Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Dolarul a atins un nou record

Ziarul de Vrancea
16 mar 2015 400 vizualizări
Moneda americană a fost cotată ieri la 4,2107 lei, în timp ce euro a scăzut la 4,4370 lei

Cursul euro anunţat de BNR a scăzut luni cu 1,02 bani, la 4,4370 lei, în contextul unei evoluţii liniştite în piaţa interbancară locală, în timp ce dolarul a crescut cu 0,95 bani, la 4,2107 lei, un nou record după cel înregistrat miercuri. Vineri, BNR a anunţat un curs pentru euro de 4,4472 lei, iar pentru dolar de 4,2012 lei. Dolarul a atins miercuri un nou nivel record, de 4,2059 lei, înregistrand al şaselea maxim consecutiv, în contextul întăririi monedei americane pe pieţele externe. Referinţa francului elveţian a urcat luni cu 2,12 bani, de la 4,1728 lei la 4,1940 lei. Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian. Aproape de ora 13:00, cand BNR anunţă cursul de referinţă, euro era tranzacţionat în piaţa interbancară locală la 4,4373 lei, faţă de 4,4460 lei pe finalul şedinţei de vineri. "Credem că perioada liniştită ar trebui să continue şi astăzi, avand în vedere că piaţa aşteaptă acum ziua de miercuri pentru a vedea care sunt perspectivele de politică monetară ale Rezervei Federale a SUA (ING se aşteaptă în continuare la creşterea dobanzii cheie în iunie). De asemenea, astăzi se vor publică datele pentru producţia industrială a SUA, dar cum aşteptările ING sunt apropiate de cele ale pieţei, nu vedem vreo direcţie pentru leu din această perspectiva", se arată într-o notă pentru investitori şi analişti a economiştilor ING Bank Romania. Schimburile au fost operate în prima parte a zilei între un nivel maxim de 4,4420 lei/euro, înregistrat în prima oră de operaţiuni, şi un minim de 4,4370 lei/euro. În regiune, mişcarea forintului şi zlotului faţă de euro a avut aceeaşi direcţie cu cea a leului, însă aprecierea acestora a fost mai puternică raportat la ultimele schimburi ale şedinţei precedente, perfectate pe timpul nopţii, cand pieţele locale sunt închise. Astfel, forintul s-a apreciat cu 0,6%, iar zlotul cu 0,4%. Pe pieţele externe, dolarul era aproape de ora 13:00 în scădere cu 0,4%, la 0,9488 euro, în timp ce francul elveţian s-a depreciat cu 0,3%, la 0,9451 euro. Atenţia investitorilor se va concentra în această săptămană asupra şedinţei de două zile a Rezervei Federale a SUA, care va începe marţi şi se va încheia miercuri. Datele solide privind piaţa muncii înregistrate în ultimele luni au sporit aşteptările ca Fed să indice o posibilă majorare a dobanzilor din luna iunie, prin renunţarea la angajamentul de a avea "răbdare" în luarea în calcul a unei astfel de decizii. Ratele medii ale dobanzilor practicate de băncile comerciale pentru depozitele atrase (ROBID) şi plasate (ROBOR) în lei pe termen de o zi se situează la 0,22% - 0,58% pe an, faţă de 0,21% - 0,58% vineri. Ratele pentru plasamentele săptămanale se află la 0,26% - 0,68% pe an, comparativ cu 0,25% - 0,7% pe an în şedinţa anterioară.

