MOZAIC STIRI ECONOMICE: Poşta Romană vrea să înfiinţeze o sucursală în Polonia
Acţionarii Companiei Naţionale Poşta Romanã (CNPR) vor discuta, săptămană viitoare, înfiinţarea unei sucursale în capitala Poloniei, a unei fundaţii şi transformarea în departament a sucursalei Fabrica de Timbre. "Aprobarea desfiinţării sucursalei Fabrica de Timbre prin transformarea Sucursalei Fabricii de Timbre în departament (...). Aprobarea înfiinţării Fundaţiei Poşta Romană, a documentelor de înfiinţare (act constitutiv şi statut), precum şi împuternicirea CN Poşta Romană de a îndeplini formalităţile de înregistrare a fundaţiei. Aprobarea înfiinţării în Polonia a Sucursalei Companiei Naţionale Poşta Romană, care va funcţiona cu denumirea «Compania Naţională Poşta Romană Sucursala din Polonia», cu sediul în Varşovia (aleea Wojska Polskiego 9, 01-524 Varşovia)", se arară în convocatorul şedinţei extraordinare a acţionarilor operatorului poştal. Poşta Romană este controlată de Ministerul pentru Societatea Informaţională (MSI) - 75% şi Fondul Proprietatea - 25%. Contactaţi, reprezentanţii CNPR au declarat că transformarea sucursalei Fabrica de Timbre în departament şi înfiinţarea sucursalei din Polonia sunt în stadiul de analiză şi au la bază obiective economice. "Aflate încă în stadiul de propuneri, ele vor fi supuse unor studii suplimentare privind impactul economic şi juridic. Cat priveşte înfiinţarea fundaţiei, aceasta are ca scop dezvoltarea exponenţială a capacităţii CNPR de atragere de fonduri europene pentru dezvoltare. Avand în vedere faptul că CNPR nu este eligibilă pentru cea mai mare parte a programelor europene de finanţare, în Romania, ca urmare a dimensiunii companiei şi a formei de organizare, intenţionăm crearea unui vehicul sub forma unei fundaţii, care să asigure accesarea de fonduri europene dedicate exclusiv dezvoltării companiei şi programelor sale de finanţare tehnologică şi dezvoltare a resurselor umane. Atragerea surselor alternative de finanţare este esenţială pentru o companie cu o mare nevoie de investiţii", a arătat compania. La începutul lunii februarie, MSI a acceptat oferta neangajantă depusă de operatorul belgian de servicii poştale bpost pentru achiziţionarea pachetului de 51% din acţiunile deţinute la CNPR.
CEO Deutsche Bahn: Nu suntem interesaţi de CFR Marfă
Deutsche Bahn nu este interesată să participe la privatizarea CFR Marfă, fiind focusată pe creştere organică, nu pe achiziţii, a declarat ieri CEO-ul Căilor Ferate Germane, Rüdiger Grube. "Suntem o companie foarte mare, nu este nevoie în acest moment de achiziţii suplimentare. În prezent, ne concentrăm pe o creştere organică", a afirmat Grube, la Bucureşti, întrebat dacă CFR Marfă ar fi interesantă pentru Deutsche Bahn, în contextul anunţului autorităţilor de reluare a procedurii de privatizare. Grube a afirmat că eventualele achiziţii depind de oportunităţile de pe piaţă, iar grupul este bine poziţionat în Romania şi nu sunt necesare preluări în acest moment. CEO-ul Deutsche Bahn a spus, răspunzand altei întrebări, că nu poate oferi o evaluare legată de performanţele CFR Marfă, neavand la dispoziţie cifrele, dar că pentru ca o companie să fie interesantă pentru investitori este nevoie, printre altele, de calitate, îmbunătăţiri constante şi profitabilitate. Grube a participat luni la inaugurarea sediului Centrului de Contabilitate Deutsche Bahn pentru Europa la Bucureşti, într-un spaţiu închiriat în cadrul Hermes Business Campus, amplasat în Pipera. Suprafaţa închiriată în prezent totalizează 2.000 metri pătraţi, urmand să fie extinsă la 6.000 metri pătraţi. În prima etapă, în acest centru vor lucra circa 160 de persoane pană la finele acestui an, urmand ca la finele anului 2018 numărul angajaţilor să urce la 600 de persoane. Din acest centru vor fi gestionate activităţile de contabilitate ale tuturor locaţiilor Deutsche Bahn din afara Germaniei, respectiv pentru 35 de ţări. La eveniment au mai participat, printre alţii, ministrul federal al Afacerilor Externe al Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, şi ministrul Transporturilor, Ioan Rus.
