în 2009 şi la 2,2 miliarde de euro în 2010. În 2012, investiţiile străine directe nete au crescut pentru prima dată de la începerea crizei, avansul fiind de 18,7%, la 2,138 miliarde euro.

S-au stabilit caştigurile la Loteria Fiscala: 55 de lei pentru 18.125 persoane

Prima extragere a Loteriei bonurilor fiscale, organizată pe 13 aprilie, a atras 18.215 de cereri de revendicare a premiului, cele mai multe în Bucureşti, Cluj şi Braşov, iar la polul opus s-au situat judeţele Giurgiu, Călăraşi şi Ilfov, caştigul fiind de 54,9 lei dacă toate bonurile ar fi validate. Astfel, în Bucureşti au fost depuse 2.348 de cereri de către persoanele care au avut bonuri fiscale emise pe 7 februarie, cu valori între 6 lei şi 6,99 lei, cele mai multe în Sectorul 6 (512 solicitări), urmat de Sectorul 2 (429), Sectorul 4 (415 solicitări), Sectorul 3 (399 solicitări), Sectorul 5 (338 solicitări) şi Sectorul 1 (255 solicitări). La Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Cluj s-au înregistrat 1.025 de cereri, în Braşov au fost depuse 888 de cereri, la Iaşi - 767 cereri, Hunedoara - 709 cereri şi în Constanţa - 684 cereri. Cele mai puţine solicitări de revenidicare a premiului la loterie au fost primite de administraţiile ANAF din Giurgiu (105), Călăraşi (113), Ilfov (150), Mehedinţi (154) şi Harghita (170). "În luna iunie 2015 va fi organizată o nouă extragere ocazională, pentru bonurile fiscale emise în lunile aprilie şi mai 2015. Precizăm că în luna mai nu a fost programată nicio extragere", a comunicat Ministerul Finanţelor Publice. Ordonanţa privind Loteria bonurilor fiscale prevede că prima extragere lunară va fi organizată în luna iulie, la care vor participa bonurile emise în iunie. După încheierea primei etape a extragerii din 13 aprilie, de revendicare a premiilor, urmează ca ANAF să verifice bonurile fiscale depuse de solicitanţi, precum şi firmele care le-au emis. Comercianţii trebuie să aibă înregistrat şi în contabilitate bonul fiscal respectiv, altfel bonul va fi invalidat, iar firma amendată. Permiul total, de un milion de lei, va fi împărţit egal la numărul caştigătorilor validaţi de către inspectorii fiscali. Lista caştigătorilor va fi publicată pe site-ul Ministerului Finanţelor, iar plata premiilor se va efecua în maxim 60 de zile de la încheierea perioadei de depunere a cererilor de revendicare, respectiv pană la 13 iulie.

Nereturnarea amenzilor ANAF anulate, atacată la Curtea Constituţională

Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională în cazul OUG 8/2015 arătand că nereturnarea unei amenzi după decizia instanţei de anulare a unei contravenţii date de ANAF este neconstituţională şi permite abuzuri din partea organelor de control. Într-un comunicat transmis vineri, Avocatul Poporului anunţă că a sesizat Curtea Constituţională privind excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 8/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative. În opinia Avocatului Poporului, actul normativ vizat este neconstituţional în ansamblul său, întrucat afectează drepturi şi libertăţi consituţionale, în speţă accesul liber la justiţie, dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică de a obţine repararea pagubei, condiţiile restrangerii exerciţiului unor drepturi şi libertăţi, precum şi libertatea economică a persoanelor vizate de ipoteza normei legale criticate. ”În plus, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 8/2015 încalcă principiul separaţiei şi echilibrul puterilor în stat şi independenţa judecătorilor prin faptul că hotărarea judecătorească de anulare a procesului-verbal de constatare a contravenţiei nu are nici o finalitate cu caracter reparatoriu pentru persoana vătămată în patrimoniul său, întrucat amenda şi suma de bani achitată nu se restituie, aşa cum reiese din textul legal criticat”, arată Avocatul Poporului. De asemenea, acesta susţine că măsura reglementată prin prevederile legale criticate este de natură a crea premisele unor abuzuri din partea organelor de control, care, cunoscand faptul că soluţia de anulare a procesului-verbal de contravenţie pronunţată de instanţa de judecată nu are nici un efect asupra amenzii achitate, pot încheia procese-verbale în afara legii. Avocatul Poportului mai susţine că Ordonanţa de Urgenţă 8/2015 nu conţine numai simple norme de procedură care să vizeze competenţa instanţelor judecătoreşti, ci şi norme care produc efecte de ordin patrimonial, care pot avea consecinţe negative iremediabile pentru activitatea economică a persoanelor vizate de ipoteza normei legale.

