MOZAIC STIRI ECONOMICE: Premieră după cinci ani şi jumătate la Finanţe
Finanţele au împrumutat luni 354,8 milioane lei prin vanzarea de certificate de trezorerie pe trei luni, prima astfel de emisiune începand din iulie 2009, suma atrasă fiind sub cea planificată pentru că investitorii au cerut un randament mai ridicat decat a fost dispus statul să accepte. Ofertele primite de la bănci s-au situat la 845,1 milioane de lei, în timp ce Trezoreria avea prevăzut în planul de împrumut pentru luna februarie să atragă 500 de milioane de lei. "Probabil că, în condiţiile în care Finanţele au o rezervă foarte generoasă, împrumutul acesta pe termen foarte scurt nu făcea diferenţa în planul mai amplu de atragere de fonduri. Probabil nu au vrut să plătească randamentul cerut de piaţă", a declarat economistul şef al ING Bank Romania, Vlad Muscalu. Randamentul mediu s-a situat la 1,24% pe an. Licitaţia pentru titluri pe trei ani este prima cu o maturitate atat de scurtă începand cu mijlocul lunii iulie din 2009. Randamentul maxim acceptat s-a situat la 1,27% pe an, iar statul a respins toate ofertele care au depăşit acest nivel. Ministerul Finanţelor Publice a împrumutat, în iulie 2009, în contextul crizei financiare globale, 2,75 miliarde de lei pe trei luni, la un randament mediu de 10,78%, de aproape nouă ori mai ridicat decat cel obţinut în prezent. Statul a atras în luna februarie 4,73 miliarde de lei, aproape de suma prevăzută în prospectul de împrumut. Ministerul Finanţelor a planificat să împrumute în februarie prin vanzarea de titluri de stat 5 miliarde de lei, cea mai mare valoare a emisiunilor brute începand din februarie 2011 şi în urcare de la 3,6 miliarde de lei în prima lună a acestui an. În cadrul licitaţiilor de referinţă, statul a planificat să obţină 4,5 miliarde de lei, iar prin sesiunile suplimentare, în cadrul cărora vinde titluri în condiţiile stabilite în cadrul licitaţiilor de referinţă, 480 de milioane de lei. Ministerul Finanţelor a anunţat că vrea să atragă în 2015 pană la 40 de miliarde de lei prin vanzarea de certificate de trezorerie şi obligaţiuni pe piaţa internă, la care ar urma să se adauge maxim 3 de miliarde de euro de pe pieţele externe şi fonduri atrase de la instituţiile financiare internaţionale. Anul trecut, Finanţele au împrumutat din piaţa internă 40,56 miliarde lei şi 928,7 milioane euro prin vanzare de titluri de stat. La aceste împrumuturi se adaugă sume atrase de pe pieţele internaţionale, respectiv 2 miliarde dolari şi 2,75 miliarde euro, prin patru emisiuni de obligaţiuni cu maturităţi de 10 şi 30 de ani.
Mai pot fi salvate complexurile energetice Oltenia şi Huneadoara?
Ministrul Energiei, Andrei Gerea, a declarat ieri că statul încearcă să salveze de la faliment complexurile energetice Oltenia şi Huneadoara, aflate într-o situaţie dificilă. "Suntem într-o situaţie ingrată. La Complexul Energetic Hunedoara este o nouă conducere, putem spune că şi un nou Consiliu de Aministraţie care sper să găsească soluţii. Eu sunt un pic optimist din fire, sper ca într-o lună să avem o linie, să salvăm aceste două entităţi esenţiale (complexurile Oltenia şi Hunedoara – n.r.) pentru sistemul energetic", a spus Gerea la conferinţa ZF Power Summit. Potrivit acestuia, în cazul Complexului Energetic Oltenia Ministerul Energiei încearcă să "împuşte doi iepuri dintr-o lovitură", respectiv adică să transfere minele de la Berbeşti către CET Govora. "Încercăm să împuşcăm doi iepuri deodată, să vedem cum o anumită parte ineficientă poate căpăta valoare în altă zonă, adică minele de la Berbeşti să fuzioneze cu CET Govora, astel Complexul Energetic Oltenia scapă de presiunea mare legată de problema de personal. Aceste mine produc o pierdere apreciabilă, dar CET Govora va putea să asigure căldură la Oltchim şi la Ramnicu-Valcea, totul conform unui program stabilit de CET Govora şi Complexul Energetic Oltenia. La Complexul Energetic Oltenia răman probleme de eficientizare, investiţii", a spus Gerea. Ministrul a adăugat că deşi este esenţial pentru securitatea sistemului energetic naţional, Complexul Energetic Hunedoara este necompetitiv şi nu poate face faţă cerinţelor economiei de piaţă. "Putem identifica unele cauze pentru care Complexul Energetic Hunedoara este ineficient. Dar nu putem lua măsuri radicale fără o analiză serioasă privind posibilităţi de salvare. Este simplu să spui hai să le închidem, dar ce pui în loc?", a continuat Gerea. Guvernul nu a ajuns la un acord cu FMI şi CE în misiunea de evaluare încheiată în urmă cu două săptămani, cele două instituţii cerand creşterea abruptă a preţului la gaze pentru populaţie şi CET-uri din aprilie şi restructurarea masivă a companiilor energetice Hunedoara şi Oltenia. Complexul Energetic Oltenia produce 95% din lignitul Romaniei şi poate asigura pană la 30% din consumul intern de energie elctrică. Compania are aproape 19.000 de angajaţi.
