Economic

MOZAIC STIRI ECONOMCE: Romanii au tocat în staţiuni şapte milioane de euro în minivacanţa de Paşte

Ziarul de Vrancea
14 apr 2015 350 vizualizări
peste 105.000 de romani şi-au petrecut Paştele în staţiuni u locul întai în topul preferinţele romanilor privind petrecerea sărbătorilor pascale este ocupat şi anul acesta de pensiunile rurale

Circa 105.600 de romani şi-au petrecut minivacanţa de Paşte în staţiuni din ţară, cheltuind 31 milioane lei (7 mil. euro) pe servicii turistice (cazare şi mancare), iar în străinătate au mers 5.000 de turişti şi au plătit 1,3 milioane de euro, potrivit Federaţiei Patronatelor din Turismul Romanesc. "La fel ca şi anul trecut, între minivacanţa de Paşte şi cea de 1 Mai există trei săptămani de muncă. Din cauza veniturilor în scădere mai mici, romanii care îşi permit să plece în vacanţa sunt determinaţi să aleagă între aceste două minivacanţe", se arată într-un comunicat al FPTR. Ofertele au acoperit toate tipurile de structuri, de la pachetele turistice oferite de pensiunile din zona rurală pană la city break-uri. Numarul aproximativ de locuri puse la dispozitie în staţiunile din Romania a ajuns la 136.400, unde au ajuns de Paşte 105.600 turişti. Locul întai în topul preferinţele romanilor privind petrecerea sărbătorilor pascale este ocupat şi anul acesta de pensiunile rurale, iar cele mai solicitate destinaţii au fost zonele Bran-Moeciu, Bucovina, Vrancea, Sibiu (Mărginimea Sibiului), Maramureş şi Buzău. Au fost puse la dispoziţie 75.000 de locuri în cadrul structurilor din zonele rurale, dintre care s-au vandut 65.000 de locuri. Pe langă produse tradiţionale şi petreceri în aer liber, ofertele au inclus plimbări cu căruţa sau ateliere interactive de încondeiat ouă. Turişii ajunşi la pensiuni au cheltuit 19,5 milioane de lei doar pe cazare şi masă. Pe locul doi se află staţiunile montane, iar dintre acestea cele mai solicitate au fost structurile de cazare de pe Valea Prahovei. Au fost puse la dispozitie 30.000 de locuri, dintre care s-au vandut 22.000 de locuri. Turişii au cheltuit aici 6,6 milioane de lei. După mulţi ani, iubitorii de schi au putut practica sporturi de iarnă şi în această perioadă. Din oferte nu a lipsit masa cu produse tradiţionale, însă au fost şi meniuri speciale, dar şi meniuri alternative pentru cei cărora nu le place carnea de miel. Familiile care au mers cu copiii la munte, i-au putut lăsa pe cei mici în ateliere de creaţie, în cadrul cărora au învăţat să vopsească ouă sau să confecţioneze felicitări de Paşte şi au primit cadouri de la Iepuraş. Datorită tarifelor mici, romanii şi-au petrecut Pastele şi în diferite staţiuni balneoclimatice. Astfel, au fost puse la dispoziţie 28.000 de locuri, dintre care 18.000 au fost locuri vandute. Turiştii au lăsat în staţiunile balneare aproape 4,9 milioane de lei. Puţini hotelieri de pe litoral au avut oferte pentru turiştii care au vrut să petreacă Paştele la malul mării, litoralul nefiind o destinaţie tradiţională pentru această sărbătoare. Majoritatea unităţilor care au pregătit totuşi pachete au fost în Mamaia, iar ofertele au inclus excursii la mănăstiri din Dobrogea. Au fost puse la dispozitie 2.800 de locuri, dintre care doar 300 au fost vandute. În comparaţie cu anii trecuţi, numărul hotelurilor deschise pe litoral în perioada Paştelui a crescut. Datorită serviciilor complete oferite pasionaţilor de pescuit şi inedit, au fost puse la dispozitie 600 de locuri în cadrul structurilor din Deltei Dunării, dintre care doar 300 locuri au fost vandute. Gradul de ocupare a ajuns pana la 86% în zona rurală şi a coborat treptat, în funcţie de preferinţele turiştilor, pana la 73% în zona montană, 64% în structurile balneare, 50% în Delta Dunării şi 10% pe litoral. În ceea ce priveşte turismul extern, numărul redus de zile libere, coroborat cu situaţia financiară dificilă în care se afla o mare parte a romanilor, a făcut ca interesul pentru petrecerea Paştelui în străinătate să fie scăzut, comparativ cu anii trecuţi.

