MOZAIC STIRI ECONOMICE: Cum se fură legal pădurile din Romania?
Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a declarat, ieri, că atunci cand statul vinde ceva ar trebui să fie organizate licitaţii obligatorii, astfel încat să nu piardă bani, considerand "straniu" faptul că Romsilva vinde lemn fără licitaţie sau la licitaţii cu un singur cumpărător. Întrebat la Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă, dacă instituţia pe care o conduce a formulat propuneri la reexaminarea în Parlament a Codului Silvic, Bogdan Chiriţoiu a spus că a constatat o problemă de principiu, şi anume că Romsilva este şi agent economic, dar are şi atribuţii de autoritate publică, ceea ce creează un conflict între cele două obiective. "Avem o problemă de principiu, faptul că Romsilva e şi agent economic şi are şi atribuţii de autoritate publică, ceea ce creează o anumită tensiune, un conflict între cele două obiective. E straniu cum se comercializează lemnul şi am fost surprinşi cum se poate vinde fără licitaţie. Statul cumpără, şi avem o legislaţie privind achiziţiile publice, care spune că nu se poate cumpăra fără licitaţie, dar cand statul vinde ceva, nu avem o legislaţie. Logic ar fi să fie acelaşi principiu, să fie licitaţie pentru ca statul să nu piardă bani, să nu vandă prea ieftin. Ne-a surprins că se poate vinde lemnul fără licitaţie, prin contract direct, şi vedem şi licitaţii cand există un singur cumpărător, ceea ce este straniu", a spus Chiriţoiu. Întrebat dacă ar trebui organizate licitaţii obligatorii în momentul în care Romsilva vinde lemn, Chiriţoiu a răspuns afirmativ. "Cand firma statului vinde lemn, este obligată să facă licitaţie ca să ne asigurăm că se obţine cel mai bun preţ posibil pentru proprietarul ei, statul. Sunt unele licitaţii în care se prezintă un singur participant şi asta te face să te întrebi de ce se întamplă aşa ceva. E un lucru pe care nu îl înţelegem complet, putem să suspectăm anumite cauze şi merită să fie analizate", a mai spus preşedintele Consiliului Concurenţei. Bogdan Chiriţoiu a subliniat că instituţia pe care o conduce pregăteşte o analiză asupra pieţei lemnului care va fi făcută publică în perioada următoare. Codul Silvic este reexaminat de Parlament la cererea preşedintelui Klaus Iohannis. Senatul a respins, la finalul lunii aprilie, modificările solicitate prin cererea de reexaminare şi a votat legea în varianta iniţială. Mii de persoane au protestat, sambătă, în mai multe oraşe din ţară, nemulţumite de defrişările ilegale, dar şi de faptul că preşedintele Klaus Iohannis a retrimis în Parlament Codul Silvic. Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, în urma protestelor din ţară împotriva defrişărilor ilegale, desfăşurate sambătă, că problema defrişărilor ilegale va fi pusă pe ordinea de zi a următoarei şedinţe a Consiliului Suprem de Apărare a ţării, arătand că protestul de sambătă faţă de despăduririle abuzive este unul perfect legitim.
Un mare retalier din Romania caută aliaţi în Olanda
Grupul belgian Delhaize, proprietarul Mega Image, negociază un acord de fuziune cu grupul olandez Ahold, discuţiile fiind în fază incipientă, iar informaţia a dus luni la creşterea puternică a acţiunilor celor două companii de retail, relatează Bloomberg. Acţiunile Delhaize au urcat cu pană la 19%, la 86,08 euro pe unitate, înregistrand cea mai mare creştere din ultimii 12 ani, în timp ce titlurile Ahold au avansat cu pană la 10%, la 18,97 euro pe unitate. Capitalizarea de piaţă a Delhaize a atins în acest fel 8,9 miliarde de euro, iar cea a grupul Ahold la 17 miliarde de euro. Ambele companii realizează circa 60% din vanzări în Statele Unite, unde concurenţa între retaileri s-a intensificat. Împreună, cei doi retaileri ar controla circa 4% din piaţa americană a magazinelor alimentare, potrivit analiştilor băncii franceze Natixis, şi vor fi prezenţi pe întreaga coastă de est. În Europa, compania rezultată în urma fuziunii ar deveni al patrulea mare retailer de alimente, estimează Natixis. "Ambele grupuri ar beneficia de acest acord, prin îmbunătăţirea structurii, din acest motiv considerăm că fuziunea este foarte probabilă", a declarat James Grzinic, analist la Jefferies, în Londra. Publicaţiile belgiene De Tijd şi L’Echo au relatat în acest weekend, citand persoane apropiate situaţiei, că discuţiile dintre cele două părţi sunt în fază preliminară şi nu au ajuns la preţ sau structură. Reprezentanţii Ahold şi Delhaize au refuzat să comenteze. Fuziunea ar genera economii de pană la 600 de milioane de euro, potrivit analiştilor companiei Jefferies, contribuind la atenuarea impactului concurenţei intense din SUA. Pe piaţa din Romania Delhaize este prezent cu retailerul Mega Image, cel mai mare lanţ de supermarketuri din Romania, cu o reţea care cuprinde în prezent 414 magazine în Bucureşti, Constanţa, Ploieşti, Piteşti, Braşov, Targovişte şi alte oraşe din ţară, sub mărcile Mega Image (201), Shop&Go (210), AB COOL FOOD (1), Gusturi Romaneşti (1) şi Mega Drive (1).
