Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Statul a acordat ajutoare sociale de 8 miliarde lei în 2014

Ziarul de Vrancea
10 mai 2015 538 vizualizări
Ministerul Muncii, prin agenţiile judeţene de plăţi şi inspecţie socială, a efectuat anul trecut plăţi pentru beneficiile de asistenţă socială în sumă de 8,015 miliarde lei (circa 1,8 miliarde euro), suma lunară cheltuită fiind de 667,952 milioane lei (150 milioane de euro), conform statisticilor publicate pe site-ul ministerului.

Cea mai mare parte a resurselor gestionate de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice pentru aceste beneficii de asistenţă socială a fost direcţionată în 2014 către alocaţia de stat pentru copii (33,5%), alocaţie de care au beneficiat 3.727.859 copii. Beneficiile de asistenţă socială acordate persoanelor cu handicap au avut o pondere de 27,2% în total, numărul de beneficiari fiind de circa 681.000 persoane cu handicap grav, accentuat sau mediu.
O pondere mare în cheltuielile pentru beneficiile sociale (20,9%) au avut-o şi sumele cheltuite pentru acordarea indemnizaţiilor pentru creşterea copilului, contribuţiile de asigurări sociale de sănătate aferente persoanelor beneficiare de această indemnizaţie, precum şi pentru indemnizaţiile şi sprijinul pentru creşterea copilului acordate persoanelor cu handicap. De acest program au beneficiat 148.069 familii.

Sume în plus pentru venitul minim garantat

Pentru programul de garantare a unui venit minim, program ce cuprinde plata ajutoarelor sociale pentru asigurarea venitului minim garantat, contribuţiilor pentru asigurarea obligatorie a locuinţelor pentru familiile beneficiare de venit minim garantat şi contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate aferente persoanelor din aceste familii, s-a cheltuit 8,7% din suma totală a beneficiilor de asistenţă socială acordate în anul 2014. Numărul mediu lunar de beneficiari ai programului a fost de 240.617 familii, care au cuprins circa 605.000 persoane. În ceea ce priveşte alocaţia de susţinere a familiei, pentru 247.620 familii beneficiare, din care au făcut parte circa 473.000 copii, s-a plătit o sumă de 3,3% din totalul cheltuielilor cu beneficiile de asistenţă socială din anul 2014.
Sumele cheltuite pentru ajutoarele de încălzire a locuinţei au reprezentat 2,8% din total şi de acestea au beneficiat circa un milion de familii sau persoane singure, iar cele pentru plata stimulentelor acordate pentru 33.659 persoane care ar fi avut dreptul la indemnizaţia de creştere a copilului şi care au desfăşurat o activitate profesională în anul 2014 au reprezentat 2,6% din totalul beneficiilor de asistenţă socială.
În total, beneficiile de asistenţă socială bazate pe testarea mijloacelor de trai (programele de acordare a ajutorului social pentru asigurarea venitului minim garantat, ajutoare pentru încălzirea locuinţei şi alocaţiile de susţinere a familiei), respectiv adresate categoriilor de populaţie cu riscul cel mai mare de sărăcie, au reprezentat 14,8% din sumele cheltuite cu beneficiile de asistenţă socială.
În 2014, s-a cheltuit pentru beneficiile de asistenţă socială mai mult cu 132,636 milioane lei faţă de 2013 (plus 1,7%). Creşterea se datorează în cea mai mare parte majorării sumelor cheltuite pentru ajutoarele pentru garantarea unui nivel minim al venitului, pentru alocaţiile de susţinere a familiei şi pentru beneficiile plătite persoanelor cu handicap, precum şi pentru alocaţiile de susţinere a familiilor cu copii.
Beneficiul social care a avut cea mai mare creştere a sumelor cheltuite a fost ajutorul social pentru asigurarea venitului minim garantat, de peste 129,521 milioane lei. Creşterea se datorează în principal măririi nivelului venitului minim garantat începând cu ianuarie 2014, ceea ce a condus la un supliment de 23.508 familii beneficiare.
O reducere semnificativă a sumelor cheltuite, de 33,629 milioane lei (1,2%) şi de 52.035 beneficiari (1,4%) a cunoscut-o programul de acordare a alocaţiei de stat pentru copii. Aceasta s-a datorat în principal scăderii natalităţii.

