Economic

Doar un sfert din tineri muncesc în domeniul în care au studiat

Ziarul de Vrancea
7 mai 2015 663 vizualizări
Aproape toţi tinerii care îşi caută un loc de muncă reclamă faptul că au probleme cauzate de lipsa unui nivel de experienţă impus de angajator

Mai puţin de un sfert dintre tinerii romani muncesc în domeniul pentru care s-au pregătit şi aproape toţi au probleme la angajare din cauza nivelului de experienţă solicitat de angajatori, rezultă din studiul "Tinerii şi locul de muncă", care mai arată că 7 din 10 tineri vor să aibă propria afacere. Aproape toţi tinerii care îşi caută un loc de muncă (nouă din zece) reclamă faptul că au probleme cauzate de lipsa unui nivel de experienţă impus de angajator, iar patru din zece consideră că piaţa muncii nu prezintă destule oferte corelate cu pregătirea lor. Studiul a mai arătat că doar 40 la sută dintre respondenţi se declară încrezători într-un viitor profesional satisfăcător pentru următorii cinci ani. "Cei mai mulţi tineri respondenţi (76,27 la sută) se aşteaptă ca de la locul de muncă să primească în primul rand un salariu satisfăcător. şase din zece respondenţi îşi mai doresc să beneficieze de dezvoltare personală şi un echilibru constant între muncă şi viaţa personală, iar mai bine de jumătate (53,96 la sută) dintre respondenţi apreciază că nivelul salarial "entry level" se află în intervalul 1.000-1.500 lei/lună. De asemenea, tinerii declară că ar prefera un salariu mic în schimbul oportunităţilor de dezvoltare profesională. Doar trei din zece respondenţi au declarat că un salariu mare poate compensa în favoarea unui loc de muncă neplăcut", se mai arată în studiul citat. În plus, şapte din zece respondenţi ai sondajului declară faptul că ar fi interesaţi în viitor de deschiderea propriei afaceri, iar 22,63 la sută se declară încă nesiguri de abilităţile antreprenoriale, fiind nehotăraţi în acest sens, în timp ce doar şapte la sută dintre aceştia nu doresc sau nu au în plan deschiderea propriei afaceri. Mai bine de jumătate dintre tinerii care îşi caută de muncă în Romania (55,22 la sută) ar fi dispuşi să lucreze în afara ţării, în timp ce alţi 26,74 la sută nu s-au decis în această privinţă şi doar 18,04 la sută dintre cei intervievaţi nu ar pleca să lucreze în străinătate. În schimb, opt din zece respondenţi ar alege un post în străinătate pentru un salariu mai mare. De asemenea, mai mult de jumătate dintre cei chestionaţi (54,43 la sută) spun că îşi doresc condiţii de muncă mai bune, în timp ce trei din zece ar alege un loc de muncă în afara ţării pentru şansele de afirmare şi oportunitatea de a vedea şi alte culturi. Cei mai mulţi respondenţi, 72,63 la sută dintre cei care doresc să muncească în ţară, fac această alegere de dragul familiei şi a prietenilor. De asemenea, 36,08 la sută consideră că un post în Romania le-ar oferi oportunitatea de a face o schimbare în ţară. Studiul a mai arătat că aproape şapte din zece respondenţi preferă locurile de muncă cu normă întreagă, în timp ce aproape doi din zece aleg un loc de muncă cu normă parţială. Aproape o treime dintre participanţii la studiu consideră că un sistem educaţional performant şi adaptat pieţei de muncă facilitează găsirea unui loc de muncă, însă, din experienţa a jumătate dintre respondenţi, durata medie de căutare a unui loc de muncă este între o lună şi patru luni.


