Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Dolarul a ajuns la un nivel record în faţa leului

Ziarul de Vrancea
10 mar 2015 862 vizualizări
Moneda americană a ajuns la 4,1279 lei

Dolarul a crescut ieri cu cinci bani, la 4,1279 lei, şi a înregistrat astfel un nou maxim record pentru a cincea şedinţă consecutiv, ca urmare a întăririi monedei americane pe pieţele externe, în timp ce euro a scăzut cu 0,04 bani, la 4,4435 lei. Referinţa pentru euro publicată de banca centrală s-a situat luni la 4,4439 lei, iar cea a dolarului la 4,0779 lei. Pentru francul elveţian, BNR a anunţat un curs în creştere cu 1,4 bani, de la 4,1481 lei la 4,1621 lei. Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian. Aproape de ora 13:00, cand BNR anunţă referinţa, euro era tranzacţionat în piaţa interbancară la 4,4437 lei, faţă de 4,4450 lei în tranzacţiile perfectate pe finalul şedinţei de luni. Cursul minim la care au avut loc transferuri a fost înregistrat în prima oră, la 4,4390 lei/euro, în timp ce maximul s-a situat la 4,4448 lei/euro. "Miniştrii de finanţe ai UE se vor întalni astăzi şi discuţiile se vor concentra, probabil, din nou pe Grecia, după ce la întalnirea de ieri nu s-au realizat progrese importante. Credem că leul s-ar putea tranzacţiona astăzi sub o uşoară presiune de depreciere, avand în vedere că a rămas aproape nemişcat în condiţiile în care pe burse s-au văzut scăderi, iar datele bune din SUA au sugerat că o majorare a dobanzii cheie a Fed ar veni mai degrabă mai curand", se arată într-o notă a economiştilor ING Bank Romania. În regiune, forintul şi zlotul s-au depreciat cu 0,3% în raport cu euro, mai accentuat decat leul. Pe pieţele externe, dolarul s-a apreciat cu 1%, la 0,9303 euro, în timp ce francul elveţian a fost cotat în stagnare, la 0,9346 euro. Moneda americană este susţinută de aşteptările investitorilor că Rezerva Federală a SUA va începe să crească dobanzile de la mijlocul acestui an, în timp ce Banca Centrală Europeană a demarat luni un amplu program de achiziţie de obligaţiuni guvernamentale, al cărui scop declarat este accelerarea inflaţiei, dar care pune şi presiune de depreciere pe moneda europeană. Ratele medii ale dobanzilor practicate de băncile comerciale pentru depozitele atrase (ROBID) şi plasate (ROBOR) în lei pe termen de o zi se situează la 0,24% - 0,61% pe an, faţă de 0,23% - 0,61% pe an luni. Ratele pentru plasamentele săptămanale se află la 0,25% - 0,69% pe an, comparativ cu 0,26% - 0,69% pe an în şedinţa anterioară. Dobanda ROBOR pentru plasamente cu scadenţă la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobanzile pentru cele mai multe credite în lei acordate de bănci pe termen scurt şi mediu, a coborat uşor, la 1,33% pe an, de la 1,34% pe an luni.

Caştigurile salariale sunt în scădere uşoară

Caştigul salarial mediu nominal net a fost în ianuarie de 1.740 lei, în scădere cu 6,8% comparativ cu decembrie, dar în creştere cu 7,1% faţă de aceeaşi lună din 2014, cele mai mari valori înregistrandu-se în extracţia petrolului şi a gazelor naturale, iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante. Valoarea caştigului salarial mediu nominal net în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale a fost de 4.594 lei, iar cea din hoteluri şi restaurante de 1.005 lei, arată datele publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS)."În luna ianuarie 2015, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul caştigului salarial mediu net a fost mai mic decat în luna precedentă ca urmare a acordării în luna decembrie 2014 a primelor ocazionale (inclusiv prime trimestriale, anuale sau pentru sărbători), plăţii sumelor din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou). De asemenea, caştigurile salariale medii nete din luna ianuarie au fost mai mici comparativ cu luna precedentă ca urmare a nerealizărilor de producţii ori încasărilor mai mici (funcţie de contracte) sau a angajărilor de personal cu caştiguri salariale mici", potrivit INS. Cele mai mari scăderi ale caştigului salarial mediu net, între 20% şi 23,5%, s-au înregistrat în activităţi auxiliare intermedierilor financiare (inclusiv activităţi de asigurare şi fonduri de pensii), silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, fabricarea altor mijloace de transport. De asemenea, reduceri semnificative, între 15% şi 19%, au fost operate în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, activităţi de servicii anexe extracţiei, cercetare-dezvoltare, fabricarea hartiei şi a produselor din hartie, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice.

