MOZAIC STIRI ECONOMCE: Experţi: România va adera la zona euro după 2020
"Anul 2019 era un obiectiv foarte ambiţios, fără îndoială, el a fost însă un obiectiv pur şi simplu lansat, dar fără a avea o agendă de parcurs. Ca să fie fezabil acel 2019 trebuia să venim urgent cu o agendă de reforme structurale pe care trebuie s-o implementăm, care să ne ducă la o convergenţă reală sănătoasă, sustenabilă pe termen lung şi să ne menţinem în acelaşi timp echilibrele macroeconomice, adică noi putem avea o convergenţă reală, deci cu creştere economică mai mare decât anticipăm printr-o stimulare fiscală, dar care dacă produce dezechilibre, n-am făcut nimic", a declarat ieri Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal şi economistul şef al Raiffeisen Bank, la dezbaterea cu tema "Zona Euro încotro?" organizată de BNR.
Astfel, creşterea economică nu este de durată şi se va corecta la un moment dat, Dumitru dând exemplul creşterilor de 7%-8% dinaintea crizei, urmate de necesitatea de a ajusta dezechilibrele create, ceea ce s-a tradus în "doi paşi înainte, trei paşi înapoi", situaţie care nu este de dorit.
El a punctat că 2019 era un termen extrem de ambiţios, iar în cel mai fericit scenariu, în care politicile economice sunt coerente şi există o agendă de reforme strucurale care este şi urmată, adoptarea euro s-ar putea realiza după 2020. "Important ca orizontul de adoptare să fie unul credibil şi, mai mult decât atât, să fie unul la care să ne şi ancorăm, adică să avem o ancorare adevărată a politicilor economice, în sensul în care să avem o agendă foarte bine stabilită, să ştim foarte bine ce avem de făcut, pentru că altfel nu rămâne decât un obiectiv, o dorinţă care nu este ancorată în realitate", spune Dumitru.
"Noi trimitem oameni la Parlamentul European doar în concediu"
Părerea lui privind termenul de aderare la zona euro este susţinută şi de analistul financiar Florin Cîţu, însă el atrage atenţia că România trebuie să decidă dacă va realiza convergenţa reală înainte de aderare, având avantajul unei politici monetare foarte independente, sau în cadrul zonei euro, când acest avantaj se pierde. "Mai avem câţiva ani până la zona euro. România trebuie să înţeleagă că nu poţi să scapi de reforma reală, convergenţa reală trebuie făcută. Trebuie să decizi dacă o faci în afara zonei euro, când ai o politică monetară foarte independentă, sau în interiorul zonei euro, când nu mai ai o politică monetară independentă, aici trebuie să ducem discuţia în spaţiul public", apreciază Cîţu.
El a precizat ulterior că România ar putea adopta euro cel mai devreme după 2020.
La rândul său, economistul şef al BCR, Radu Crăciun, spune că odată cu accesul în zona euro România va fi forţată să conveargă cu aceasta şi va beneficia, de fapt, de pe urma acestui lucru, dând exemplul integrării în UE pe un principiu similar. "Dar o integrare monetară pripită, aşa cum a dovedit-o crearea zonei euro, fără nişte minime fundamente economice de competitivitate, politice duce într-o înfundătură. Din punctul nostru de vedere, cred că ar trebui să fim foarte atenţi ce ne dorim, pentru că s-ar putea să se întâmple", a menţionat Crăciun.
Dumitru apreciază că România nu are decât o singură variantă, aceea de a respecta regulile, însă totodată acestea trebuie bine gândite, iar toţi factorii din România implicaţi trebuie să înţeleagă ce înseamnă acele reguli pentru ţară şi economie. "Spre exemplu, noi am semnat Compactul fiscal, nu prea am înţeles ce înseamnă lucrul acesta pentru noi şi nici acum nu prea îl înţelegem. Eu rămân stupefiat când văd că oameni de la care te-ai aştepta să înţeleagă, decidenţi de politici economice, care nu înţeleg ce înseamnă deficit structural şi care sunt limitele pentru noi şi că în anii următori, când economia va fi peste potenţial, noi va trebui să avem excedente", spune preşedintele Consiliului Fiscal.
