MOZAIC STIRI ECONOMICE:Extinderea conductei de gaz Iaşi-Ungheni va costa 110-150 milioane euro
Gazoductul Iaşi-Ungheni, cu o lungime de 43 de kilometri, a fost inaugurat în luna august a anului trecut şi a fost construit cu scopul reducerii dependenţei Republicii Moldova faţă de livrăriile de gaze ruseşti. Investiţia în acest tronson de conductă a fost de 26 milioane de euro, din care 7 milioane de euro au fost atrase din fonduri europene. Transgaz poate asigura un debit maxim de 60.000 metri cubi de gaz pe oră, însă condiţiile tehnice şi configuraţia sistemului naţional de transport gaze din Republica Moldova limitează livrările la cel mult 10.000 de metri cubi pe oră. Pentru extinderea capacităţii de transport la 1,5 miliarde metri cubi de gaze pe an (171.000 metri cubi pe oră) ar fi nevoie de 110 milioane de euro. Creşterea capacităţii la 2,2 miliarde metri cubi pe an (250.000 metri cubi pe oră) ar presupune o investiţie de 150 milioane de euro, se menţionează în document. Uniunea Europeană a alocat anul trecut 10 milioane de euro pentru extinderea gazoductului pană în Chişinău. Tronsonul pană la Chişinău, cu o lungime de aproximativ 100 de kilometri, ar urma să fie construit pe parcursul a doi-trei ani. Republica Moldova consumă aproximativ 1,2 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, pe care le importă din Rusia. Regiunea separatistă prorusă Transnistria consumă la randul ei aproximativ 1 miliard de metri cubi de gaze naturale pe an
Hidroelectrica execută garanţiile unei companii din Austria
Hidroelectrica va executa săptămana viitoare scrisoarea de garanţie bancară în valoare de 8 milioane euro emisă de UniCredit în favoarea companiei austriece Andritz Hydro pentru un contract de retehnologizări, după un litigiu caştigat la Viena. "Andritz Hydro GmbH a pierdut definitiv în faţa instanţelor din Viena contestaţia la cererea Hidroelectrica de executare a garanţiilor bancare emise de UniCredit Bank Austria, în sumă totală de 8 milioane euro, eliberate pentru lucrările de retehnologizare a centralelor de pe Oltul Inferior", se arată într-un comunicat al producătorului de electricitate. Hidroelectrica a încheiat în anul 2004 cu consorţiul austriaco- german Andritz - Voith un contract de retehnologizare pentru centralele de pe Oltul Inferior, respectiv Ipoteşti, Drăgăneşti, Frunzaru, Rusăneşti şi Izbiceni. Cele 5 centrale, puse în funcţiune în perioada 1987 - 2000, sunt echipate cu 20 de grupuri hidro, fiecare cu o putere instalată de 13,5 MW. "Valoarea contractului real decontat a fost de 400 milioane euro. Acestui consorţiu i s-au acordat, încă din 1997, toate contractele de retehnologizare de la Hidroelectrica: Porţile de Fier 1, Porţile de Fier 2, Lotru Ciunget, Olt Inferior. Valoarea acestor contracte depăşeste suma de 1 miliard de euro", se mai arată în comunicat. Centralele de pe Oltul Inferior au fost retehnologizate în perioada 2006 - 2013, iar pe parcursul derulării contractului, în perioada de garanţie, a apărut fenomenul de coroziune, potrivit Hidroelectrica. Astfel, toate componentele din oţel inox ale turbinei şi aparatului director au început sa corodeze. Compania a cerut consorţiului să remedieze sau să înlocuiască echipamentele respective. Pe fondul refuzului asocierii de a-şi asuma responsabilitatea pentru fenomenul de coroziune şi pentru alte probleme tehnice nerezolvate, Hidroelectrica a solicitat în luna iulie a anului trecut UniCredit Austria executarea garanţiilor bancare de bună execuţie emise de cele două companii, în valoare totală de 15,6 milioane euro. "Atat Voith Hydro Holding cat şi Andritz Hydro au efectuat demersuri menite să blocheze executarea scrisorilor de garanţie bancară prin iniţierea unor proceduri judiciare în faţa instanţelor austriece", se arată în comunicat,