Nokia a renăscut: Compania vrea să preia Alcatel-Lucent

Nokia poartă negocieri avansate pentru preluarea Alcatel-Lucent, eventuala combinare a afacerilor celor două companii urmand să creeze un nou colos pe piaţa echipamentelor de reţele, care să concureze cu Ericsson şi Huawei Technlogies, relatează The Wall Street Journal. Încheierea tranzacţiei ar asigura companiei finlandeze extinderea în China, pe o piaţă cu 1,3 miliarde de abonaţi la servicii wireless, precum şi preluarea unor contracte cu doi dintre cei mai mari operatori de telefonie mobilă din Statele Unite ale Americii, Verizon şi AT&T, potrivit Bloomberg. Nokia avea o cotă de 17% pe piaţa reţelelor wireless la nivel global la finalul anului 2014, în spatele liderului Ericsson, cu o cotă de 30%, şi Huawei, cu o cotă de 20%, potrivit firmei de cercetare de piaţă Infonetics. Cota de piaţă a Alcatel se situa la 10% la sfarşitul anului trecut. Nokia şi Alcatel-Lucent au anunţat marţi că iau în calcul combinarea acţiunilor celor două companii printr-o ofertă publică iniţiată de Nokia. Cele două companii au precizat că nu au ajuns încă la niciun acord definitiv şi că tranzacţia ar putea să nu se încheie pană la urmă. Mai multe surse au declarat pentru Bloomberg că este mai probabil ca Nokia să cumpere doar divizia de echipamente wireless a Alcatel, nu întreaga companie şi că cei doi producători de echipamente de reţele vor face un anunţ în acest sens în cursul acestei săptămani. Capitalizarea de piaţă a Nokia se situa la 28 de miliarde de euro, iar a Alcatel, la 11 miliarde de euro la valoarea acţiunilor de la închiderea de luni a pieţelor europene, potrivit The Wall Street Journal. Acţiunile Alcatel au avansat cu pană la 13% pe bursa din Paris, în urma anunţului legat de negocierile dintre cei doi producători de echipamente de reţele, în timp ce titlurile Nokia au scăzut cu pană la 7,6% pe bursa din Helsinki. Valoarea acţiunilor Alcatel s-a triplat în ultimii doi ani în urma restructurărilor prin care a trecut compania, în timp ce titlurile Nokia s-au dublat din 2013 pană în prezemt. În urmă cu doi ani, compania finlandeză a vandut divizia de telefoane mobile către Microsoft pentru 7,5 miliarde de dolari, conform Bloomberg. Conducerea Nokia încearcă să obţină sprijinul guvernului francez pentru preluarea Alcatel-Lucent, potrivit Bloomberg, întrucat acesta a încercat anterior să blocheze fuziuni ale companiilor din Franţa, orice tranzacţie are nevoie de aprobarea Executivului de la Paris.

Guvernul vrea să dea CE Hunedoara ajutor de stat de 100 milioane lei

Guvernul vrea să acorde Complexului Energetic Hunedoara un ajutor de stat individual sub forma unui împrumut pe şase luni de aproape 100 milioane lei, bani proveniţi din privatizări,şi obligă producătorul de cărbune şi energie să-şi separe legal activităţile şi să aplice un program de restructurare. "Ministerul Finanţelor Publice poate acorda, la solicitarea societăţii Complexul Energetic Hunedoara SA, un împrumut în tranşe, în condiţii de piaţă, în limita sumei de 98,47 milioane de lei, din veniturile din privatizare înregistrate în contul general al Trezoreriei Statului, pe o perioadă de şase luni, cu titlu de ajutor de stat individual pentru salvare, Complexului Energetic Hunedoara SA societate care se confruntă cu dificultăţi economico-financiare majore", potrivit proiectului elaborat de Ministerul Energiei. În nota de fundamentare a proiectului se precizează că acest ajutor de stat a fost deja aprobat de Consiliul Concurenţei în 20 martie şi a fost notificat şi Comisiei Europene. Banii din ajutorul de stat vot fi folosiţi pentru acoperirea cheltuielilor curente minime de susţinere a activităţilor pentru o perioadă de şase luni de la acordare, inclusiv cele necesare achiziţionării de certificate de emisii de gaze cu efect de seră. În termen de 6 luni de la momentul acordării ajutorului de stat individual pentru salvare, compania va trebui să prezinte un plan de restructurare care să-i asigure viabilitatea pe termen lung şi care va fi notificat Comisiei Europene în vederea autorizării. În situaţia în care producătorul de cărbune şi energie nu prezintă planul de restructurare pană la data scadenţei împrumutului, este obligat să achite împrumutul şi dobanzile la scadenţă. Dacă producătorul de cărbune şi energie nu prezintă planul de restructurare sau dovada restituirii ajutorului de stat individual pentru salvare, are obligaţia să prezinte un plan de lichidare. În nota de fundamentare se spune că, în situaţia lichidării companiei, va fi afectată atat capacitatea acesteia de finalizare a unor investiţii finanţate prin împrumuturi, acordate sau garantate de Ministerul Finanţelor Publice, precum şi capacitatea de rambursare a obligaţiilor de plată aferente împrumuturilor.