Companiile britanice caută oportunităţi în Romania
Peste 50 de companii britanice, cea mai mare misiune comercială din Marea Britanie în Romania de după Revoluţie, caută oportunităţi de afaceri pe piaţa locală din sectoare precum transport public, managementul resurselor de apă, mediu, energie nucleară, petrol şi gaze naturale. Misiunea se află pe 9 şi 10 martie în Bucureşti, iar iniţiativa, care are scopul de a stimula tranzacţiile comerciale cu Romania, va fi condusă de Brian Wilson, ambasadorul comercial al UKTI (Agenţiei guvernamentale britanice pentru comerţ şi investiţii). Vizita face parte dintr-un efort mai amplu care vizează dublarea tranzacţiilor comerciale ale Marii Britanii cu Europa Centrală şi de Est (ECE) la 30 de miliarde de lire sterline, pană în 2020. Reprezentanţii companiilor britanice care vor vizita Romania sunt delegaţi ai Great Mega Mission 2015, iar pe durata a două zile, aceştia vor explora oportunităţile locale de afaceri, din sectoare strategice cum ar fi transport public, managementul resurselor de apă, mediu, energie nucleară, petrol şi gaze naturale. "Romania, ca multe alte state din Europa Centrală şi de Est, are la dispoziţie o resursă extraordinară de dezvoltare, respectiv accesarea şi utilizarea cu succes a fondurilor europene. Este atat în interesul Marii Britanii, cat şi al ţărilor din ECE, ca industria britanică să joace un rol cheie în acest proces de modernizare. Fie că este vorba despre domeniul transportului, al managementului apei, cel nuclear sau de petrol şi gaze, companiile britanice vor fi aici pentru a identifica parteneri locali de afaceri, alături de care să îşi pună în aplicare proiectele şi să îşi demonstreze experienţa şi expertiza", a declarat Wilson într-un comunicat. Misiunea comercială are scopul de a promova oportunităţile de afaceri din Romania şi de a le prezenta oamenilor de afaceri din Marea Britanie, avand în vedere resursele şi, implicit, numeroase oportunităţi de dezvoltare ale Romaniei.
Finanţele s-au împrumutat la costuri în creştere
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a împrumutat luni 500 de milioane de lei prin vanzarea de obligaţiuni cu scadenţa în iunie 2019, la un randament în creştere faţă de precedenta licitaţie pentru titluri cu o maturitate similară. Trezoreria a primit oferte de 1,055 miliarde de lei, dar a atras doar suma de 500 de milioane de lei prevăzută în planul de împrumut pentru luna martie. Randamentul mediu pentru titlurile cu maturitate reziduală de 4 ani şi 3 luni s-a situat la 2,35% pe an, iar cel maxim la 2,38%. În piaţa secundară, randamentul determinat de ofertele investitorilor care încercau să cumpere (bid) astfel de obligaţiuni se situa vineri la 2,25%. "Piaţa locală de obligaţiuni a înregistrat mişcări nefavorabile vineri pe fondul datelor din SUA, iar randamentele au crescut, în medie, cu aproape 9 puncte de baza în timp ce scadenţele mai lungi au înregistrat cele mai mari corecţii. Spre exemplu, randamentul titlurilor la 10 ani a urcat cu 13 puncte de baza. Acest sentiment negativ ar trebui să persiste, ceea ce ne face să fim puţin mai pesimişti privind licitaţia de astăzi", se arată într-o notă publicată de economiştii ING Bank Romania anterior licitaţiei de obligaţiuni a Ministerului Finanţelor. Investitorii consideră că datele pune publicate vineri referitor la piaţa muncii din Statele Unite cresc probabilitatea ca Rezerva Federală a SUA să treacă la creşterea dobanzilor, aflate aproape de zero începand din decembrie 2008. Astfel, revenirea pieţei muncii ar putea determina Fed să renunţe, în cursul şedinţei din martie, la angajamentul de a avea răbdare în privinţa creşterii dobanzilor, semnaland astfel că ar fi dispusă să le majoreze din iunie. Anterior, Ministerul Finanţelor a vandut obligaţiuni cu maturitate similară la începutul lunii februarie, cand a redeschis aceeaşi emisiune, şi a împrumutat 600 de milioane de lei la un randament mediu de 1,99%. Emisiunea a fost lansată în februarie anul trecut, cu o maturitate iniţială de 5 ani şi 4 luni. Emisiunea urmează să fie redeschisă marţi printr-o licitaţie suplimentară în cadrul căreia vor fi acceptate numai oferte necompetitive, la randamentul acceptat luni. Suma vizată prin licitaţia suplimentară este de 75 de milioane de lei.