Guvernul italian vinde 5,74% din Enel
Guvernul italian a început vanzarea a 5,74% dintre acţiunile deţinute la compania de utilităţi Enel, tranzacţie în urma căreia vrea să obţină 2,19 miliarde de euro, în condiţiile în care Italia are o datorie guvernamentală care se ridică la 2.000 miliarde de euro, relatează Bloomberg. Ministerul italian de Finanţe oferă 540 de milioane de acţiuni investitorilor instituţionali, iar UniCredit, Bank of America Merrill Lynch, Goldman Sachs şi Mediobanca intermediază vanzarea acţiunilor guvernului italian, se arată într-un comunicat al ministerului. Acţiunile sunt scoase la vanzare pentru un preţ cuprins între 4 euro şi preţul la care sunt tranzacţionate titlurile Enel pe bursă, potrivit unor surse citate de Bloomberg. Titlurile Enel au urcat cu 8,1% în ultimele 12 luni, conferind companiei italiene o valoare de piaţă de 38,1 miliarde de euro. Guvernul italian deţine o participaţie de 31,24% la Enel. În noiembrie anul trecut, Enel a atras 3,13 miliarde de euro din vanzarea prin ofertă publică a 21,92% din acţiunile deţinute la compania spaniolă Endesa. Grupul italian deţinea o participaţie de 92% la compania Endesa.
Veniturile Telekom au scăzut pană la un miliard de euro
Veniturile grupului Telekom în Romania au scăzut cu 1,5% anul trecut comparativ cu 2013, la un miliard de euro, ca urmare a declinului veniturilor generate de divizia de operaţiuni mobile, a anunţat ieri Deutsche Telekom. În 2013, Telekom a înregistrat venituri în valoare de 1,017 miliarde de euro. Profitul EBITDA (înainte de dobanzi, taxe, deprecieri şi amortizări) a coborat cu 6% în 2014 faţă de anul precedent, de la 283 de milioane de euro la 266 de milioane de euro, se arată într-un raport al Deutsche Telekom. Excluzand impactul planurilor de restructurare, profitul EBITDA al diviziei mobile (Telekom Romania Mobile Communications) a scăzut cu 11,2%, la 105,6 milioane de euro, iar cel al diviziei de operaţiuni fixe (Telekom Romania Communications) a urcat cu 0,4%, la 159,9 milioane de euro, potrivit datelor publicate de grupul OTE. Veniturile diviziei de operaţiuni mobile au scăzut cu 4,1%, de la 458 de milioane de euro în 2013 la 439 de milioane de euro anul trecut, în timp ce profitul EBITDA al diviziei a coborat cu 12,4%, la 106 milioane de euro de la 121 de milioane de euro.
Piaţa de leasing a crescut pană la 1,32 miliarde euro
Piaţa de leasing financiar a înregistrat anul trecut un avans de 7% faţă de 2013, la 1,32 miliarde euro, susţinută de avansul segmentului auto cu 14%, la un miliard de euro, în timp ce leasingul de echipamente a avut o scădere de 11%, la 282 milioane euro, potrivit datelor ALB Romania. "Avansul pieţei din acest an trebuie privit în ansamblul anilor de criză. Putem vorbi astfel, despre o stabilizare şi consolidare a pieţei, adaptată contextului economic existent şi impredictibilităţii măsurilor fiscale şi legislative ale ultimilor ani. Începand cu 2009, aşa cum am observat, volumele finanţate s-au stabilizat în jurul unei valori medii anuale de 1.300 milioane euro. Piaţă are în continuare teren de recuperat şi vom vedea, cel mai probabil, continuarea dinamicii de creştere şi în 2015 deoarece potenţial există, prin nevoia de investiţii actuală, de la nivelul economiei", a declarat joi într-o conferinţă de presă preşedintele Asociaţiei Societăţilor Financiare ALB Romania, Felix Daniliuc. El a arătat că cifrele pieţei de leasing trebuie interpretate în contextul evoluţiei economiei, întrucat activele finanţate prin leasing se regăsesc în diverse ramuri ale economiei. Pentru acest an, reprezentanţii pieţei se aşteaptă la un avans al industriei de circa 10%, într-un ritm de consolidare.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