El a subliniat că România poate participa la crearea regulilor la nivel european prin reprezentanţii săi la forurile europene, însă aceştia au problema că nu înţeleg de ce sunt trimişi acolo, deşi lucrează pe salarii mari, nu înţeleg ce se discută şi nu se implică activ. "Noi trimitem oameni la Parlamentul European care se duc acolo doar în concediu, pe bani foarte mulţi şi nu prea înţeleg de ce sunt acolo şi pe cine reprezintă şi ce se discută acolo. Cred că trebuie să trecem de bariera asta şi să înţelegem că acolo avem interes major şi avem nevoie de oameni care înţeleg ce se discută şi să participe activ atât cât se poate, dat fiind statutul nostru la scară europeană, dar cu argumente, să putem participa la masa deciziilor. Altfel, suntem ai nimănui, ca să spun aşa", a conchis Dumitru.
Vacanţe la mare în străinătate la preţuri de sub 100 de euro
Mai mult de 12.000 de români merg în vacanţe cu autocarul în străinătate, în general în extrasezon, pentru care plătesc sub 100 de euro, iar cererea pentru acest segment este de zece ori mai mare decât oferta, a declarat Teodor Călimănescu, acţionar al agenţiei Europa Travel. "Peste 12.000 de români pleacă anual în astfel de vacanţe, în principal în Grecia, Turcia şi Bulgaria, iar preţul include transportul cu autocarul şi cazarea pentru o săptămână la un hotel de două stele sau la o vilă", a explicat reprezentantul Europa Travel, agenţie specializată în vacanţe low cost.
El a afirmat că preţurile mici nu reflectă în mod special gradul scăzut de confort, ci nivelul serviciilor şi, mai ales, perioada. Cele mai ieftine vacanţe sunt în luna mai şi sfârşitul lunii septembrie. "Din păcate, oferta pentru aceste locuri este limitată la 10-12.000 de locuri pe an, pentru că cererea pentru astfel de vacanţe este de zece ori mai mare. Turiştii care caută vacanţe sub 100 de euro sunt studenţi, pensionari sau angajaţi cu venituri medii. Există o categorie de turişti care plătesc puţin pentru cazare, dar cheltuiesc pe excursii, mese, plimbări şi suveniruri", a spus Călimănescu.
Acesta a explicat că agenţiile nu câştigă, în cazul acestor oferte, din preţurile pachetelor, cât mai ales din comisioanele pentru extraopţiunile turistului la faţa locului. "Dacă un turist merge cu 100 de euro în Thasos în luna mai cu noi, eu, ca agenţie, am comision din tot ce face el acolo, adică din excursii, croazieră, seară grecească etc. Dacă toate acestea costă 300 de euro, eu mai câştig încă 30 de euro de la fiecare turist", a mai spus el.
Românii cumpără de Paşte aproximativ 7,4 milioane de cozonaci
Românii din ţară, dar şi o parte dintre cei care lucrează în străinătate, cumpără de Paşte aproximativ 7,4 milioane de cozonaci şi în jur de 700.000 de bucăţi de pască, pentru care plătesc mai mult de 20 de milioane de euro, potrivit patronatului Rompan, din industria de panificaţie.
Aurel Popescu, preşedintele Rompan, spune că cei mai mari consumatori de cozonaci sunt moldovenii, iar la polul opus se află locuitorii din Ardeal.
În ultimii ani, firmele din domeniul panificaţiei au început să exporte cozonaci şi pască în ţările cu comunităţi de români. În ultimele săptămâni au trecut graniţele aproximativ 500.000 de bucăţi de cozonac şi 20.000 de pască. "Din totalul exporturilor, românii cumpără 80%, dar au început să cumpere şi străinii. Cozonacul şi pasca românească au început să fie apreciate de germani, spanioli, britanici şi italieni", a mai spus Popescu.
