MOZAIC STIRI ECONOMICE:Piperea: Sper să vindem Oltchim în 2015
Planul de reorganizare a Oltchim (OLT) va fi discutat de creditori în martie, suma recomandată de evaluatori pentru vanzarea combinatului din Ramnicu Valcea fiind de 307 milioane euro, a declarat avocatul Gheorghe Piperea, care speră că tranzacţia va avea loc pană la finele anului. "Metoda prin care încercăm să obţinem un succes al acestui plan de reorganizare este crearea acelui SPV, acelui Oltchim 2, în care să se treacă toate activele, licenţele, autorizaţiile, plus personalul, în aşa fel încat să poată fi cumpărate părţile sociale de un investitor", a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, Gheorghe Piperea, partener coordonator al RomInsolv SPRL, unul din administratorii judiciari ai combinatului din Ramnicu Valcea. Piperea a afirmat că situaţia actuală a companiei s-a îmbunătăţit semnificativ, iar Oltchim nu mai este "un pacient bolnav, în stare de comă", ci unul "în convalescenţă". Combinatul funcţionează în prezent la 30% din capacitate şi generează lunar un rulaj de 15 milioane euro şi un EBITDA de peste 700.000 euro, iar peste 70% din producţie pleacă la export. Comparativ, în vara anului 2012, cand funcţiona la o capacitate de 80%, compania avea pierderi lunare de cinci milioane de euro, potrivit sursei citate. "Eu personal am văzut lucrurile acestea, în aşa fel încat să nu fiu considerat un fel de Dănilă Prepeleac. Nu m-am dus cu marţoaga la iarmaroc ca s-o vand pe trei gaşte. Dacă am văzut că nu există posibilitatea să vinzi marţoaga, am zis că mă întorc acasă şi încerc s-o fac să arate mult mai bine, ca să pot să o vand la un preţ corect", a spus Piperea. El a precizat că adunarea creditorilor a fost convocată la 9 martie pentru votul asupra planului de reorganizare, asumat de întreaga echipă implicată în acest proces. "Pe 9 martie sperăm să obţinem votul celor cinci categorii de creditori", a afirmat avocatul. Dacă va fi aprobat, planul prevede o perioadă de reorganizare de trei ani, cu posibilitatea prelungirii cu încă un an. Suma recomandată de un evaluator pentru vanzarea business-ului Oltchim, în baza planului de reorganizare, este de 307 milioane euro, a arătat avocatul, care speră ca o tranzacţie să fie finalizată pană la sfarşitul acestui an. Costurile necesare pentru crearea SPV sunt estimate la aproape 1,5 milioane euro.
Lulache, Nuclearelectrica: Peste 10 ani vom importa energie
Romania va ajunge în situaţia de a importa energie peste 10 ani, cand multe din capacităţile actuale de producţie vor fi închise, ceea ce face ca investiţia de peste 6 miliarde de euro în construirea reactoarelor nucleare 3 şi 4 să fie necesară, afirmă directorul general al Nuclearelectrica. "Dacă ne uitãm cum arată flota de generare în Romania, constatăm că în 10 ani foarte multe facilităţi se vor închide şi faţă de excedentul de astăzi vom ajunge să importãm. Unităţile 3 şi 4 sunt necesare şi pentru acest lucru sunt necesare eforturi pe care noi le propunem acţionarilor", a declarat marţi Daniela Lulache, directorul general al companiei Nuclearelectrica, prezentă la ZF Power Summit. Volumul de energie exportată anul trecut de Romania, echivalentul a 15% din producţie, a înregistrat cel mai mare nivel din ultimii zece ani, fiind impulsionat atat de un preţ mai mic faţă de media europeană, cat şi de o serie de circumstanţe externe. Printre factorii externi care au condus la creşterea cererii de energie electrică şi a preţurilor pe pieţele externe se numără inundaţiile din luna iunie din Serbia, care au indisponibilizat mai multe centrale din această ţară, creşterea importurilor de energie ale Ungariei, Albaniei şi a altor ţări, atat pe criterii comerciale, cat şi pe fondul unor lucrări de mentenanţă la unele unităţi de producţie. În luna octombrie a nului trecut, Nuclearelectrica a selectat compania China General Nuclear Power Corporation (CGN) pentru proiectul privind construirea celor două reactoare nucleare. CGN a fost singurul ofertant şi ar urma să fie acţionarul majoritar al companiei mixte care va derula investiţia. Lulache afirma în luna ianuarie că acordul cu CGN pentru construirea reactoarelor ar putea fi semnat în acest, dar nu "în orice condiţii".