Reducerea TVA s-ar putea transforma în profituri doar pentru magazine
Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a declarat, ieri, că se teme ca în această perioadă să nu apară înţelegeri între magazine, lanţuri de magazine şi între producători care să încerce să păstreze în profiturile lor reducerea TVA la 9% la alimente începand cu 1 iunie. Bogdan Chiriţoiu a declarat la Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă, că instituţia pe care o conduce monitorizează preţurile, iar dacă vor fi indicii că sunt înţelegeri ilegale între producători şi/sau magazine vr fi făcute investigaţii. "Guvernul ne-a solicitat să monitorizăm ce se întamplă în această perioadă cu ocazia reducerii TVA. Ne e teamă că pot să apară înţelegeri între magazine, între lanţuri de magazine, între producători, care să încerce să păstreze în profiturile lor reducerea TVA. Monitorizăm şi vrem să vedem ce s-a întamplat cu nivelul preţurilor după ce Guvernul a făcut anunţul cu reducerea TVA şi să vedem după 1 iunie în ce măsură se transmite reducerea de TVA în preţul la raft. Dacă vor fi indicii că sunt înţelegeri ilegale între producători şi/ sau magazine vom deschide investigaţii", a spus Chiriţoiu. El a adăugat că instituţia pe care o conduce nu va putea prinde toţi "corupţii şi hoţii". "Important este să prindem destui şi să dăm amenzi suficient de mari astfel încat oamenii să se gandească de trei ori înainte de a încălca legea", a subliniat Bogdan Chiriţoiu. Preşedintele Consiliului Concurenţei şi alţi membri ai conducerii instituţiei participă, luni, la Cluj-Napoca, la o întalnire cu mediul de afaceri şi cu reprezentanţii administraţiei locale. Raportul analizat săptămana trecută de Guvern privind preţurile la alimente din marile magazine nu prezintă informaţii legate de creşterea acestora înainte de reducerea TVA, Consiliul Concurenţei urmand să ceară informaţii retroactive privind preţurile practicate şi să verifice, aleatoriu, aproximativ 600 de magazine. Raportul, redactat de către Ministerul Agriculturii, relevă că patru mari magazine, respectiv Cora, Kaufland, Selgros şi Carrefour, s-au angajat ca din luna iunie, cand TVA va scădea la alimente la 9%, să afişeze la raft atat preţul vechi, cat şi pe cel nou, iar Carrefour şi Auchan au promis că vor îngheţa preţurile pană la acea dată, Kaufland luand la randul său în calcul această propunere.
Trei mari instituţii de control ar putea ajunge sub aceeaşi umbrelă
Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Agenţia Fito-Sanitară ar trebui unite sub o singură instituţie, a declarat, luni, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin. "Ministerul Agriculturii este semnatar al ordinului comun care stabileşte atribuţiile Ministerului Sănătăţii, Ministerului Agriculturii, prin Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară, dar şi rolul pe care îl are ANPC-ul. Aici au fost foarte multe dezbateri. Există dorinţa foarte mare a celor care lucrează pe partea de producţie, procesare şi desfacere ca acestea să aibă atribuţii foarte clare. Sunt foarte multe controale, foarte multe instituţii care vin de fiecare dată. Nu ştiu dacă ar trebui să facem o singură instituţie care să se ocupe de aceste lucruri, dar să avem atribuţii foarte clare, pentru că de multe ori aceste instituţii exced cadrului pe care îl au, prin ordinele comune pe care le-am semnat. Cred că aici avem de lucrat în perioada următoare. Eu nu am constatat pană azi că există o problemă de colaborare între ANSV, Agenţia Fito-Sanitară sau Direcţia de Inspecţie, dar poate că ar trebui să existe o singură instituţie, care să certifice de la furcă la furculiţă", a spus Constantin, care a participat la un eveniment organizat de Federaţia Patronală Romană din Industria Alimentară - Romalimenta. Preşedintele Societăţii Romane de Microbiologie, Alexandru Rafila, a afirmat că discuţii privind o autoritate unică de control există de mai multă vreme. "Ne-am pus această problemă a realizării unei autorităţi unice de control. Nu ştiu dacă ar fi o idee rea, pentru simplul motiv că producătorul decat să fie controlat de trei echipe, mai bine vin specialişti din toate domeniile şi fac un control complet. Cred că specializarea profesională a oamenilor care lucrează la ANSVSA sau ANPC este diferită, iar o echipă mixtă se poate completa", a menţionat Rafila. Preşedintele Romalimenta, Sorin Minea, consideră că o autoritate unică ar putea reprezenta o soluţie viabilă, însă a precizat că producătorii au nevoie şi de sfaturi din partea instituţiilor statului.