SAP s-a aliat cu Google pentru un soft de afaceri
Compania germană SAP, lider mondial în domeniul aplicaţiilor informatice destinate afacerilor, a semnat un parteneriat cu Google pentru dezvoltarea soluţiei Android for Work, care permite angajaţilor să utilizeze în siguranţă la locul de muncă dispozitivele mobile personale cu sistem Android. Soluţia permite utilizatorilor să treacă oricand de la activităţile legate de serviciu la cele personale şi invers, fără grija controlului asupra datelor, se arată într-un comunicat al SAP. În acelaşi timp, integrarea soluţiei în portofoliul SAP Mobile Secure ajută managerii de IT şi dezvoltatorii să gestioneze şi să securizeze dispozitivele, aplicaţiile şi conţinutul mobil din peisajul Android, susţinand totodată şi dezvoltarea de aplicaţii standard. "În ultimul timp, se poate observa o creştere a numărului de angajaţi care aduc propriile dispozitive Android la locul de muncă. În acest sens, SAP, lider în dezvoltarea şi implementarea de aplicaţii de business pe platforma Android, va oferi clienţilor soluţia Android for Work, o metodă simplă şi sigură de a utiliza dispozitivele proprii Android, indiferent de versiunea sistemului de operare al acestora, în cadrul serviciului. De asemenea, cele mai importante aplicaţii de business SAP vor putea fi instalate pe Android for Work", a declarat Dirk Boessmann, Vicepreşedinte Senior al diviziei Mobile Development din cadrul SAP.
Exporturile Germaniei au scăzut îngrijorător
Exporturile Germaniei au înregistrat în ianuarie o scădere peste aşteptări, de 2,1%, cea mai mare din ultimele cinci luni, dar analiştii consideră că deprecierea euro şi petrolul ieftin vor contribui la revenirea acestora în lunile următoare, transmite Reuters. Analiştii anticipau un declin de 1,5%. Datele aferente lunii decembrie au fost revizuite în sens negativ la o creştere de 2,8%, în loc de 3,4%."Este o pauză luată de sectorul exporturilor, dar nu un semn al unei slăbiciuni viitoare a economiei", a declarat Carsten Brzeski, analist la ING. El a adăugat că este încă posibilă o creştere economică de 0,4% în perioada ianuarie-martie, datorită vanzărilor de retail, a producţiei industriale decente şi a activităţilor din sectorul construcţiilor. Importurile au scăzut cu 0,3% în ianuarie, ratand estimările analiştilor, privind o creştere de 0,5%. Excedentul comercial a scăzut în prima lună a anului la 19,7 miliarde de euro, de la 21,6 miliarde de euro în decembrie. Guvernul de la Berlin anticipează că economia va creşte cu 1,5% în acest an, susţinută în mare parte de cheltuielile de consum, după un avans de 1,6% în 2014.
VB Leasing devine Idea Leasing
VB Leasing Romania, companie preluată anul trecut de Getin Holding, îşi schimbă denumirea în Idea Leasing, brandul sub care operează grupul polonez pe cele patru pieţe unde este prezent, respectiv Polonia, Rusia, Ucraina şi Belarus. "Schimbarea denumirii companiei și a brandului sub care compania Idea Leasing IFN S.A. va opera pe piața de leasing din Romania constituie un pas firesc în procesul de implementare a strategiei Getin Holding pe plan local", se arată într-un comunicat al companiei de leasing. Getin Holding a cumpărat VB Leasing Romania IFN şi subsidiara din Polonia de la compania austriacă VB-Leasing International Holding, pentru 163 milioane zloţi (38,9 milioane euro). Getin a plătit circa 52 milioane de zloţi (12,4 milioane de euro) pentru VB Leasing Romania. Grupul financiar polonez, fondat de omul de afaceri Leszek Czarnecki, este una dintre cele mai mari companii listate la bursa din Varşovia. Czarnecki deţine 55,8% din acţiunile Getin Holding. Grupul a intrat pe piaţa romanească la finalul anului 2013, cand a cumpărat instituţia de credit Romanian International Bank (RIB). Ca urmare a tranzacţiei, RIB a achiziţionat creanţele rezultate din contractele de credit şi leasing ale VB Leasing Romania, pentru consolidarea portofoliului şi a poziţiei în piaţă.