Femeile din Romania, devaforizate la angajare

Romania are una din cele mai mari diferenţe la ratele de angajare ale bărbaţilor şi femeilor, în UE

Romania are una dintre cele mai mari diferenţe din UE între ratele de angajare ale bărbaţilor şi femeilor, de 16,7 puncte procentuale, cea mai mare fiind înregistrată în Malta, de 28,4 puncte, iar cea mai mică în Finlanda, de doar 1,9 puncte, potrivit datelor biroului de statistică Eurostat. Datele, aferente anului 2014, se referă la persoane cu varste cuprinse între 20 şi 64 de ani. Potrivit Eurostat, Romania are a cincea mare diferenţă din Uniunea Europeană între ratele de angajare ale bărbaţilor şi femeilor, un nivel mai ridicat fiind înregistrat în Malta (28,4 puncte procentuale), Italia (19,4 puncte), Grecia (18,3 puncte) şi Republica Cehă (17,5 puncte). La polul opus se află Finlanda (1,9 puncte procentuale), urmată de Lituania (2,5 puncte), Letonia (4,6 puncte), Suedia (4,6 puncte) şi Bulgaria (6,1 puncte). La nivel european, diferenţa dintre ratele de angajare ale bărbaţilor (75%) şi femeilor (63,5%) a fost anul trecut de 11,5 puncte procentuale, comparativ cu 17,3 puncte în 2002. Pe ansamblu, Romania a înregistrat în 2014 o rată de angajare de 65,7%, în creştere de la 64,7% în 2013, dar sub ţinta naţională pentru anul 2020, de 70%. Pentru categoria de varstă cuprinsă între 55 şi 64 de ani, rata de angajare din Romania este de doar 43,1%, în creştere de la 41,8% în 2013. În cazul bărbaţilor această rată este de 53,2%, iar pentru femei de numai 34,2%. Opt state din UE au rate mai scăzute de angajare decat Romania pentru această categorie de varstă, precum Ungaria (41,7%), Polonia (42,5%) şi Grecia (34%). Cele mai mare rate de angajare pentru persoanele cu varste de 55-64 de ani sunt înregistrate în statele nordice şi Germania, cu un nivel de 83,6% în Islanda, 74% în Suedia, 72,2% în Norvegia şi de 65,6% în Germania. În Bulgaria, 50% dintre persoanele care fac parte din această categorie sunt active pe piaţa muncii. La nivelul UE, ratele de angajare pentru persoanele cu varste cuprinse între 20 şi 64 de ani au crescut în 2014 comparativ cu anul precedent în aproape toate statele membre, cel mai mult în Ungaria, Portugalia, Croaţia şi Lituania. Un nivel de peste 75% a fost consemnat în Suedia (80%), Germania (77,7%), Marea Britanie (76,2%), Olanda (76,1%) şi Danemarca (75,9%). La polul opus se află Grecia (53,3%), Croaţia (59,2%), Spania şi Italia (ambele cu 59,9%). Patru state membre au atins sau au depăşit deja ţintele naţionale pentru 2020, respectiv Germania, Croaţia, Malta şi Suedia. Datele publicate joi de Eurostat se bazează pe rezultatele unui sondaj la nivel european care colectează informaţii referitoare la piaţa muncii.

Caştigul salarial mediu a urcat la 1.829 lei net

Caştigul salarial mediu a crescut în luna martie cu 98 lei (5,7%), la 1.829 lei net, cele mai mari valori fiind înregistrate în fabricarea produselor din tutun (5.799 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (995 lei), a anunţat ieri Institutul Naţional de Statistică (INS). "În luna martie 2015, în majoritatea activităţilor din sectorul economic nivelul caştigului salarial mediu net a fost mai mare decat în luna precedentă ca urmare a acordării de premii ocazionale (inclusiv premii trimestriale, anuale, pentru performanţe deosebite ori pentru sărbătorile de Paşte), sume din alte fonduri (inclusiv tichete de masă sau tichete cadou), realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte)", se arată într-un comunicat al INS. Cele mai semnificative creşteri au fost raportate în fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice (19,8%), fabricarea altor produse din minerale nemetalice, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, industria metalurgică, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, fabricarea produselor din tutun, activităţi de editare, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente (12% - 16%) şi în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, colectarea şi epurarea apelor uzate, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), captarea, tratarea şi distribuţia apei, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor (8% - 11,5%). Scăderi au fost înregistrate în activităţi auxiliare intermedierilor financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii (8,6%), în prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite (4,3%), respectiv telecomunicaţii (4%).