Investiţiile străine directe au urcat pană la 300 de milioane de euro

Investiţiile străine directe au totalizat 299 milioane de euro în luna ianuarie, în creştere cu aproape 23% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cand Banca Naţională a Romaniei (BNR) anunţa un nivel de 244 milioane euro, însă faţă de luna anterioară indicatorul este în scădere uşoară. "Investiţiile directe ale nerezidenţilor în Romania au însumat 299 milioane euro, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul net estimat) au înregistrat 178 milioane euro, iar creditele intragrup 121 milioane euro (net)", se arată într-un comunicat al BNR. Faţă de luna decembrie, cand au fost atrase investiţii străine de 304 milioane euro, nivelul din ianuarie este în scădere uşoară. Investiţiile străine directe au scăzut anul trecut cu 10,6% faţă de 2013, la circa 2,43 miliarde euro, de la un varf de 2,71 miliarde euro atins în 2013 după declanşarea crizei economice. În luna noiembrie a fost înregistrat cel mai mare nivel al investiţiilor străine directe atrase de Romania de la începutul anului trecut, de 531 milioane euro, urmat de cel din mai, de 306 milioane euro. În 2013, investiţiile străine directe au crescut cu 26,8% comparativ cu anul anterior, la 2,713 miliarde euro, atingand varful ultimilor patru ani, după ce în 2012 s-a consemnat prima apreciere de la începutul crizei. Cel mai ridicat nivel al investiţiilor străine directe s-a înregistrat în anul 2008, de 9,496 miliarde de euro. Între 2003 şi 2006 Romania a înregistrat în fiecare an creşteri ale investiţiilor străine, acestea ajungand la 5,183 miliarde de euro în 2004, 5,213 miliarde de euro în 2005 şi 9,056 miliarde de euro în 2006. În 2007 a avut loc o diminuare a capitalului străin investit în Romania, la 7,25 miliarde de euro, urmat de o creştere la nivelul record din 2008. Începand cu anul următor, valoarea indicatorului s-a deteriorat, investiţiile scăzand abrupt pană la 3,48 miliarde de euro în 2009 şi la 2,2 miliarde de euro în 2010. În 2012, investiţiile străine directe nete au crescut pentru prima dată de la începerea crizei, avansul fiind de 18,7%, la 2,138 miliarde euro.

Holcim: Nu vom continua fuziunea cu Lafarge "în condiţiile actuale"

Producătorul elveţian de ciment Holcim a anunţat că nu va accepta termenii fuziunii cu Lafarge în forma lor actuală, în timp ce compania franceză s-a arătat dispusă să negocieze condiţiile schimbului de acţiuni."Boardul directorilor Holcim a ajuns la concluzia că acordul (cu Lafarge - n.r.) nu poate fi pus în practică în forma actuală şi a propus negocierea cotei de schimb (a acţiunilor - n.r.) şi a aspectelor legate de conducere. Lafarge a arătat că refuză să negocieze, cu excepţia cotei de schimb", se arată într-un comunicat al Holcim. Reprezentanţii companiei franceze Lafarge au primit duminică o scrisoare din partea preşedintelui Holcim prin care acesta arăta că nu doreşte să continue procesul fuziunii în forma aprobată deja în luna iulie a anului trecut, potrivit The Wall Street Journal. Oficialii Lafarge au arătat că membrii boardului companiei "răman angajaţi" pentru a încheia fuziunea şi sunt "dispuşi să exploreze posibilitatea revizuirii parităţii". Înţelegerea iniţială presupunea o majorare de capital din partea Holcim, pentru ca acţiunile producătorului francez să ajungă la paritate cu cele ale Lafarge. Astfel, boardul Holcim refuză să aprobe această cotă a schimbului de acţiuni. Mai mult decat atat, Holcim ar dori să impună un nou director executiv general în fruntea noii entităţi, potrivit unor surse Bloomberg. Acordul încheiat anul trecut prevede ca Bruno Lafont, CEO-ul Lafarge, să preia această funcţie. Holcim şi Lafarge au convenit în aprilie 2014 o fuziune prin schimb de acţiuni, care ar crea cel mai mare producător de ciment din lume, cu vanzări anuale de aproximativ 40 de miliarde de euro.  În luna decembrie a anului trecut, Comisia Europeană a aprobat fuziunea, care urma să se încheie în prima jumătate a acestui an, însă obţinerea acordului instituţiei europene a depins de renunţarea la unele dintre activele deţinute de cei doi mai producători de ciment la nivel mondial. În aceste condiţii, în luna februarie, Holcim şi Lafarge au ajuns la un acord cu producătorul irlandez CRH pentru ca acesta să cumpere cea mai mare parte dintre activele scoase la vanzare de cele două companii, inclusiv pe cele din Romania, pentru 6,5 miliarde de euro