Ropharma a bugetat investiţii de 8,5 milioane lei în acest an

Compania farmaceutică Ropharma Braşov (RPH), controlată de omul de afaceri Mihai Miron, şi-a propus pentru acest an investiţii de 8,53 milioane lei (1,93 milioane euro) în extinderea reţelei de farmacii, în parcul auto şi reamenajări de clădiri. Ropharma deţine două unităţi de producţie de suplimente alimentare şi medicamente în Targu Mureş şi Chişinău, o unitate de producţie de lapte praf - Bioef, o firmă de distribuţie cu cinci depozite, o reţea proprie de 132 farmacii şi un spitalul privat multidisciplinar Sfantul Constantin din Braşov. În acest an, Ropharma va aloca 4,5 milioane lei pentru achiziţia de licenţe de farmacii, 1,62 milioane lei pentru maşini de transport şi autoturisme, 1,57 milioane lei în amenajări de clădiri, moblier şi echipamente şi 838.500 în echipamente şi licenţe IT. Unul din obiectivele strategice ale companiei este dezvoltarea parteneriatelor cu companii de pe piaţa externă în vederea desfacerii produselor din portofoliul propriu pe aceste pieţe. "În acest sens s-au iniţiat discuţii şi s-au desfăşurat întalniri cu parteneri din Italia, Ucraina, Letonia, Asia şi Orientul Mijlociu", se arată într-un raport al Ropharma. Portofoliul de producţie al Ropharma este format din 68 produse din 21 de arii terapeutice. În 2014, compania a raportat venituri din propriile produse de 13 milioane lei (2,95 milioane euro), în creştere cu 1% faţă de 2013. Vanzările totale ale Ropharma Braşov au crescut cu 2% anul trecut, la 418,2 milioane lei (94,2 milioane euro), iar profitul a urcat cu 12%, la 8,04 milioane lei (1,81 milioane euro). Compania a consemnat în anul 2013 vanzări de 411,2 milioane lei şi un profit de 7,2 milioane lei. Rezultatele pentru 2014 sunt sub cele estimate de companie. Astfel, Ropharma anticipa o creştere cu 5% a vanzărilor, la 430 milioane lei, şi un profit cu 25% mai mare, la 9 milioane lei. Potrivit raportului anual, compania şi-a atins obiectivul de vanzări în proporţie de 97% şi cel de profit net de 91%

VIG a revenit pe profit anul trecut în Romania

Vienna Insurance Group (VIG), companie care controlează Asirom, Omniasig şi BCR Asigurări de Viaţă, a înregistrat anul trecut un profit înainte de taxe de 6,1 milioane de euro în Romania, revenind astfel pe profit, după ce în 2013 grupul austriac a consemnat o pierdere de 98,7 milioane de euro. "Procesul de restructurare aflat în derulare şi ameliorarea recentă a condiţiilor pieţei au determinat revenirea Vienna Insurance Group pe profit în Romania", se arată în raportul financiar pentru 2014 publicat marţi de companie. Grupul austriac este liderul pieţei de asigurări din Romania, cu o cotă de 19,5%. Primele brute subscrise în Romania de VIG au scăzut anul trecut cu 6,1%, de la 361,8 milioane de euro în 2013 la 339,7 milioane de euro. Declinul a fost, de altfel, anticipat de grupul austriac, pe fondul restructurării portofoliului deţinut în Romania. Primele subscrise pe segmentul asigurărilor de viaţă au coborat cu 12,1%, de la 61,8 milioane de euro la 54,4 milioane de euro, în timp ce declinul înregistrat pe piaţa asigutărilor pentru daune şi accidente a fost de 4,9%, de la 300 milioane de euro la 285,3 milioane de euro.

Închirierile de birouri sunt creştere

Companiile au închiriat în primul trimestru spaţii de birouri totalizand aproape 85.000 metri pătraţi (mp), din care aproape 75% în Bucureşti, în creştere cu 15% faţă de perioada similară a anului trecut, potrivit datelor transmise de firma de consultanţă imobiliară Esop. În primele trei luni ale anului, în Bucureşti au fost încheiate contracte pentru 63.218 metri pătraţi de spaţii de birouri, în uşoară creştere faţă de 62.562 metri pătraţi în acelaşi interval din 2014. În provincie, suprafaţa tranzacţionată aproape s-a dublat, de la 10.957 metri pătraţi la 21.782 metri pătraţi. Împărţirea pe tipuri de tranzacţii arată o pondere superioară a contractelor de renegociere şi relocare - circa 47.200 metri pătraţi, respectiv 55% din total, în detrimentul extinderilor şi cererii noi, care au cumulat 37.779 metri pătraţi. "Patru din primele zece cele mai mari tranzacţii realizate în 2015 în Romania au fost semnate pentru spaţii de birouri din oraşe în afara Capitalei. şi la nivelul companiei ESOP există o cerere în creştere de acest gen, brokerii noştri realizand una din primele cinci tranzacţii ca mărime din 2015, cu o suprafaţă de 3.800 metri pătraţi, într-o clădire de clasă A din Timişoara şi mai avem în diverse faze de negociere alte cinci tranzacţii în afara Capitalei", a declarat Alexandru Petrescu, managing partner Esop Consulting l CORFAC International.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.