BCR a trecut pe profit, cu 77 milioane euro, după un an cu pierderi
 
BCR, cea mai mare bancă din Romania, controlată de grupul austriac Erste, a înregistrat în primul trimestru un profit de 344 milioane lei (77,1 mil. euro), după ce anul trecut a avut pierderi de 2,8 miliarde lei în urma curăţării bilanţului, în timc ce activele s-au redus faţă de decembrie cu 1,5%,la 60,67 miliarde lei (13,75 mld euro). În primul trimestru al anului trecut, BCR realizase un profit de un milion de lei, însă după un proces intens de curăţare a bilanţului care a presupus constituirea unor provizioane de 4,4 miliarde lei aferente creditelor neperformante scoase din bilanţ, banca a încheiat anul cu o pierdere de 2,8 miliarde lei. La sfarşitul lunii decembrie, BCR avea active de 61,62 miliarde lei, iar după primul trimestru al anului trecut se situau la 70,58 miliarde lei. Banca Comercială Romană a înregistrat în primele trei luni din acest an un profit operaţional de 392 milioane lei (88,1 milioane euro), cu 29% mai mic raportat la perioada similară a anului trecut, pe fondul unor venituri operaţionale mai mici, influenţate de contribuţii reduse din derularea creditelor neperformante şi parţial compensate prin costuri mai mici, potrivit raportului financiar trimestrial. Venitul operaţional s-a redus cu 18%, la 749,9 milioane lei (168,5 milioane euro), din cauza veniturilor din dobanzi care au scăzut cu 20,8%, la 510,5 milioane lei (114,7 mil. euro) şi a rezultatului net din tranzacţionare mai mic cu 29,8%, ajungand la 61,9 milioane lei (13,9 mil. euro), pe fondul activităţii de tranzacţionare mai reduse. "Rezultatele financiare în primul trimestru al anului 2015 subliniază faptul că redresarea BCR a luat un avant puternic. (...) Pe măsură ce reuşim să atingem obiectivele de eficientizare a costurilor şi eliminare a riscurilor, dedicăm din ce în ce mai multe resurse consolidării reţelei comerciale şi relaţiilor noastre cu clienţii", a declarat într-un comunicat Tomas Spurny, CEO BCR. Veniturile nete din comisioane au scăzut cu 4,7%, la 167,6 milioane lei (37,7 milioane euro), pe seama comisioanelor mai mici din administrarea creditelor şi conturilor curente Cheltuielile administrative geenrale au coborat cu 1,3%, la 357,6 milioane lei (80,4 milioane euro). Raportul cost-venit a avansat la 47,7%, de la 39,7% în primul trimestru al anului trecut.

Afacerile Dacia au crescut anul trecut la 4,24 miliarde euro

Automobile Dacia şi-a consolidat poziţia de cea mai mare companie din Romania, după ce a înregistrat o cifră de afaceri de 4,24 miliarde euro în Romania în 2014, în creştere de la 4,16 mld. euro, a declarat Nicolas Maure, preşedintele Dacia,la evenimentul Industria Auto: motorul economiei romaneşti. "Dacia a produs 339.000 de masini în 2014. Lucrăm la aproape capacitate totală la Mioveni, ceea ce este foarte bine. Mioveni este încă o fabrică importantă pentru producţia brandului Dacia. Creşterea cifrei de afaceri de anul trecut vine atat din avansul vanzărilor de componente, cat şi din vanzarea unor maşini mai scumpe, precum Duster, chiar dacă producţia a scăzut uşor", a declarat Maure la evenimentul realizat în parteneriat cu Dacia, Porsche Leasing şi Garanti Leasing. El a precizat că Dacia trimite la export 92% din producţia de la Mioveni şi 1,6 milioaene metri cubi de componente. "Din 2004 am vandut către 3,3 milioane de de clienţi din 44 de ţări. Dacia reprezintă 2,8% din PIB-ul Romaniei şi 7,3% din exporturi. În 2014 am vandut peste 29.600 de maşini în Romania, avem o cotă de piaţă de peste 31%", a adăugat el. Automobile Dacia a devenit în 2013 cea mai mare companie din Romania după cifra de afaceri raportată - 18,4 miliarde lei, devansand OMV Petrom.

