Economic

MOZIC STIRI ECONOMICE:Administratorii Tarom şi-au luat zborul

Ziarul de Vrancea
4 mar 2015 640 vizualizări
Administratorii Tarom, aflaţi în funcţie în postura de interimari, şi-au dat demisia, după ce Ministerul Transporturilor, proprietarul companiei, a stabilit componenţa viitorului Consiliu de Administraţie, a declarat directorul general al operatorului aerian, Christian Heinzmann

"Ieri după amiază am avut o şedinţă de board pozitivă, iar aseară membrii CA şi-au depus demisiile, după venirea listei cu viitorii administratori, transmisă de Ministerul Transporturilor", a afirmat Heinzmann. El a precizat că demisiile nu au legătură cu activitatea companiei. Heinzmann nu a precizat viitorii administratori ai Tarom. CA al Tarom este condus, din mai 2014, de fostul şef al Direcţiei de privatizare din Departamentul pentru Energie Gabriel Dumitraşcu. Ceilalţi administratori sunt Dante Stein, Toma-Dorin Cîmpeanu, Dan Andrei şi Anişoara Cornilă. Tarom a fost înfiinţată în 1954 şi îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea Ministerului Transporturilor. Compania operează peste 50 de destinaţii proprii şi deservite de parteneri. Flota Tarom cuprinde 24 aeronave Airbus, Boeing şi ATR.

2.600 de salariaţi trebuie concediaţi din primării

Peste 2.600 de salariaţi ar trebui concediaţi din primării în acest an, ca urmare a algoritmului de calcul al numărului maxim de posturi din administraţie introdus în 2010 în contextul crizei, Guvernul intenţionand însă să îngheţe disponibilizarea impusă de lege şi să găsească un alt mod de calcul. În 2010, în contextul crizei economice şi necesităţii reducerii drastice a aparatului bugetar, Guvernul a introdus, prin ordonanţă de urgenţă, un mecanism prin care anual, în funcţie de evoluţia numărului populaţiei, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Administraţiei Publice trebuie să recalculeze mediile pe baza cărora prefecturile comunică numărul maxim de posturi ce pot fi ocupate la nivelul celor 3.228 de unităţi/subdiviziuni administrativ-teritoriale. Practic, numărul maxim de posturi dintr-o unitate administrativă locală este calculat anual în funcţie de numărul locuitorilor. În 2010, acest algoritm a facilitat disponibilizarea a aproximativ 54.000 de persoane din administraţia locală (26,2% din total), cu o reducere a cheltuielilor de personal de 1,5 miliarde lei (29,1% din total). Acum, Guvernul a constatat însă că aplicarea acestui algoritm, ca urmare a definitivării de către Institutul Naţional de Statistică, în decembrie 2014, a metodologiei de calcul a populaţiei după domiciliu, are drept consecinţă diminuarea numărului maxim de posturi de la nivelul a 838 de unităţi administrativ-teritoriale cu un total de 2.608 salariaţi."O astfel de măsură ar conduce la disfuncţionalităţi grave de funcţionare şi la reducerea capacităţii administrative a autorităţilor administraţiei publice locale atat pentru atribuţiile curente, cat şi a capacităţii de implementare a proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile", este argumentul dintr-un proiect de ordonanţă de urgenţă, pe baza căruia Guvernul să nu aplice legea.

ASF şi ANCOM vor da 80% din excedentul anual la sănătate

Fondul asigurărilor de sănătate va fi finanţat şi cu echivalentul a 80% din excedentul anual al Autorităţii de Supraveghere Financiară şi al Autorităţii pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, pentru acest an baza de calcul incluzand şi excedentul rămas neutilizat din anii anteriori. Sumele astfel colectate vor trebui virate într-un cont distinct de venituri al bugetului Fondului naţional unic de asigurari sociale de sănătate, în termen de 20 zile calendaristice de la data depunerii situaţiilor financiare anuale. "În anul 2015, aceste sume se cuprind în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate cu ocazia primei rectificari bugetare", se arată într-un proiect de ordonanţă de urgenţă. Banii astfel colectaţi vor fi folosiţi pentru asigurarea sumelor necesare accesului asiguraţilor la medicamente cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu, în cadrul programelor naţionale de sănătate, precum şi pentru unele servicii medicale. Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a fost înfiinţată prin preluarea atribuţiilor Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor şi Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private. Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) a fost formată prin comasarea Inspectoratului General pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei şi cu Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei. În iunie 2013, Guvernul a decis că ASF va trebui să vireze la buget 80% din excedentul bugetului de venituri şi cheltuieli înregistrat la sfarşitul anului, pană la termenul stabilit pentru depunerea situaţiilor financiare anuale. Legea iniţială permitea ASF să reporteze întregul excedent ca sursă de finanţare în anul următor.