Transgaz ar putea vinde obligaţiuni de 500 milioane lei

Transgaz ar putea vinde obligaţiuni negarantate de pană la 500 milioane lei, cu maturitate de cel puţin cinci ani, cel mai devreme în toamnă, pentru finanţarea construcţiei unui gazoduct între sudul Romaniei şi Europa Centrală, a declarat directorul general al companiei, Petru Văduva. Transgaz va solicita în iulie finanţare din partea Uniunii Europene, pentru susţinerea proiectului de 560 de milioane de euro numit BRUA, care va conecta Bulgaria, Romania, Ungaria şi Austria, a afirmat Văduva într-un interviu acordat Bloomberg. Dacă fondurile UE vor fi aprobate, Transgaz va trebui să acopere jumătate din costul proiectului din resurse proprii. "În cazul în care va fi aprobată cofinanţarea europeană, atunci va trebui probabil să pregătim propria finanţare, cu 12 luni înainte de construcţie, aşa că am putea emite obligaţiuni în toamnă, pentru a folosi banii în martie", a arătat Văduva. Transgaz ar extinde ulterior conducta de gaze pană la Marea Neagră, costul proiectului urmand să crească astfel la 1,1 miliarde de euro, a precizat Văduva.

Circa 50.000 de romani vor pleca în vacanţă de Rusalii

Circa 50.000 de romani vor pleca în vacanţă de Rusalii, cu 25% mai mulţi decat anul trecut, întrucat vor putea profita de un week-end prelungit şi se anunţă vreme bună, estimează agenţia Paralela 45. "De Rusalii cele mai multe vacanţe le-am vandut deja pe litoral, atat în Romania, cat şi în Bulgaria. Romanii vor profita de weekendul prelungit şi de tarifele hoteliere care în această perioadă sunt cu pană la 30% mai mici decat în plin sezon, iar în unele unităţi se oferă şi masa de Rusalii gratuită. Mulţi îşi vor lua şi ziua de vineri liberă pentru a uni cu weekendul şi atunci vor prefera să aleagă destinaţii în aproapierea casei, iar între litoralul romanesc şi bulgăresc nu e o diferenţă foarte mare nici la distanţă, nici la tarife", a declarat Alin Burcea, proprietarul agenţiei. Anul trecut, aproximativ 40.000 de romani au plecat în vacanţă de Rusalii, cu 30% mai puţini decat în 2013.

Exportul de buşteni este de sub un milion metri cubi

Exportul de lemn neprelucrat din Romania este sub un milion de metri cubi anual, iar cel de produse din lemn - peste şapte milioane de metri cubi, ambele cifrand aproximativ două miliarde de euro, a declarat preşedintele Asociaţiei Forestierilor din Romania (ASFOR), Nicolae Ţucunel. Preşedintele ASFOR, Nicolae ţucunel, arată, într-un comunicat, că în Romania se recoltează anual cantitatea de aproximativ 19 milioane metri cubi de masă lemnoasă, din care 12 milioane metri cubi se prelucrează industrial, iar diferenţa de şapte milioane metri cubi este destinată încălzirii şi altor utilizări. Din cantitatea destinată industriei, se exportă anual ca lemn brut (buşteni) 0,8 milioane de metri cubi, în timp ce diferenţa se prelucrează în cherestea, furnir, panouri din lemn masiv şi diferite tipuri de plăci (PAL, MDF, Panel). În cadrul procesului tehnologic, se pierde aproximativ 20 la sută din masa lemnoasă, iar din cei aproximativ nouă milioane de metri cubi rămaşi, industria mobilei din Romania preia doar 1,6 milioane de metri cubi, restul de 7,4 milioane de metri cubi de produse mergand spre export, a explicat, Nicolae Ţucunel. "Aceste produse (cantitatea de 7,4 milioane de metri cubi, n.r.) nu au desfacere în Romania", a declarat acesta.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.