Jiru: Sunt bani de autostrăzi, dar nu există spaţiu fiscal

Romania are bani pentru autostrăzi, întrucat se află într-o situaţie financiară foarte bună, dar nu există spaţiu fiscal pentru a derula astfel de proiecte, a declarat Enache Jiru, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice, la conferinţa ZF Industria Auto: motorul economiei romaneşti. "Ne aflăm într-o poziţie financiară foarte bună, deci avem bani pentru autostrăzi, dar se pune problema spaţiului fiscal pentru a le construi. Statul are şi el cheltuieli de dezvoltare", a spus Jiru. El a arătat că dacă statul se află într-o poziţie puternică poate lăsa resurse în economie. În perioada de criză s-au marit taxele, apoi s-au făcut reforme structurale, iar acum urmează relaxarea fiscală, ceea ce înseamnă mai mulţi bani pentru consumul privat sau investiţiile private, a declarat Enache Jiru, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice, în cadrul conferinţei ZF Industria Auto: motorul economiei romaneşti.

Băncile din Grecia sunt tot mai ocolite

Băncile din Grecia au probleme tot mai mari să participe la tranzacţiile de pe pieţele valutare, unele dintre cele mai lichide pieţe, în ccondiţiile în care dealerii internaţionali le opresc liniile de credit, iar costurile cresc, potrivit unor surse apropiate situaţiei, transmite Bloomberg. Companiile internaţionale specializate în tranzaţii cu instrumente financiare reduc tranzacţiile cu marile bănci elene care le-ar putea expune la riscul intrării Greciei în incapacitate de plată şi la posibila introducere a unui control al capitalului din partea statului, care să oprească ieşirile de capital, au arătat sursele. Aceste riscuri se adaugă temerilor că euro s-ar putea deprecia în eventualitatea unui default sau a unui exit al Greciei din uniunea monetară. Blocajul negocierilor dintre Grecia şi creditorii instituţionali a determinat deponenţii să retragă masiv bani din băncile elene, care au devenit dependente de fondurile de urgenţă primite prin intermediul programului ELA al Băncii Centrale Europene (BCE), constand în împrumuturi de la banca centrală a Greciei.

Avem nevoie de investiţii masive în energie

Romania are nevoie de investiţii de trei-patru miliarde de euro anual pentru modernizarea infrastructurii energetice, a declarat, ieri, preşedintele GdF Suez, Eric Stab, la lansarea Cărţii Albe a Competitivităţii de către Camera de Comerţ şi Industrie a Franţei în Romania. "Modernizarea energetică necesită investiţii consistente. Pentru a contiuna să modernizăm sistemul energetic, avem nevoie de trei-patru miliarde de euro anual. E un ciclu lung, care se întinde pană în 2035. În Romania trebuie făcute investiţii în domeniul gazelor, electricităţii, termoficării şi eficienţei energetice", a spus Stab. El a afirmat că multe dintre centralele electrice din Romania sunt depăşite din punct de vedere moral şi au nevoie de investiţii masive. "În electricitate investiţiile au fost reduse. Centralele existente folosesc foarte mult combustibil, iar asta nu le face eficiente. Romania are o capacitate instalată de 22.000 de megawaţi, dar are nevoie de doar 1.500. Multe centrale trebuie închise pentru că nu respectă normele de mediu, iar altele sunt atat de vechi încat nu mai pornesc atunci cand apeşi pe butoane. Trebuie să găsim oameni care să investească, iar pentru a investi ai nevoie de încredere. Ceea ce s-a întamplat în industria energiilor regenerabile are un impact negativ asupra investiţiilor, după ce în ultimii ani s-au investit peste şapte miliarde de euro", a precizat Stab.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.