MZAIC STIRI ECONOMCE: Cum să faci bani din joacă
Romanii care au şi-au transformat hobby-ul într-o afacere caştigă venituri suplimentare de peste 5.000 de lei pe an, cu un varf în Bucureşti şi Ilfov de circa 10.000 de lei, cele mai profitabile pasiuni fiind în domeniile renovărilor şi decoraţiunilor interioare, design, fotografie sau culinar. Persoanele cu varste între 25 şi 34 de ani au cel mai mare venit anual, de circa 6.300 lei. Cele mai profitabile hobby-uri sunt în domeniul construcţiilor, renovărilor şi decoraţiunilor interioare (5.887 lei), urmate de cele în design (5.834 lei), fotografie (5.778 lei), domeniul culinar (5.509 lei) şi îngrijirea copiilor (5.487 lei), potrivit unui studiu Visa Europe. Pasiunea reprezintă principala motivaţie pentru aproape 60% dintre romanii şi polonezii care au pornit o afacere dintr-un hobby, comparativ cu media europeană de 43%. Aproape o treime dintre cei care au participat la sondaj (29%) au avut ca principal momtiv schimbarea activităţii faţă de cea de la locul de muncă, iar 26% au spus că doresc să lucreze pentru ei înşişi. "Patru din zece romani care ar putea să-şi deschidă o afacere dintr-un hobby sunt îngrijoraţi de birocraţia excesivă legată de administrarea firmei. În alte ţări din Europa, oamenilor le este teamă mai mult de posibilitatea de a nu primi comenzi suficiente. Îngrijorările privind gestionarea cheltuielilor sunt comune pentru majoritatea IMM-urilor din Romania", a declarat într-un comunicat Cătălin Creţu, director regional Visa Europe pentru Romania, Croaţia şi Slovenia. Trei din patru romani care au un hobby pot obţine venituri suplimentare de pe urma pasiunii lor, iar patru din zece romani spun că vor opta pentru o astfel de variantă în viitor. Peste jumătate dintre cei care doresc să caştige bani din pasiunile lor afirmă că îşi vor utiliza economiile personale pentru a-şi deschide o afacere, aproape un sfert (23%) vor să apeleze la familie şi prieteni, iar 15% dintre respondenţi intenţionează să aplice pentru o subvenţie dedicată afacerilor mici, în timp ce numai 11% plănuiesc să recurgă la conceptul de crowdfunding (multifinanţare). Pe de altă parte, polonezii (49%) şi spaniolii (43%) sunt cei mai deschişi la soluţiile externe şi alternative de finanţare pentru înfiinţarea afacerilor pe care şi le doresc, în timp ce romanii se află pe penultimul loc, la egalitate cu suedezii (26%), fiind urmaţi de turci (24%). Romanii care vor să aibă un business pe baza unui hobby sunt motivaţi de pasiune (65%), flexibilitatea propriului business (46%), dorinţa de a fi propriul şef (44%) şi de a avea o activitate diferită faţă cea de la locul de muncă (33%). Din punct de vedere al promovării, reţelele sociale Facebook şi Twitter sunt mai populare decat metodele tradiţionale, precum crearea unui website al companiei, astfel că două treimi dintre cei care vor o astfel de afacere spun că utilizează cele două reţele sociale pentru promovare, în timp ce recomandările directe sunt considerate importante de aproximativ 60% dintre aceştia.