UE nu are niciun plan de rezervă pentru criza Grecia

Uniunea Europeană nu are niciun plan secundar pentru cazul în care Grecia nu va ajunge la un acord cu creditorii internaţionali, avertizează prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. Referindu-se la reuniunea miniştrilor de Finanţe ai statelor din zona euro, programată azi, oficialul UE a îndemnat Grecia să ajungă la un acord pentru continuarea reformelor, în schimbul primirii unei noi tranşe din partea Comisiei Europene / Băncii Centrale Europene / Fondului Monetar Internaţional. "Sunt necesare progrese reale", a declarat Frans Timmermans într-un interviu acordat publicaţiei germane Welt am Sonntag. Întrebat dacă există un eventual plan secundar pentru cazul în care Grecia va intra în faliment, Timmermans a explicat: "Nu, nu există niciun Plan B pentru Grecia". "Atunci când se lucrează la un Plan B, practic se renunţă la Planul A", a subliniat Timmermans, îndemnând toate părţile implicate să facă totul pentru succesul negocierilor.
Guvernul Greciei a semnalat, joi, că va continua să ignore solicitările creditorilor internaţionali de a diminua cuantumul pensiilor şi a facilita disponibilizările, condiţii esenţiale în negocierile pentru prelungirea planului de asistenţă financiară. În pofida eforturilor preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, de a-l convinge pe premierul de centru-stânga al Greciei, Alexis Tsipras, să reformeze sistemul pensiilor şi să modifice condiţii pe piaţa muncii, Guvernul elen a anunţat că nu va face concesii. "Nu trebuie să existe aşteptări din partea creditorilor că Guvernul Greciei va face vreun pas înapoi. Când sunt negocieri, ambele părţi fac concesii", a declarat Gabriel Sakellaridis, reprezentantul Executivului de la Atena.
Izolată pe pieţele financiare, Grecia riscă să rămână fără fonduri pentru plata salariilor bugetarilor şi a pensiilor, existând riscul de a intra în faliment şi de a fi nevoită să părăsească zona euro. În contextul promisiunilor privind depăşirea austerităţii, Guvernul de la Atena, condus de premierul de extremă-stânga Alexis Tsipras, nu a putut ajunge la un acord cu creditorii internaţionali pentru primirea unor fonduri de urgenţă suplimentare. Actualul program de asistenţă financiară în valoare de 240 de miliarde de euro oferit de CE/BCE/FMI expiră la sfârşitul lunii iunie.
Guvernul grec condus de premierul de extremă-stânga Alexis Tsipras caută fonduri pentru plata salariilor şi a pensiilor, precum şi pentru achitarea unei rate de aproape 1 miliard de euro către FMI, în prima jumătate a lunii mai.

Proiect: Avere declarată de cei din conducerea băncilor şi societăţilor la care statul este acţionar

Mai mulţi senatori PSD, UNPR şi PC propun să-şi declare averea şi interesele persoanele din conducerea băncilor şi a societăţilor la care statul este acţionar, în prezent declarându-şi averea doar cei din băncile şi societăţile la care statul este acţionar majoritar sau semnificativ.
Astfel, proiectul propune ca să-şi declare averea şi interesele persoanele care deţin funcţii de conducere în cadrul regiilor autonome de interes naţional sau local, companiilor şi societăţilor naţionale sau, după caz, societăţile comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar, precum şi personalul din conducerea băncilor la care statul este acţionar.  Iniţiatorii şi-au motivat iniţiativa legislativă prin faptul că, astfel, se măreşte transparenţa în exercitarea atribuţiilor autorităţile locale şi din domeniul bancar şi creşte responsabilitatea factorilor decizionali din aceste autorităţi. "Chiar şi în cazul în care statul român este acţionar minoritar este vorba, în general, de bugete foarte mari, iar termenul «semnificativ» utilizat în lege este nerelevant", au apreciat iniţiatorii. Proiectul a fost întregistrat la Parlament la 5 mai şi se află în consultare publică la Senat.