Finanţele s-au împrumutat la costuri în creştere

Ministerul Finanţelor Publice a împrumutat luni 300 de milioane de lei prin vanzarea de obligaţiuni scadente peste 2 ani şi 10 luni, la un randament în creştere faţă de mijlocul lunii februarie, cand statul a emis cel mai recent titluri cu maturitate similară. Trezoreria a primit oferte de 972,8 milioane de lei, dar a atras doar suma vizată în propectul de împrumut pentru luna martie. Randamentul mediu pe an s-a situat la 2,08% pe an, faţă de 1,94% pe an în luna februarie, cand statul a împrumutat 700 de milioane de lei prin redeschiderea aceleiaşi emisiuni de titluri, dar cu o maturitate reziduală de 2 ani şi 11 luni. Emisiunea de obligaţiuni a fost lansată la sfarşitul lunii octombrie a anului trecut cu o maturitate iniţială de 3 ani şi 3 luni. Emisiunea urmează să fie redeschisă marţi printr-o licitaţie suplimentară în cadrul căreia vor fi acceptate numai oferte necompetitive, la randamentul acceptat luni. Suma vizată prin licitaţia suplimentară este de 45 de milioane de lei. Ministerul Finanţelor vrea să împrumute în luna martie prin vanzarea de titluri de stat 3,34 miliarde de lei, în scădere de la 4,73 miliarde de lei în februarie. În cadrul licitaţiilor de referinţă, statul vrea să obţină 3,1 miliarde de lei, iar prin sesiunile suplimentare intenţionează să atragă 240 de milioane de lei.

Operaţiunile de factoring ale BRD au săltat cu 5%

BRD s-a menţinut anul trecut pe prima poziţie în piaţa de factoring, cu o cifră de afaceri de 960 milioane euro, în creştere cu 5% faţă de 2013 şi o cotă în urcare cu aproape două puncte procentuale, la 35,7%, în condiţiile în care industria de profil a stagnat la 2,7 miliarde euro. "Volumul operaţiunilor de factoring a depăşit 960 milioane euro în 2014, în creştere cu 5% faţă de 2013, într-un context economic marcat de lipsa investiţiilor şi de un nivel relativ ridicat al riscurilor asociate insolvenţelor companiilor. Creşterea volumelor a fost generată în principal de creşterea numărului de clienţi la peste 600 (A 33% faţă de 2013), banca gestionand peste 2.000 de relaţii vanzător-cumpărător şi aproximativ 300.000 de facturi", se arată într-un comunicat al băncii. Operaţiunile de factoring intern deţin şi în 2014 ponderea cea mai importantă în cifra de afaceri derulată, 74%, în timp ce operaţiunile de factoring internaţional au înregistrat o uşoară creştere faţă de anul anterior, ajungand la 26% în total portofoliu, atat factoringul de export cat şi cel internaţional avand evoluţii foarte bune (creşteri de 22% pană la 25%) faţă de volumele înregistrate în 2013.

Protecţia Copilului dă 28 milioane lei pentru un sistem IT

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA) va organiza, în luna mai, o licitaţie pentru achiziţionarea de infrastructura hardware şi software destinată realizării unui sistem informatic, valoarea contractului fiind de 27,7 milioane de lei, cu TVA. "Scopul proiectului este introducerea mecanismelor electronice pentru instituirea unor practici moderne în relaţionarea dintre ANPDCA, inclusiv prin participarea direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copiilor şi cetăţeni (publicul larg şi familiile adoptatoare), între autoritate şi agenţii economici parteneri care au încheiat convenţii cu aceasta pentru servicii specifice proceselor de adopţie (evaluări sociale, psihologice, conform. legii), cat şi pentru creşterea gradului de integrare inter-instituţională, între oficialităţile participante în acţiunile care susţin procesele de adopţie", se arată în caietul de sarcini disponibil pe www.e-licitatie.ro. Sistemul informatic va permite accesul cetăţenilor (familiile adoptatoare) la informaţie, schimbul bidirecţional de date între aceştia şi ANPDCA şi DGASPC, cat şi accesarea de servicii electronice instituţionale şi inter-instituţionale.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.