Numărul conexiunilor la internet în bandă largă este în creştere
Numărul conexiunilor la internet în bandă largă la puncte mobile a crescut anul trecut cu 25%, la 12 milioane, iar cele la puncte fixe au urcat cu 6%, la 4 milioane, a anunţat marţi Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM). "Din cele 12 milioane de conexiuni la puncte mobile în bandă largă, 10,7 milioane sunt conexiuni 3G şi 3Gplus şi 709 mii sunt conexiuni 4G, toate aceste conexiuni generand în anul 2014 un trafic total de peste 46 mii de terrabytes. În medie, prin intermediul unei conexiuni în bandă largă la puncte mobile s-a înregistrat un trafic lunar de 0,26 gigabytes", se arată într-un comunicat al ANCOM. Conexiunile în bandă largă la puncte mobile pe bază de abonament au depăşit conexiunile pe bază de cartele preplătite, din cele 12 milioane de conexiuni 6,4 milioane fiind pe bază de abonament şi 5,6 pe bază de cartele preplătite. Majorarea numărului total de conexiuni a dus şi la creşterea ratei de penetrare a internetului în bandă largă la puncte mobile la 60,2%, cu 12 puncte procentuale peste cea de la finalul anului 2013 şi cu 25 puncte peste finalul anului 2012. Conexiunile la puncte fixe în bandă largă au crescut cu 5,8% anual, pană la 4 milioane de conexiuni, generand un trafic anual total de 3,6 milioane de terrabytes. Traficul mediu lunar (download şi upload) pe utilizator a fost anul trecut de 76,1 gigabytes."Din totalul conexiunilor în bandă largă la puncte fixe, peste 91% sunt contractate de clienţi persoane fizice, în timp ce doar 0,4 milioane sunt conexiuni ale persoanelor juridice. De asemenea, 73% din totalul conexiunilor la puncte fixe sunt instalate în mediul urban, dar tendinţa de creştere mai accentuată a conexiunilor de internet la punct fix instalate în mediul rural faţă de mediul urban s-a menţinut şi în anul 2014. Astfel, din totalul de 4 milioane de conexiuni la puncte fixe 2,9 milioane sunt instalate în urban (plus 4,2%) în timp ce în mediul rural s-au înregistrat cu 10,2% mai multe conexiuni instalate pe parcursul anului 2014, pană la 1,1 milioane. În acelaşi timp, rata de penetrare a internetului fix în bandă largă la 100 de locuitori a atins valoarea de 20,1%", mai arată ANCOM.
15 companii pot aduce statului peste un miliard de euro
Listarea la bursă a 15 companii, privatizate sau neprivatizate încă, la care statul are participaţii minoritare sau majoritare sau care sunt deja listate, dar la care poate fi crescută emisiunea, ar putea vărsa în conturile Trezoreriei peste un miliard euro,a afirmat preşedintele ASF,Mişu Negriţoiu. "Vrem să stimulăm creşterea numărului de emitenţi şi a lichidităţii pieţei de capital. Avem o discuţie destul de avansată cu Guvernul, Ministerul de Finanţe în principal, care a identificat societăţi cu participare de stat minoritară şi majoritară listate, dar şi nelistate, pe care să le listăm la Bursa de la Bucureşti", a declarat Negriţoiu ieri, într-o conferinţă de presă. Companiile identificate sunt împărţite în trei categorii, cate cinci pe fiecare segment: cele neprivatizate, unde statul deţine pondere majoritară (de exemplu, Hidroelectrica, Portul Constanţa, Aeroporturi Bucureşti), companiile privatizate, nelistate, unde statul are participaţii minoritare (Telekom, Distrigaz Sud, Distrigaz Nord, Electrica) şi unde are opţiunea să vandă deţinerile de acţiuni total sau parţial, precum şi societăţile listate în care statul are participaţii minoritare sau majoritare şi unde ar putea mări emisiunea (Petrom, Nuclearelectrica sau Romgaz). Telekom a început procedurile, selectand deja consultantul. "Listarea acestor companii ar putea aduce Trezoreriei statului peste un miliard de euro şi ar contribui la creşterea lichidităţii şi al volumului de tranzacţii la BVB", a spus Negriţoiu. El a punctat că se poate începe cu oricare dintre societăţile menţionate care este pregătită.