Zona euro va raporta o creştere economică de 0,5%, depăşind SUA

Zona euro probabil va raporta o creştere economică solidă, de 0,5 %, la următorul bilanţ, depăşind Statele Unite, China şi chiar Marea Britanie, conform unei analize realizate de agenţia Reuters. Pentru prima dată în ultimii ani, pare foarte clar că uniunea monetară de 19 state a avut performanţe economice mult mai bune faţă de Statele Unite, în contextul în care economia americană s-a contractat în perioada ianuarie-martie.
Potrivit unui sondaj în rândul analiştilor economici realizat de Reuters, zona euro probabil va raporta o creştere economică de 0,5 %, mai mare chiar şi decât cea a Marii Britanii, aflată pe primul loc ca performanţe în rândul statelor membre ale Uniunii Europene. Germania, cea mai mare economie a Europei, probabil va raporta o creştere economică de 0,5 la sută, iar Franţa, de 0,4%. Chiar şi economia Italiei are probabil o creştere de 0,2%. "Relansarea economică este susţinută de cinci factori: (1) cererea externă mai mare; (2) relaxarea condiţiilor financiare la nivel intern; (3) sfârşitul austerităţii fiscale; (4) un curs de schimb mai mic al monedei euro; (5) scăderea preţurilor la petrol", explică analistul Huw Pill, de la Goldman Sachs.

Trei peţitori pentru Oltchim

Trei companii sunt interesate de privatizarea combinatului Oltchim din Râmnicu Vâlcea, două din China şi una din Europa, a declarat ministrul Economiei, Mihai Tudose. "Privatizarea (companiei Oltchim — n.r.) este pe drum. Avem trei oferte de cumpărare a Oltchim-ului aşa cum este el acum. Nu am vorbit de bucăţi şi aşa de mai departe. Ieri şi azi reprezentanţii unui consorţiu chinezesc sunt la Oltchim. Când avem scrisorile clare de intenţie, următoarea etapă este vânzarea", a precizat ministrul Economiei.
Acesta a spus că, până în prezent, sunt interesate două companii din China şi una din Europa.
Adunarea Generală a Creditorilor Oltchim din 9 martie a aprobat planul de reorganizare a activităţii combinatului propus de consorţiul de administratori judiciari format din BDO Business Restructuring SPRL iar acesta a fost supus aprobării judecătorului sindic la 25 martie.
Preţul minim de pornire a negocierii în procedeul de selecţie a ofertei câştigătoare în vederea achiziţiei părţilor sociale ale Oltchim este de 307 milioane euro, se menţionează în document.
Oltchim se află în insolvenţă de doi ani şi s-a încercat în repetate rânduri privatizarea acestuia, dar fără succes, ultimul termen fiind 15 decembrie, când niciun investitor nu a fost interesat de societatea vâlceană, care are datorii istorice de aproximativ 800 de milioane de euro. Combinatul vâlcean este deţinut de stat prin Ministerul Economiei cu 54,8% din acţiuni, PCC SE cu 18,3182%, Polyolt Holding Limited — 14,0251%, alţi acţionari persoane juridice — 1,4832%, acţionari persoane fizice — 11,3673%.

Importul de cărbune s-a majorat cu 64% în primele 2 luni din 2015

Producţia de cărbune net a României a totalizat, în primele două luni din 2015, 819.100 tone echivalent petrol, fiind cu 5,6% (43.500 tep) mai mare faţă de cea din perioada similară din 2014, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS). În perioada menţionată, România a importat 113.300 tep cărbune net, cu 44.300 tep (64,2%) mai mult comparativ cu cantitatea importată în ianuarie-februarie 2014.
Anul trecut, producţia de cărbune net a scăzut cu 5,7% (minus 266.700 tep), cifrându-se la 4,445 milioane tep, iar importurile s-au redus cu 15,6% (minus 92.700 tep), totalizând 500.500 tep.
Conform proiectului Strategiei Energetice a României 2015 — 2035, capacitatea totală de producţie a lignitului se ridică la circa 33 milioane de tone/an, în timp ce consumul intern de lignit este de circa 23 milioane tone/an, ceea ce înseamnă o supracapacitate de producţie de aproximativ 10 milioane de tone/an. În opoziţie, producţia naţională de huilă nu acoperă cererea la nivelul pieţei interne, fiind necesar importul.





În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.