Şefii de la Consiliului Concurenţei sunt la mana preşedintelui
Parlamentul va trimite preşedintelui Klaus Iohannis avizul favorabil pentru reînnoirea mandatului preşedintelui şi vicepreşedintelui Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu şi Otilian Neagoe, dat anterior de Comisiile parlamentare pentru buget şi economice. Anunţul a fost făcut, luni, la finalul şedinţei Birourilor Permanente Reunite, de vicepreşedintele Senatului, Cristian Dumitrescu (PSD), acesta adăugand că în cazul acesta este vorba despre "o procedură mai specială". Dumitrescu a spus că, potrivit legii, avizul favorabil dat, anterior, celor doi de comisiile parlamentare de specialitate va fi transmis preşedintelui Klaus Iohannis, care îi numeşte pe aceştia în funcţiile respective.
Cea mai mare bancă din Rusia se retrage din Ungaria şi Slovacia
Sberbank, cea mai mare bancă din Rusia, intenţionează să vandă operaţiunile deţinute în Ungaria şi Slovacia, OTP şi UniCredit fiind interesate de divizia slovacă a Sberbank, relatează Reuters. Activele deţinute de Sberbank în Slovacia erau evaluate la 2 miliarde de euro la finalul anului 2013, în timp ce activele băncii ruseşti din Ungaria erau estimate la 1,6 miliarde de euro. Grupul bancar italian UniCredit, banca OTP din Ungaria şi grupul de investiţii Penta din Cehia şi-au manifestat interesul pentru preluarea diviziei Sberbank din Slovacia, potrivit cotidianului Lidove Noviny din Cehia. "Sberbank din Cehia nu este de vanzare, dar se pregăteşte deja o tranzacţie în ceea ce priveşte Ungaria şi Slovacia", a declarat una dintre surse. Diviziile Sberbank sunt deţinute prin Sberbank Europe, care a preluat în 2012 divizia din Europa Centrală şi de Est a grupului austriac Volksbank, cu excepţia Volksbank Romania. Mai mulţi oficiali ai OTP au declarat în ultima perioadă că banca se află în căutarea unor oportunităţi de preluare a unor active, în special pe pieţele unde grupul ungar este deja prezent, scrie portofoliu.hu.
Apple investeşte 1,7 miliarde de euro în Europa
Apple va deschide două centre de date, în Danemarca şi Irlanda, pană în 2017, iar construcţia unităţilor va costa 1,7 miliarde de euro, aceasta fiind cea mai mare investiţie a gigantului american din domeniul IT în Europa, a anunţat luni compania. Cele două centre de date vor gestiona serviciile online ale Apple, inclusiv iTunes Store, App Store, iMessage, Maps şi Siri, în Europa, se arată într-un comunicat al companiei. "Această nouă investiţie este una importantă şi reprezintă cel mai mare proiect al Apple în Europa pană în prezent", a declarat Tim Cook, directorul general al Apple. În prezent, compania americană are 18.300 de angajaţi în 19 ţări din Europa, în ultimele 12 luni adăugand 2.000 de noi locuri de muncă. Mai mult decat atat, Apple asigură aproximativ 672.000 de locuri de muncă în Europa, dintre care 530.000 de joburi sunt legate direct de dezvoltarea aplicaţiilor pentru sistemul de operare iOS, potrivit datelor companiei. La fel ca toate centrele de date Apple, unităţile din Danemarca şi Irlanda vor fi alimentate în totalitate cu energie regenerabilă.
Cum poate deveni reducerea TVA eficientă
Măsurile de reducere a TVA propuse în Codul Fiscal trebuie susţinute de intensificarea acţiunilor de combatere a evaziunii şi de creşterea colectării, arată consultanţii EY, care iau în calcul şi varianta unor noi tăieri de investiţii pentru recuperarea deficitului cauzat de relaxarea fiscală. Proiectul noului Cod Fiscal prevede reducerea cotei standard a taxei pe valoarea adăugată, de anul viitor, de la 24% la 20%, iar pentru carne, peşte, legume şi fructe produse alimentare de bază la 9%. Cota standard de TVA ar urma să fie redusă în continuare, la 18%, din ianuarie 2018, conform calendarului redactat de Guvern. "Deşi binevenită, aplicarea de la 1 ianuarie 2016 a modificărilor propuse ar crea un deficit bugetar de aproximativ 16 miliarde de lei, pe care Guvernul susţine că îl poate recupera treptat începand cu 2015. După majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 24% în 2010, evaziunea fiscală în cazul acestei taxe a atins cote maxime. Dacă se aşteaptă, prin opoziţie, că o reducere a cotei de TVA va conduce implicit şi la diminuarea fraudei fiscale, aceasta nu este de ajuns", afirmă Ioana Iorgulescu, senior manager, asistenţă fiscală şi juridică la EY Romania.
