MOZAIC STIRI ECONOMICE:Apetitul romanilor pentru cumpărături rămane scăzut
Consumatorii romani cred că veniturile lor se vor îmbunătăţi, dar aceasta nu a influenţat încă în mod semnificativ dorinţa de cumpărare, ei încă avand nevoie de tot venitul disponibil pentru cheltuielile de zi cu zi, arată un studiu realizat de GfK. "În ultimul an economia romanească a înregistrat o creştere puternică. A durat însă destul de mult timp ca romanii să aibă încredere în acest salt. În consecinţă, în prima jumătate a anului 2014, aşteptările economice au fluctuat între -17 puncte şi -10 puncte. În a doua jumătate a anului, încrederea într-o creştere susţinută s-a consolidat treptat. În decembrie, suspiciunile au părut să dispară şi indicatorul a sărit de la 9,3 puncte la 17,7 puncte", se arată în raport. Astfel, consumatorii romani au început să creadă mult mai repede că propriile lor perspective privind veniturile se vor îmbunătăţi. Potrivit GfK, în decembrie indicatorul care măsoară aşteptările privind veniturile se situa la 15,7 puncte, urcand la cea mai ridicată valoare înregistrată din octombrie 2008. "Aceasta nu a influenţat încă în mod semnificativ dorinţa de cumpărare. Indicatorul a rămas sub zero pe tot parcursul anului. Cea mai coborată valoare, -14 puncte, a fost înregistrată în iunie, indicatorul atingand valoarea maximă, -3,8 puncte, în decembrie. Cu toate că dezvoltarea economică este pozitivă şi şomajul rămane la un nivel foarte coborat, de 6,5 procente, consumatorii romani au nevoie de tot venitul disponibil pentru cheltuielile de zi cu zi. Deocamdată, aceştia au foarte puţini bani rămaşi pentru cumpărături majore", notează GfK. Din punctul de vedere a dezvoltării economice a ţărilor UE şi a stării de spirit a consumatorilor în 2014, anul poate fi împărţit în două părţi distincte, arată GfK. În prima jumătate a anului, economiile tuturor ţărilor europene au evaluat practic în mod pozitiv. Consumatorii deveneau în mod clar tot mai încrezători că criza financiară şi economică va deveni în sfarşit, în următoarele luni, ceva de domeniul trecutului. Între aprilie şi iunie, indicatorii pentru aşteptările privind starea economiei şi veniturile, precum şi pentru dorinţa de cumpărare au atins valori record aproape peste tot. Însă în perioada verii şi a toamnei, nesiguranţa a început să crească, nu numai în randul consumatorilor, ci şi la nivel de economie. Acest lucru se datorează unui număr de motive diferite: conflictul din Ucraina a atins apogeul, declaraţiile preşedintelui rus, Vladimir Putin, au cauzat nesiguranţă în majoritatea ţărilor est-europene, conflictul continuu dintre Israel şi Palestina şi avansul grupului militant Statul Islamic. Toate aceste evenimente contribuie la o creştere clară a anxietăţii în randul consumatorilor europeni, menţionează studiul.