Vânzările de ouă au crescut cu 50%
Vânzările de ouă au crescut cu peste 50% în luna dinaintea Paştelui, ajungând la 180 de milioane de bucăţi, iar suma alocată de români pentru ouă în această perioadă se apropie de 7 milioane de euro, a declarat Ilie Van, preşedintele Uniunii Naţionale a Crescătorilor de Păsări. El spune că într-o lună obişnuită se vând în România aproximativ 120 de milioane de ouă, dar cu o lună înainte de Paşte vânzările cresc cu 50%. "Astfel, în ultima lună s-au vândut în România peste 180 de milioane de ouă, şi ne referim doar la cele din ferme, nu şi la ce vând ţăranii", a spus Van.
Acesta a adăugat că preţul de vânzare la poarta fermei este de 0,24 lei bucata, dar în magazine ouăle se vând cu peste 0,5 lei.
Din aceste date reiese că românii plătesc special pentru cele 60 de milioane de ouă cumpărate pentru Paşte în jur de 7 milioane de euro.
Grecia a plătit către FMI o tranşă de 450 de milioane de euro din împrumut, scadentă în aprilie
Grecia a rambursat Fondului Monetar Internaţional (FMI) o tranşă în valoare de 450 de milioane de euro scadentă ieri, din împumutul primit de la instituţie, în condiţiile în care rezervele monetare ale ţării continuă să scadă, relatează Financial Times.
Directorul executiv al FMI, Christine Lagarde, a anunţat luni, în urma unei întrevederi informale cu ministrul grec de finanţe, Yanis Varoufakis, că guvernul de la Atena va achita tranşa scadentă în această săptămână.
Un oficial grec a declarat marţi că Grecia nu va mai putea plăti o tranşă scadentă în luna mai către FMI, dacă nu va reuşi să-i convingă pe oficialii din zona euro să deblocheze noi fonduri. Guvernul de la Atena ar trebui să ramburseze Fondului 950 de milioane de euro luna viitoare.
În 2010, Grecia a încheiat un acord cu Fondul Monetar Internaţional, Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană pentru un împrumut în valoare de 240 de miliarde, pentru a evita intrarea în incapacitate de plată.
Potrivit planului de returnare a acestui împrumut, Grecia trebuie să plătească 9 miliarde de euro anul acesta către FMI.
Deficit comercial de 384 milioane euro în februarie
Exporturile au crescut în februarie cu 1,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 4,39 miliarde euro, iar importurile au avansat cu 2,6%, la 4,77 miliarde euro, astfel că deficitul comercial s-a plasat la 384 milioane euro, cu 68,8 milioane euro peste cel din februarie 2014.
Faţă de luna ianuarie, exporturile au crescut cu 4,9%, iar importurile cu 9,4%, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).
În primele două luni, exporturile FOB au însumat 8,57 miliarde euro, cu 3,6% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar importurile CIF au totalizat 9,13 miliarde euro, în creştere cu 3,3%.
Astfel, deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada analizată a fost de 563,3 milioane euro, mai mic cu 4,7 milioane euro decât cel înregistrat în primele două luni din 2014.
Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri (Intra-UE28) în ianuarie-februarie a fost de 6,35 miliarde euro la expedieri şi de 7,1 miliarde euro la introduceri, reprezentând 74,1% din total exporturi şi 77,7% din total importuri.
Valoarea schimburilor extracomunitare de bunuri (Extra-UE28) în intervalul menţionat a fost de 2,22 miliarde euro la exporturi şi de 2,03 miliarde euro la importuri, reprezentând 25,9% din total exporturi şi 22,3% din total importuri. Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (43,9% la export şi 36,9% la import) şi alte produse manufacturate (33,7% la export şi respectiv 31,3% la import).
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
ANAF a publicat Ghidul privind tratamentul fiscal aplicabil veniturilor obținute din activități de înfrumusețare/întreținere corporală
De același autor