Veniturile din executarea silită, impozitate cu 85%
O iniţiativă legislativă care propune impozitarea cu 85% a oricărui venit încasat prin executarea silită a cesiunilor de creanţe bancare a primit, ieri, raport favorabil din partea Comisiei de buget, finanţe, în pofida opoziţiei reprezentanţilor Ministerului de Finanţe, Asociaţiei Romane a Băncilor Preşedintele comisiei din Senat, Viorel Arcaş, a decis să transmită plenului un raport de admitere deşi a supus votului senatorilor doar o propunere de raport de respingere, care nu a întrunit majoritatea voturilor pentru a fi adoptată, votul fiind interpretat ca unul de aprobare a iniţiativei. Iniţiativa este semnată de Vasilica Ştefania Miron, printre iniţiatori figurand Cătălin Boboc, preşedinte al Comisiei juridice a Senatului, Tudor Barbu, Mario Oprea şi Marius-Petre Nicoară, Dian Popescu, Octavian Motoc (PNL) şi Varujan Vosganian. Potrivit expunerii de motive, senatoarea PNL Vasilica Miron declară că doreşte ca, prin acest proiect, să dea "o palmă" cesionarilor de creanţe care îi execută pe datornicii băncilor, documentul conţinand numeroase greşeli gramaticale. Senatoarea arată că, astfel, 3,5 milioane de romani, împreună cu familiile lor, "sunt împinşi la periferia societăţii, iar ca să evite executarea silită trebuie să nu mai dobandească alte bunuri sau eventual să plece din Romania" şi menţionează că, pentru a evita acest fenomen "dramatic", se impune impozitarea cu 85% pentru orice sumă încasată prin executare silită a cesionarilor de creanţe bancare. "De aceea, consider mai mult decat oportun la o perioadă de criză excepţională să luăm măsuri excepţionale şi asta în favoarea tuturor partenerilor serioşi şi nu în beneficiul profitorilor, în speţă, în cazul de faţă, a cesionarilor de creanţe care nu fac altceva astăzi decat să îngenucheze aproape o treime din familiile romanilor. Legislaţia este net favorabilă acestor firme, acestor instituţii nebancare care funcţionează practic în acelaşi condiţii ca şi societăţile comerciale, plătind un impozit doar de 16%", se arată în expunerea de motive.
Siemens a inaugurat un centru de cercetare IT la Cluj
Compania germană Siemens a inaugurat, marţi, la Cluj-Napoca, un centru regional de cercetare şi dezvoltare în IT, în urma unei investiţii de 4,5 milioane de euro, în următorii doi ani fiind estimată angajarea a 160 de persoane. George Costache, directorul general al Siemens Romania, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, că echipa noului centru de cercetare numără, în prezent, 50 de angajaţi, dar în următorii doi ani numărul acestora va ajunge la 210. "În cadrul noului centru se vor desfăşura proiecte interne în domeniul IT pentru Siemens, precum şi proiecte de dezvoltare software pentru aplicaţii din portofoliul companiei. Romania este o ţară de importanţă strategică în regiunea Europei Centrale şi de Est şi un mediu care stimulează inovaţia, iar Cluj-Napoca este un oraş deosebit", a spus Costache. Bernhard Kienlein, şef divizie în cadrul Siemens Austria, a declarat, la randul său, în aceeaşi conferinţă de presă, că "acest centru Siemens de la Cluj-Napoca va fi unul de succes". "Trebuie să vedem care sunt paşii de dezvoltare pe viitor, care sunt provocările cu care se confruntă industria. Provocările sunt să rămanem competitivi pe piaţa globală. Creăm o lume virtuală, digitală, a lumii reale, în ceea ce priveşte producţia manufacturieră. Acum, cu un flux de date, putem simula producţia unui produs într-o fabrică şi să mergem pană la nivelul managementului pentru mai multe informaţii. Software-ul revoluţionează industria manufacturieră", a spus Kienlein. Centrul de cercetare şi dezvoltare al Siemens funcţionează în cadrul Liberty Technology Park, parc realizat prin reconversia unei foste fabrici de mobilă.