Guvernul va aproba Codul Fiscal la jumătatea lui martie
Proiectul Codului Fiscal va fi discutat din nou de Guvern, de această dată în vederea aprobării, în perioada 18-25 martie, premierul Victor Ponta afirmand că un program fiscal mai bun decat cel propus de către Executiv "nu are cine să aibă în Romania". "Dincolo de cateva mici critici de la cei care ziceau că au ei un program mai bun, dar nu îl au - un program mai bun decat cel pe care noi l-am propus n-are cine să aibă în Romania - important este că, după trei ani de muncă, putem să facem şi reducerea TVA şi toate celelalte măsuri şi, mai ales, avem pe termen mediu şi lung un plan şi o strategie foarte clară de dezvoltare economică", a spus Ponta miniştrilor, în şedinţa de guvern. Ministrul Finanţelor, Darius Valcov, l-a anunţat în acest context că proiectul Codului Fiscal va fi din nou prezentat Guvernului, de această dată spre aprobare, în perioada 18-25 martie. Proiectul a fost discutat de Guvern în urmă cu o săptămană, în primă lectură. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat atunci că are mari semne de întrebare privind reducerile fiscale anunţate de Guvernul Ponta, precizand că Executivul nu a spus cum va gestiona aceste reduceri de impozite şi taxe, arătand că, per ansamblu, ideile sunt luate din propunerile PNL sau ale sale, dar că Guvernul nu arată cum va gestiona reducerea de impozite şi taxe. Măsurile de relaxare fiscală propuse prin noul Cod Fiscal, precum reducerea TVA şi a CAS, vor duce la neîncasarea unor venituri bugetare de peste 37 miliarde lei în patru ani, din care jumătate va fi recuperată pe baza efectului pozitiv care va fi înregistrat în economie, potrivit estimărilor Guvernului. Fondul Monetar Internaţional a atras atenţia, într-un răspuns transmis MEDIAFAX, că măsurile de relaxare fiscală incluse în proiectul noului Cod Fiscal trebuie analizate cu grijă pentru o mai bună înţelegere a modului în care pot fi atinse ţintele de deficit fiscal ale Romaniei. Premierul Victor Ponta declara la randul său că proiectul noului Cod Fiscal şi de procedură fiscală nu reprezintă forma finală, fiind discutat cu mediul de afaceri, societatea civilă şi contribuabili şi că Guvernul nu impune nimic.
Concurenţă puternică pentru serviciul de taximetrie
Uber, aplicaţia pentru smartphone care face legătura între pasageri şi cel mai apropiat şofer dispus să-şi ofere serviciile contra cost, este disponibilă de miercuri şi în Romania, primul oraş în care poate fi folosită fiind Bucureştiul, a anunţat compania americană Uber Technologies. "UberX este o platformă care ajută pasagerii să împartă o călătorie (ridesharing). Aplicaţia conectează pasagerii cu şoferii pe o platformă care vizează împărţirea costurilor de transport. Uber aduce în Bucureşti o alternativă la transportul urban", se arată pe blogul Uber. Pentru a folosi serviciile de transport, utilizatorii trebuie să descarce aplicaţia Uber pe smartphone, să creeze un cont şi să înregistreze un card de credit cu ajutorul căruia va face plăţile ulterior. În aplicaţie, utilizatorii setează locul în care se află şi pot urmări traseul pe care îl parcurge şoferul Uber pană ce acesta ajunge la ei. Şoferii Uber trebuie să fie înregistraţi în baza de date a companiei americane şi sunt plătiţi săptămanal pentru cursele efectuate. Tariful de bază perceput de Uber în Bucureşti este de 1,39 lei, iar călătoria trebuie să aibă un cost final de minimum 6 lei. De asemenea, în cazul anulării unei comenzi se perecepe o taxă de 6 lei. Compania oferă cateva exemple de preţuri pe care utilizatorii serviciilor Uber urmează să le plătească în Bucureşti. De pildă, o călătorie de la Aeroportul Henri Coandă la Piaţa Universităţii costă 40 lei, iar o cursă din Centrul Vechi în zona Drumul Taberei costă 18 lei. Compania Uber Technologies, dezvoltatorul aplicaţiei Uber, care îi ajută pe pasageri să găsească cel mai apropiat şofer profesionist sau neprofesionist dispus să ofere servicii de transport contra cost, a fost înfiinţată în iunie 2010 şi a fost evaluată de către investitori la circa 41 de miliarde de dolari la finalul anului trecut, potrivit The Wall Street Journal.
