Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Grupul american Mohawk, cap de pod în Romania

Ziarul de Vrancea
25 mar 2015 471 vizualizări
Grupul american Mohawk, producător de covoare, pardoseli laminate şi din lemn şi pardoseli ceramice, a preluat de la fondul de investiţii

Advent firma prin care grupul bulgar KAI operează în Romania, tranzacţia fiind analizată de Consiliul Concurenţei. "Consiliul Concurenţei analizează concentrarea economică care se va realiza prin dobandirea controlului de Mohawk Foreign Aquisitions S.À R.L. Luxembourg asupra Advent KAI Luxembourg Holding S.À R.L. şi a companiilor KAI Ceramics SRL şi Progress Ceramics SRL din Romania. Mohawk Foreign Aquisitions S.À R.L. Luxembourg face parte din Grupul Mohawk a cărui activitate se desfăşoară în domeniul comercializării de covoare, pardoseli laminate şi din lemn şi pardoseli ceramice. În Romania, Mohawk este prezent pe segmentul comercializării de plăci ceramice (gresie şi faianţă)", se arată într-un comunicat al Consiliului Concurenţei. Compania achiziţionată este parte a Grupului KAI, care, în Romania, operează exclusiv pe piaţa comercializării de gresie şi faianţă, prin intermediul KAI Ceramics şi Progress Ceramics. Kai Group este controlat de fondul american de investiţii Advent. KAI deţine două fabrici în Bulgaria, cu o ca¬pacitate instalată de producţie de peste 20 de milioane de metri pătraţi anual.

 

Producătorii de energie regenerabilă cer iar subvenţii

Actuala schemă de promovare a energiei din surse regenerabile nu mai răspunde aşteptărilor investitorilor, producătorii de energie verde solicitand o alternativă la sistemul certificatelor verzi, potrivit Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE). "Avand în vedere faptul că există suficiente semnale din partea producătorilor de energie electrică din surse regenerabile de energie privind faptul că actuala schemă de promovare nu mai răspunde din multe puncte de vedere aşteptărilor şi avand exemplul altor state din Uniunea Europeană care au creat alternative la schemele existente de sprijin (de exemplu Anglia), există opinia că trebuie susţinută ideea de a oferi o alternativă la schema de promovare prin certificatele verzi existentă", a comunicat ANRE, răspunzand unei solicitări MEDIAFAX. Romania deţine unităţi de producţie a energiei regenerabile cu o capacitate instalată de peste 4.500 MW, echivalentul a aproape un sfert din totalul unităţilor. Cea mai mare parte a capacităţilor de producţie a energiei regenerabile este reprezentată de unităţi eoliene. Guvernul sprijină în prezent producţia de energie din surse regenerabile prin sistemul certificatelor verzi. Fiecare producător primeşte gratuit de la compania de stat Transelectrica, operatorul sistemului naţional de transport al electricităţii, un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea. Numărul de certificate diferă în funcţie de tehnologia folosită. Mai departe, producătorii vand certificatele verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea în tarife a acestor cheltuieli. În luna februarie, ministrul Energiei, Andrei Gerea, a declarat că Guvernul analizează modificarea schemei de sprijin pentru producerea de energie regenerabilă, după ce reducerea stimulentelor acordate producătorilor din sector a dus la restrangerea investiţiilor.