GE va exporta din Romania produse de 100 milioane dolari
Exporturile celor două fabrici deţinute de grupul american General Electric în Romania vor creşte în acest an la 100 milioane de dolari, a declarat Cristian Colţeanu, preşedinte şi CEO al GE pentru Romania, Bulgaria şi Republica Moldova. "Anul acesta vom depăşi exporturi de 100 milioane de dolari", a afirmat Colţeanu la conferinţa ZF Power Summit. Anul trecut cele două fabrici au avut exporturi de circa 80 de milioane de dolari. GE deţine o fabrică de sonde de petrol la Ploieşti şi o unitate de producţie de componente pentru avioane în Bucureşti. Fabrica de la Ploieşti exportă aproximativ 90% din producţie în peste 20 de ţări.General Electric a anunţat în ianuarie că analizează posibilitatea extinderii capacităţii fabricii de echipamente petroliere din Ploieşti, pe care a cumpărat-o în 2013 de la compania Lufkin, cu producţia de echipamente pentru forajul off-shore.
Creditele răman pe scădere
Soldul creditului neguvernamental a scăzut în ianuarie cu 3,8% faţă de prima lună a anului trecut şi cu 0,3% comparativ cu decembrie 2014, la 210,34 miliarde lei, în condiţiile în care s-au redus în continuare împrumuturile în valută şi au crescut cele în lei, potrivit datelor anunţate marţi de BNR. Astfel, soldul creditului neguvernamental în lei acordat de bănci s-a majorat la 31 ianuarie 2015 cu 6,7% (6,2% în termeni reali) faţă de 31 ianuarie 2014, pe seama majorării cu 16,3% (15,8% în termeni reali) a creditului acordat gospodăriilor populaţiei, în timp ce componenta în valută exprimată în lei s-a diminuat cu 10,6% (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 9,5%), arată Banca Naţională a Romaniei, într-un comunicat. Creditul neguvernamental total s-a redus cu 3,8% (-4,2 la sută în termeni reali). Faţă de 31 decembrie 2014, creditul neguvernamental total s-a diminuat cu 0,3% (-0,7% în termeni reali), la 210,348 miliarde lei. Creditul în lei s-a diminuat cu 0,5% (-0,9% în termeni reali), în timp ce creditul în valută (exprimat în lei) a scăzut cu 0,2% (exprimat în euro, creditul în valută a crescut cu 0,7%).
Mari bănci, investigate în SUA
Mai multe bănci mari, printre care HSBC, Societe Generale, Barclays, JP Morgan şi Deutsche Bank, sunt investigate în Statele Unite ale Americii pentru manipularea preţurilor metalelor preţioase, relatează Bloomberg şi Financial Times. Alte bănci vizate de ancheta autorităţilor americane sunt Credit Suisse, UBS, Goldman Sachs, Bank of Nova Scotia şi Standard Bank. HSBC Holdings a anunţat că autorităţile americane au cerut băncii mai multe documente legate de tranzacţiile cu metale preţioase, cum ar fi aurul şi argintul. Reprezentanţii celei mai mari bănci din Europa au precizat că instituţia cooperează cu Departamentul american de Justiţie în această investigaţie. Banca britanică se află sub o înţelegere cu Procuratura americană, încheiată în urmă cu cinci ani pentru închiderea unui caz de spălare de bani, care impune HSBC să colaboreze în alte anchete.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
