Economic

Unul din cinci clienţi preferă apartamentele la ultimul etaj

Ziarul de Vrancea
11 mai 2015 498 vizualizări
Decizia este influenţată de structura fondului locativ, oferte şi preţuri atractive în proiectele rezidenţiale noi, dar şi de priveliştea oferită de locuinţă

Unul din cinci clienţi ai BCR care au accesat un credit pentru locuinţă a optat pentru un apartament situat la ultimul etaj, decizia fiind influenţată de structura fondului locativ, oferte şi preţuri atractive în proiectele rezidenţiale noi, dar şi de priveliştea oferită de locuinţă. "Dacă la nivel naţional media a fost de 19,4%, la nivel local apar diferenţe: de la 15% Bucureşti, 20% Prahova, 21% Iaşi, 22% Cluj, Sibiu şi Braşov, 25% Constanţa şi 31% în Timiş şi Galaţi", a declarat luni într-o conferinţă de presă Teodor Mincu, şeful Biroului Parteneri din cadrul Băncii Comerciale Romane. În Bucureşti sunt mult mai puţine apartamente la ultimul etaj, luand în considerare faptul că majoritatea blocurilor sunt construite cu opt niveluri, ceea ce explică ponderea mai redusă, faţă de Timiş sau Galaţi, unde există mai multe blocuri cu patru etaje, iar o parte dintre ele chiar au fost mansardate. Cumpărătorii au ales un etaj intermediar în proporţie de 67,5%, iar 13,1% au preferat parterul. Cei care aleg nivelul inferior sunt influenţaţi de preţul mai redus, accesul mai rapid şi spaţiul verde din faţa apartamentului care-i revine prin contract într-un ansamblu rezidenţial nou. La nivel naţional, solicitanţii creditelor imobiliare sunt în general bărbaţi (55%), cu varste între 25 şi 40 de ani (73%), studii superioare (71%), căsătoriţi (54%), cu persoane în întreţinere (21%) şi cu proprietăţi imobiliare (34%). "Aproape unul din zece clienţi (9%) au varste de pană în 25 de ani, reprezentand în principal studenţii pentru care părinţii decid să cumpere o garsonieră sau cei care au terminat facultatea şi îşi doresc o locuinţă", a spus Mincu. În Bucureşti, femeile au o pondere de 52% în totalul creditelor imobiliare BCR, căsătoriţi sunt 45% dintre clienţi, iar cu persoane în intreţinere 18%. Valoarea medie a unei finanţări acordate de BCR anul trecut pentru achiziţia de locuinţă s-a situat la circa 163.000 lei, valoare relativ stabilă faţă de 2013, nivelul fiind similar în Timişioara, Iaşi şi Constanţa, iar în Bucureşti suma a ajuns la 191.000 lei. Cea mai mică valoare medie a fost consemnată în Bihor, cu 111.000 lei, urmată de Galaţi, cu 128.000 lei, urcand spre 137.000 lei în Argeş, 138.000 lei în Bacău, 150.000 lei în Sibiu şi 161.000 lei la Constanţa. La nivel naţional, 45% dintre împrumuturi au avut ca destinaţie apartamente cu 2 camere, 27% au vizat apartamentele cu 3 camere, 10% pentru garsoniere, iar oeste 13% pentru o casă sau o vilă. În Timiş, ponderea caselor a fost mai mare decat în restul regiunilor, de 19%, faţă de 9% în Braşov şi Cluj, avand în vedere oferta disponibilă mai mare pe acest segment, în timp ce pentru apartamentele cu două camere achiziţiile au avut o pondere mai redusă decat la nivel naţional, de 41%. În oraşele cu centre universitare, ponderea garsonierelor este mai mare, de 12% la Cluj şi 11% în Timiş şi Bucureşti, fiind achiziţionate de către părinţii studenţilor din aceste oraşe. Suprafaţa medie a unei garsoniere este de 32 metri pătraţi la nivel naţional, la fel ca în Bucureşti, Timiş, Braşov şi Prahova. Suprafaţa cea mai mică se regăseşte în Dolj, de 27 metri pătraţi, iar cele mai mari în Sibiu - 35 metri pătraţi şi în Cluj, cu 36 metri pătraţi.





În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.