Economic

Romanii au început să iasă din nou la cumpărături

Ziarul de Vrancea
18 mar 2015 627 vizualizări
"în majoritatea ţărilor din Europa, frecvenţa de cumpărare se află pe o curbă descendentă. Romania însă nu se aliniază acestei tendinţe", arată un studiu GfK

Coşul de cumpărături pentru bunurile de larg consum a crescut cu 2% anul trecut faţă de 2013, avans susţinut de o frecvenţă de cumpărare mai mare, în contrast cu majoritatea ţărilor din Europa, 70% din cheltuielile anuale realizate de romani fiind alocate produselor alimentare, potrivit GfK. "În majoritatea ţărilor din Europa, frecvenţa de cumpărare se află pe o curbă descendentă. Romania însă nu se aliniază acestei tendinţe, fiind una dintre puţinele ţări în care frecvenţa de cumpărare este în creştere. Acest lucru vine atat din faptul că scena de retail modern se dezvoltă cu noi magazine şi formate de proximitate, dar şi datorită faptului că, în căutarea celor mai bune oferte şi sortimente, cumpărătorii vizitează mai multe magazine", se arată într-un studiu al companiei de cercetare GfK. Frecvenţa de cumpărare a romanilor se aseamănă cel mai mult cu cea a austriecilor - shopping pentru aprovizionare aproximativ o dată la o zi şi jumătate pe parcursul unui an. Mancarea, incluzand atat alimentele proaspete (fructe, legume, lactatele, carne, panificaţie) cat şi cele cu un termen mai mare de valabilitate (conserve, ulei, făină, mălai) reprezintă 70% din valoarea coşului anual de cumpărături. "Observăm o predilecţie mai mare din partea bucureştenilor şi a locuitorilor din oraşele mari pentru achizitionarea alimentelor proaspete, în special lactate şi carne. De cealaltă parte însă, familiile tinere au un consum casnic mai mic pe această categorie, cele mai probabile cauze fiind lipsa de timp, dietele specializate, dar şi ieşirile la restaurant. În acelaşi timp însă, gospodăriile tinere au cel mai mare interes pentru segmentul de îngrijire personală, mai ales în Bucureşti şi în oraşele mari", a declarat, într-un comunicat, Diana Scăunaşu, consumer panel manager, GfK Romania. În comparaţie cu anul 2013, tendinţa generală a fost de creştere pentru produsele alimentare (exceptand alimentele proaspete) şi pentru cele de îngrijire a casei. Alimentele proaspete, băuturile şi produsele de îngrijire personală au avut o evoluţie constantă în 2014. Pe parcursul unui an o familie cheltuieşte 6.450 lei pentru bunurile de larg consum destinate consumui casnic (aproximativ 537 lei pe lună). O vizită medie la magazin are valoare de 25 lei. Comerţul modern acoperă 54% din piaţa totală de FMCG (bunuri de larg consum) din Romania, fiind într-o uşoară creştere faţă de anul 2013. Formatele mai mici, de tipul supermarket sau discounter, au avut un ritm de creştere mai alert în 2014, beneficiind de creşterea frecvenţei de cumpărare. Supermarketul este formatul cu cea mai mare creştere şi cu cel mai mare trafic în magazin. Hipermarketurile şi-a diminuat ritmul de creştere, însă este cel mai important canal din comerţul modern, acoperind mai mult de un sfert din piaţă. Primele trei grupuri de retail acoperă 33% din valoarea totală a pieţei, fiind la mijlocul clasamentului comparativ cu alte ţări din Europa Centrală şi de Est.




În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.