Populaţia, principalul finanţator al datoriei publice
Populaţia finanţează cel mai mult, indirect, datoria publică prin plasamentele în bănci şi alte societăţi financiare, care cumpără titluri de stat, afirmă preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru,atenţionand că expunerea băncilor faţă de stat ca procent din active este cea mai mare din Europa. "De unde sunt fondurile pe care băncile le mobilizează pentru a finanţa bugetul? Răspunsul este legat de cine face economisire, sectorul care are un excedent pe o capacitate netă de finanţare este cel al gospodăriilor populaţiei, pentru că cel al administraţiilor locale şi companiilor au deficite. Ceea ce înseamnă practic că populaţia este finanţatorul ultim al statului, al bugetului, în contextul în care băncile, care sunt finanţatorul direct, nu lucrează cu bani proprii, ci cu depozite ale persoanelor fizice", a declarat miercuri Dumitru la o conferinţă pe tema stabilităţii financiare la BNR. El a arătat că populaţia este contributoare în sistemul bancar cu depozite de aproape 130 miliarde de lei, în sectorul de asigurări de viaţă sunt rezerve tehnice de 5,9 miliarde lei, în fonduri de pensii populaţia are 14,9 miliarde lei, în administrarea activelor 15 miliarde lei şi deţine direct titluri de stat de 3,2 miliarde lei. Valoarea titlurilor de stat achiziţionate în total, inclusiv prin intermediarii financiari, ajunge la 96,2 miliarde lei. Astfel, băncile au cumpărat titluri de stat de 70 miliarde lei, societăţile de asigurare 5,4 miliarde lei, fondurile de pensii 9,9 miliarde lei, societăţile de administrare a activelor 7,3 miliarde lei, totalizand 93 miliarde lei. "Aş spune că populaţia este finanţatorul principal indirect al datoriei publice", a punctat Dumitru. El a menţionat că datoria publică, situată la circa 40% din PIB, este la nivel confortabil în prezent, însă nu ar trebui să crească pentru că ar deveni nesustenabilă în raport cu dezvoltarea economică a ţării, chiar dacă criteriile de la Maastricht indică un nivel de 60% al datoriei publice în care statele s-ar putea încadra.
Servicii telecom pentru persoanele cu dizabilităţi
Operatorii telecom vor include în portofoliu, în termen de opt luni de la intrarea în vigoare a unei decizii ANCOM, oferte care vor asigura accesul persoanelor cu dizabilităţi la servicii de telefonie şi acces la internet adaptate nevoilor lor specifice. "Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) a adoptat decizia care cuprinde un set de măsuri menite să asigure accesul persoanelor cu dizabilităţi la servicii de telefonie şi acces la internet adaptate nevoilor lor specifice şi în condiţii echivalente celor de care beneficiază ceilalţi utilizatori. Autoritatea a stabilit componenţa pachetelor de servicii de telefonie şi internet destinate persoanelor cu dizabilităţi şi recomandă furnizorilor un anumit tarif pentru fiecare dintre aceste pachete", se arată într-un comunicat al ANCOM. Astfel, în opt luni de la intrarea în vigoare a acestei decizii, utilizatorii cu dizabilităţi auditive şi/sau de vorbire vor avea la dispoziţie pachete de servicii mobile care vor include cel puţin SMS-uri nelimitate în reţea şi 150 de SMS-uri naţionale la un tarif recomandat de ANCOM de maximum 4 euro/lună (inclusiv TVA), precum şi trafic lunar la internet mobil de minimum 300 MB, la o viteză maximă de transfer a datelor pentru descărcare de cel puţin 2 Mbps, la un tarif recomandat de 2 euro/lună (inclusiv TVA).
Rata şomajului este în creştere
Rata şomajului înregistrată la sfarşitul lunii ianuarie, la nivel naţional, a fost de 5,46 la sută, numărul şomerilor fiind cu 15.077 mai mare faţă de sfarşitul lunii decembrie şi ajungand la 493.415 de persoane, informează, marţi, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). Rata şomajului a crescut în ianuarie cu 0,17 la sută faţă de cea din decembrie 2014, dar a fost mai scăzută cu 0,39 de puncte procentuale faţă de cea din ianuarie 2013. Totodată, comparativ cu situaţia din decembrie, a crescut rata şomajului masculin de la 5,78 la sută la 6,00 la sută, în timp ce rata şomajului feminin a crescut de la 4,73 la sută la 4,84 la sută. Cei mai mulţi şomeri înregistraţi în ianuarie aveau varste între 40 şi 49 de ani. Pe grupe de varstă, structura şomajului se prezenta astfel: 71.678 şomeri aveau sub 25 de ani, 41.209 aveau varsta cuprinsă între 25 şi 29 de ani, 107.762 erau şomeri cu varsta între 30 şi 39 de ani, 137.211 şomeri aveau între 40 şi 49 de ani, 63.608 şomeri aveau între 50 şi 55 de ani şi 71.947 şomeri aveau varsta peste 55 de ani.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