Romanii răman atenţi la cheltuielile
Climatul general este favorabil consumului, însă cumpărătorii, deşi vor avea un buget de cheltuieli mai mare, se vor axa în continuare pe prioritizarea achiziţiilor, potrivit companiei de cercetare a pieţei GfK. "Climatul este favorabil pentru consum. Venitul extra pe gospodărie are şanse mai mari să fie cheltuit, decat să fie destinat economisirii. Chiar şi cu un buget de cheltuieli mai mare, consumatorii vor continua să se concentreze pe strategii de prioritizare a achiziţiilor pentru a exploata la maximum finanţele de care dispun", se arată într-un comunicat al GfK. Compania a lansat raportul de cercetare GfK Pulse, în care analizează evoluţiile pieţelor de FMCG şi bunuri tehnologice, alături de principalele tendinţe macro-economice din 2014. "Veştile bune de la finalul anului 2014: evoluţia pozitivă a salariilor şi scăderea ratei inflaţiei în comparaţie cu anul anterior au condus la creşterea puterii de cumpărare. Aceste tendinţe au un impact sesizabil şi în business. Cifrele pentru pieţele monitorizate de GfK: FMCG şi electro-retail sunt promiţătoare. Piaţa bunurilor de folosinţă îndelungată a încheiat ultimul trimestru cu o valoare a vanzărilor de 723 milioane euro – o creştere de aproape 14%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2013", se menţionează în comunicat. În acelaşi timp, studiile GfK care monitorizează consumul casnic arată o creştere în valoare cu 2% a coşului de cumpărături pentru produsele FMCG anul trecut faţă de 2013.
Avem un excedent bugetar de un miliard de euro
Romania a avut în primul trimestru un excedent bugetar de 4,89 miliarde lei, reprezentand 0,69% din Produsul Intern Brut (PIB), potrivit datelor anunţate de Ministerul Finanţelor Publice. Veniturile bugetului general consolidat au fost de 54,95 miliarde lei, în creştere cu 12,6%, iar cheltuielile au totalizat 50,07 miliarde lei. Din total, veniturile fiscale au fost de 34,87 miliarde lei, din care impozitul pe profit, salarii, venit şi caştiguri din capital au însumat aproape zece miliarde de lei. După ce veniturile bugetare au crescut peste aşteptări, Guvernul a decis reducerea TVA la alimente, de la 1 iunie, la 9%, de la 24% în prezent. Guvernul s-a angajat pentru acest an să se încadreze într-un deficit de 1,83% din PIB.
Vanzările de iPhone-uri au urcat pană la 40,28 miliarde dolari
Veniturile Apple din vanzările de iPhone-uri au crescut de peste două ori în trimestrul al doilea fiscal, la 40,28 miliarde de dolari, depăşind aşteptările analiştilor, de 36,76 miliarde de dolari, dar încasările aduse de iPad au scăzut de la 7,61 miliarde dolari la 5,43 miliarde dolari. Vanzările de computere Mac au urcat uşor, de la 5,52 miliarde de dolari la 5,62 miliarde de dolari, relatează MarketWatch. Profitul net al Apple în trimestrul încheiat în luna martie a avansat cu 33%, la 13,6 miliarde de dolari, în timp ce veniturile grupului au urcat cu 27%, la 58 de miliarde de dolari. Analiştii anticipau vanzări de 56 de miliarde de dolari. Cererea mare pentru dispozitivele iPhone 6 şi 6 Plus ar putea face ca Apple să obţină în acest an un profit record, cel mai mare după 2012, compania anticipand că vanzările ar putea depăşi estimările analiştilor. Vanzările de aparate iPhone au urcat cu 40% în trimestrul al doilea, la 61,2 milioane de unităţi, în timp ce analiştii anticipau un nivel de 58,1 milioane de unităţi. Vanzările de iPhone-uri în China au fost mai mari decat cele din Statele Unite, pentru prima oară, susţinute de sărbătoarea Noului An Chinezesc, potrivit Apple.
Managerii estimează creşteri pe linie
Managerii companiilor estimează pentru perioada aprilie - iunie creşterea activităţii în toate sectoarele economice - industria prelucrătoare, construcţii, comerţ şi servicii, în raport cu cele trei luni anterioare,conform indicatorului sold conjunctural al Institutului Naţional de Statistică (INS). În cadrul anchetei de conjunctură din aprilie, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni o creştere a volumului producţiei (sold conjunctural plus 16%). "În ceea ce priveşte estimarea producţiei, pentru fabricarea băuturilor se va înregistra tendinţă de creştere accentuată (sold conjunctural plus 52%), în timp ce activitatea de fabricare a produselor de cocserie şi a prosuselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului va avea tendinţă de scădere (sold conjunctural -19%). Pentru preţurile produselor industriale, se prognozează relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural plus 2%). Referitor la numărul de salariaţi, se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de plus 3% pe total industrie prelucrătoare", se arată într-un comunicat al INS.