Firma aeriană deţinută de Ovidiu Tender a intrat în insolvenţă

Tribunalul Bucureşti a admis cererea de intrare în insolvenţă a firmei aeriene Ten Airway, deţinută de omul de afaceri Ovidiu Tender. Omul de afaceri a cerut insolvenţa firmei la sfarşitul lunii februarie, primul termen stabilit de instanţă în acest dosar fiind 5 martie. "Admite cererea debitorului. Dispune conexarea cererii creditorului Travel Tailor (...) Desemnează administrator judiciar pe Servicii Reorganizare şi Lichidare IPURL", se arată în decizia instanţei. Astfel, instanţa a conexat la cererea de intrare insolvenţă depusă de Ten Airways şi cererea Travel Tailor, din 21 ianuarie. Companie aeriană deţinută de Tender şi-a început activitatea în 2010, operand în sistem charter şi wet lease, sistem care presupune închirierea aeronavei cu tot cu echipaj şi servicii pentru a opera în numele altei companii. Ten Airways a avut în 2013 o cifră de afaceri de 43,6 milioane de lei, de peste şapte ori mai mult decat în 2012, cand cifra de afaceri a fost de 5,9 milioane de lei, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor. De asemenea, compania a trecut în 2013 pe profit, cu un caştig de 1,4 milioane de lei, faţă de pierderea de aproape 800.000 de lei din 2012. Pe de altă parte, în 2013 şi datoriile firmei aeriene au crescut spectaculos, de la 3 milioane de lei în 2012 la 21 milioane de lei. La sfarşitul anului 2013, compania avea 120 de angajaţi. În primăvara anului trecut, omul de afaceri a anunţat intrarea pe segmentul curselor comerciale, în parteneriat cu brandul Fly Romania. Tender anunţa atunci zboruri de linie interne şi internaţionale din Bucureşti, Timişoara şi Tulcea către oraşe din Italia, Spania, Germania şi Turcia şi aşteapta aproximativ 100.000 de pasageri pentru anul în 2014. Parteneriatul a fost însă întrerupt însă după doar cateva luni din cauza unor datorii neachitate de 400.000 de euro, reclamate de Tender.

Reduceri de 10-30% la targul de turism

Hotelierii şi agenţiile de turism anunţă reduceri între 10% şi 30% pentru pachetele vandute la targul de turism care se va desfăşura între 12 şi 15 martie la complexul Romexpo din Bucureşti. "Biletul de intrare va scădea de trei ori faţă de ediţia anterioară a targului şi va ajunge la 5 lei", a declarat ieri, într-o conferinţă, Cătălin Trifu, directorul general al Romexpo. El a adăugat că 260 de firme îşi vor expune ofertele pe o suprafaţă de peste 11.000 de metri pătraţi. Dintre acestea, o treime sunt din străinătate, reprezentand 14 ţări. "Reducerile în cadrul targului vor fi de 10-30%, iar în unele cazuri ajung şi la 50%. În premieră, la targ va avea loc şi Bursa de Turism, unde se vor întalni reprezentanţi ai firmelor din domeniu, şi vor mai exista şi două saloane adiacente - un salon nautic şi unul de sport şi agrement", a afirmat Trifu. Acesta a mai spus că la deschiderea evenimentului, care va avea loc joi la pranz, va participa şi premierul Victor Ponta. Programul de vizitare va fi de joi pană sambătă de la 10 la 18, iar duminică de la 10 la 16. La targ sunt aşteptaţi 25.000 de vizitatori, cu 5.000 mai mulţi decat la ediţia anterioară a targului.

Şi-a pierdut funcţia din cauza televiziunii digitale

Consiliul de Administraţie al Radiocom (SNR) l-a revocat din funcţie pe directorul general al companiei, Gabriel Grecu, din cauza ratării unor obiective de performanţă, întarzierii procesului de implementare a televiziunii digitale şi nerespectării unor hotărari ale MSI cu privire la acest proiect. Acţionarul unic al SNR este Ministerul pentru Societatea Informaţională (MSI). "Hotărarea privind revocarea lui Gabriel Grecu a fost adoptată de CA săptămana trecută. Directorul tehnic al SNR, Eugen Brad, a fost numit director general interimar pană la numirea definitivă a unei persoane în această funcţie. Revocarea lui Grecu a fost efectul neatingerii unor obiective de performanţă stabilite prin contract. O parte dintre acestea se referă la paşii necesari implementării televiziunii digitale pană la data stabilită şi la nerespectarea unor hotărari ale acţionarului unic cu privire la aceasta temă", au declarat surse din SNR. Grecu a declarat în a doua parte a lunii februarie, că Radiocom va relua licitaţia pentru realizarea unei reţele de antene care va permite operatorului să furnizeze servicii de TV digitală, estimată la 120 milioane euro, după ce nu a primit nicio ofertă pană la expirarea termenului, prelungit de trei ori.

ArcelorMittal Galaţi, investiţie pentru reducerea consumului de energie

ArcelorMittal Galaţi a investit peste şapte milioane de euro pentru modernizarea unui furnal, investiţia fiind parte a unui program de eficientizare energetică, care are ca ţintă scăderea consumului de energie cu 15% în următorii cinci ani. În urma acestei investiţii, compania a redus la jumătate consumul de abur al turbosuflantelor, care asigură injectarea de aer rece în furnale şi sunt esenţiale în procesul tehnologic, se arată într-un comunicat al ArcelorMittal Galaţi. "Derulăm un program amplu de creştere a eficienţei energetice pentru compania noastră, iar actuala investiţie face parte din acest program, permiţandu-ne să eficientizăm imediat, cu efect pe termen lung, consumul de energie. Obiectivul nostru este să îmbunătăţim performanţa operaţiunilor noastre, astfel încat să ne putem adapta la cerinţele clienţilor noştri şi, de asemenea, la realităţile pieţei. Vom continua să investim pentru implementarea tehnologiilor moderne, care sprijină utilizarea mai eficientă şi mai productivă a proceselor noastre de producţie", a declarat, în comunicat, Bruno Ribo, director general al ArcelorMittal Galaţi.





În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.