Profitul ING Bank a urcat puternic

ING Bank Romania a înregistrat anul trecut un profit brut de 340 milioane lei, în creştere cu 19% faţă de 2013, în condiţiile în care costurile cu provizioanele s-au redus cu 40%, la 71 milioane lei, în timp ce veniturile au urcat cu 4%, la 918 milioane lei, a anunţat miercuri instituţia de credit. În 2013, banca a avut venituri de 883 milioane lei şi a înregistrat costuri cu provizioanele de 118 milioane lei, obţinand un profit brut de 287 milioane lei. Profitul net al instituţiei de credit s-a situat anul trecut la 290 milioane lei. Costurile operaţionale au înregistrat anul trecut o creştere de 6%, generată de investiţiile în tehnologie şi infrastructură IT, ajungand la 507 milioane lei, de la 478 milioane lei în anul anterior. Raportul costuri/venituri s-a păstrat stabil, situandu-se la 55% în 2014 faţa de 54% în 2013. Soldul creditelor s-a majorat cu 13%, la aproape 11,2 miliarde lei, creşterea fiind influenţată de dezvoltarea activităţii pe toate segmentele de clienţi, cu o contribuţie echilibrată a acestora, respectiv 52% împrumuturi pentru companii şi 48% pentru persoane fizice. Cota de piaţă pe segmentul de creditare a crescut la 4,8% în 2014, de la 4,1% în 2013, cu un avans accelerat al creditării în moneda naţională.

Guvernul va împrumuta primăriile cu 1,69 miliarde lei

Guvernul va împrumuta primăriile cu 1,69 miliarde lei din Trezorerie, cu o perioadă de rambursare de pană la 20 de ani, cu argumentul că acestea nu au bani pentru a cofinanţa proiecte europene şi a plăti corecţiile aplicate unor lucrări în derulare şi nici băncile nu sunt interesate să le împrumute. Împrumuturile vor fi contractate fără limită de îndatorare, pană la sfarşitul lunii iulie de la Ministerul Finanţelor, din vărsăminte din privatizare înregistrate în contul curent general al Trezoreria Statului. "Multe proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile, implementate de către autorităţile administraţiei publice locale înregistrează întarzieri sau chiar se află în blocaj, ca urmare a lipsei de resurse financiare în bugetele locale pentru a asigura cota de 2% cofinanţare proprie sau pentru a asigura cheltuielile neeligibile, fără de care nu se pot finaliza proiectele. Totodată, ca urmare a unor corecţii aplicate proiectelor aflate în implementare, autorităţile administraţiei publice locale sunt în imposibilitatea achitării acestora şi asigurării finanţării implementării în continuare a proiectelor. Deşi multe dintre unităţile administrativ-teritoriale au lansat proceduri de achiziţie publică, băncile nu s-au arătat interesate în acordarea de împrumuturi", este argumentul dintr-un proiect de ordonanţă de urgenţă.

Comerţul din Romania a urcat puternic

Romania a consemnat în luna ianuarie a patra mare creştere a vanzărilor cu amănuntul din Uniunea Europeană (UE), de 7,3%, comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, fiind devansată de Luxemburg, Ungaria şi Polonia, potrivit datelor prezentate ieri de Eurostat. La nivelul UE, comerţul retail a urcat cu 4% în ianuarie faţă de aceeaşi lună din 2014, pe fondul creşterii vanzărilor de combustibil şi de produse nealimentare, în timp ce, prin comparaţie cu luna decembrie a anului trecut, avansul consemnat a fost de 0,8%. Datele Eurostat arată că Luxemburg a înregistrat cea mai mare creştere a comerţului cu amănuntul în ianuarie comparativ cu aceeaşi lună din 2014, de 10,7%, fiind urmată de Ungaria, cu un avans de 8,2%, şi de Polonia, cu o urcare de 7,5%. La polul opus s-au aflat Finlanda, cu o scădere a vanzărilor retail de 1,2%, şi Belgia, cu un declin de 0,3%. Comparativ cu luna decembrie a anului trecut, cele mai mare creşteri au fost consemnate în Portugalia (6,8%), Polonia (3,1%) şi Germania (2,9%). În schimb, comerţul cu amănuntul a scăzut în Marea Britanie cu 0,9%, Lituania, cu 0,5%, Bulgaria şi Irlanda, ambele cu cate 0,1%.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.