Guvernul permite angajări la ANIF
 
Numărul de posturi din cadrul Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) şi al filialelor teritoriale va fi suplimentat de Guvern cu 995 locuri, la un total de 2.495 posturi, cu argumentul că disponibilizările efectuate în urmă cu patru ani, în contextul crizei, au afectat activitatea ANIF. În 2011, în contextul crizei economice, fostul Cabinet a redus schema de personal a ANIF de la 5.000 la 1.500 angajaţi. Printr-o ordonanţă de urgenţă aprobată miercuri, Guvernul a decis să suplimenteze numărul de posturi. "Concedierea, în 2011, a 3.500 de angajaţi a generat o serie de disfuncţionalităţi în activitatea ANIF: imposibilitatea funcţionării staţiilor de pompare pentru irigaţii şi desecare, în condiţii de siguranţă şi conform solicitărilor producătorilor agricoli, imposibilitatea urmăririi permanente a stării tehnice a amenajărilor de îmbunătăţiri funciare, nerespectarea regulamentelor de exploatare la construcţiile hidrotehnice", se arată într-un comunicat. Guvernul arată că aceste disfuncţionalităţi au adus prejudicii infrastructurii de îmbunătăţiri funciare prin degradarea şi scoaterea din funcţiune a infrastructurii de desecare şi apărare împotriva inundaţiilor, colmatări ale cursurilor de apă, reducerea capacităţilor hidroenergetice etc. "Potrivit analizei cu privire la cheltuielile pe care le implică aplicarea acestui act normativ, rezultă o cheltuială anuală totală cu personalul de 19,683 milioane de lei. Însă, prin activitatea personalului angajat suplimentar se vor reduce anual cheltuielile înregistrate în prezent cu paza infrastructurii de îmbunătăţiri funciare şi cele de mentenanţă a staţiilor de pompare cu suma de 26,592 milioane de lei. Prin urmare, rezultă un impact financiar pozitiv asupra bugetului general consolidat", susţine Guvernul.

OMV Petrom taie din banii acţionarilor

Conducerea OMV Petrom (SNP) propune acţionarilor distribuirea unor dividende de aproape trei ori mai mici, de 634 milioane de lei (144 milioane de euro), reprezentand 30% din profitul net consemnat anul trecut, de 2,1 miliarde de lei (473 milioane euro). Propunerea va fi supusă aprobării acţionarilor în AGA programată pentru 28 aprilie, potrivit unui comunicat al OMV Petrom transmis miercuri Bursei de Valori Bucureşti. Dividendul brut pe acţiune propus de conducerea companiei este de 0,0112 lei, de 2,7 ori mai redus comparativ cu nivelul anterior, de 0,0308 lei pe acţiune. Profitul net al OMV Petrom s-a redus anul trecut la sub jumătate din cel înregistrat în 2013, coborand la 2,1 miliarde de lei (473 milioane euro), de la 4,82 miliarde de lei în 2013. Plata dividendelor se va face începand cu 26 mai, se mai arată în comunicat. OMV Petrom este controlată de compania austriacă de petrol şi gaze OMV, care deţine 51,01% din capital. Statul roman, prin Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri, are o participaţie de 20,63%, iar Fondul Proprietatea deţine 18,99% din titluri. Mai multe firme au 7,59% din acţiunile OMV Petrom, iar restul de 1,76% din titluri aparţin mai multor persoane fizice. La cotaţia acţiunilor de miercuri, OMV Petrom are o capitalizare de 20,5 miliarde lei (4,6 miliarde de euro).


Kraft Foods şi Heinz au ajuns la un acord pentru a fuziona

Kraft Foods Group şi H. J. Heinz au ajuns la un acord pentru a fuziune, tranzacţie în urma căreia va fi creată The Kraft Heinz Company, cu venituri de 28 de miliarde de dolari, al cincilea mare jucător din industria alimentelor şi băuturii la nivel mondial, relatează MarketWatch. Compania Heinz, care produce ketchupul cu acelaşi nume, este deţinută de Berkshire Hathaway, al cărei proprietar este miliardarul american Warren Buffett, şi de fondul de investiţii brazilian 3G Capital. Noua entitate va fi al treilea mare producător din industria alimentelor şi băuturii din America de Nord, se arată într-un comunicat al Heinz. Înţelegerea prevede că acţionarii Kraft vor deţine o participaţie de 49% la noua companie şi vor primi dividende speciale în valoare de 16,5 dolari pe unitate. Actualii acţionari ai Heinz vor avea, astfel, 51% dintre acţiunile Kraft Heinz. Finanţarea pentru plata acestor dividende, în valoare totală de aproximativ 10 miliarde de dolari, va fi asigurată de Berkshire Hathaway şi 3G Capital. "Acesta este tipul meu de tranzacţii, unirea a două organizaţii de nivel mondial. Sunt încantat de oportunităţile pe care entitatea combinată le va avea ", a declarat Buffett, preşedinte şi director general al Berkshire Hathaway.






În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.