Tranzacţie uriaşă pe piaţa imobiliară
Compania de servicii imobiliare DTZ, susţinută de fondul de investiţii TPG, a convenit preluarea Cushman & Wakefield, pentru 2 miliarde de dolari, compania rezultată în urma tranzacţiei urmand să păstreze numele Cushman & Wakefield, relatează Wall Street Journal. Noua companie va avea venituri anuale de peste 5 miliarde de dolari şi 250 de birouri în peste 50 de ţări. Luna trecută, holdingul italian Exor, care controlează Cushman & Wakefield, a anunţat că a primit mai multe oferte neangajante pentru preluarea companiei de servicii imobiliare. Tranzacţia va modifica sectorul serviciilor imobiliare pe segmentul comercial, prin crearea unui concurent puternic pentru două firme dominante, CBRE Group şi JLL. Numeroase companii au încercat să ocupe poziţia a treia pe piaţă, dar niciuna nu a reuşit să se apropie de CBRE, cu venituri anuale de 9 miliarde de dolari în 2014 şi JLL, cu venituri de 5,4 miliarde de dolari. Noua companie Cushman & Wakefield va fi condusă de Brett White, fost director general al CBRE, care a contribuit ca această companie să devină lider de piaţă.
Marile companii americane stau pe munţi de bani
Cele mai mari 50 de companii americane deţin lichidităţi de 1.100 miliarde dolari, din care Apple, Microsoft, Google, Pfizer şi Cisco 439 miliarde dolari, în condiţiile în care sistemul fiscal din SUA şi ritmul lent al economiei globale le împiedică să cheltuiască banii caştigaţi în străinătate. În total, companiile americane dispun de fonduri în valoare de 1.730 miliarde de dolari, potrivit unei analize Moody's citate de Financial Times. Analiza Moody’s a arătat că în ultimul an a avut loc o creştere de 4% a rezervelor de numerar ale marilor companii, excluzand sectorul financiar. Creşterea acestor rezerve scoate în evidenţă reticenţa şefilor de companii de a repatria banii din străinătate, chiar dacă se împrumută pentru a finanţa cheltuielile record pentru dividende, răscumpărări de titluri şi achiziţii. Moody’s estimează că 64% din aceste fonduri, respectiv circa 1.100 de miliarde de dolari, sunt păstrate în străinătate, în creştere de la 950 de miliarde de dolari, respectiv 57%, în urmă cu un an.
China a devenit cel mai mare importator de petrol
China a devenit în aprilie cel mai mare importator de petrol la nivel mondial, devansand pentru prima oară Statele Unite, iar achiziţiile se vor menţine la un nivel ridicat în pofida ritmului mai lent de creştere al economiei chineze, relatează Reuters. Creşterea importurilor reprezintă o surpriză, avand în vedere încetinirea economiei chineze. Cu toate acestea, preţurile scăzute ale ţiţeiului şi seria de reduceri ale dobanzilor în China, în încercarea de stimulare a creşterii, reprezintă factori care susţin cererea. Importurile de petrol ale Chinei au atins luna trecută un nivel record de aproape 7,4 milioane de barili pe zi, peste nivelul de 7,2 milioane de barili pe zi înregistrat de importurile Statelor Unite, potrivit datelor Reuters. Chiar dacă China ar putea coborî din nou pe locul al doilea în lunile următoare, este clar că se îndreaptă spre devansarea permanentă a Statelor Unite, ca cel mai mare importator de ţiţei. China este deja cel mai mare consumator de energie din lume, petrolul fiind cel mai tranzacţionat produs. Statul chinez este cel mai mare consumator de mărfuri precum cărbune, minereu de fier şi majoritatea metalelor, cu implicaţii majore pentru pieţe, care continuă să migreze dinspre vest spre est.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
