MOZAIC STIRI ECONOMICE: Marea Britanie va sancţiona băncile care ajută clienţii să fraudeze fiscul
Secretarul şef al Trezoreriei din Marea Britanie, Danny Alexander, a declarat că va propune crearea unei noi legi care să stipuleze sancţiuni financiare şi legale în cazul instituţiilor care sprijină evaziunea fiscală. "Ar trebui să introducem o nouă ofensă pe lista infracţiunilor în domeniul corporatist pentru a preveni infracţiunile economice, iar organizaţiile care facilitează sau încurajează evaziunea fiscală ar trebui să fie pasibile să primească aceleaşi sancţiuni financiare ca şi autorii evaziunilor", a declarat Alexander pentru postul britanic de televiziune BBC. Acuzaţiile formulate la începutul lunii februarie de către jurnaliştii International Consortium of Investigative Journalist (ICIJ), potrivit cărora filiala din Elvaţia a băncii britanice HSBC ar fi ajutat peste 100.000 de persoane şi companii din 203 de ţări să eludeze fiscul, au starnit o adevărată furtună politică în Marea Britanie, cu doar cateva luni înaintea alegerilor parlamentare din mai. Actualul parlament britanic va fi dizolvat la finele lunii martie, însă, potrivit lui Alexander, parlamentarii au timp să voteze noua lege, care ar putea fi inclusă în versiunea finală a proiectului de buget pe 2015 pe care guvernul o va prezenta pe 18 martie. Chiar dacă nu va votată, propunerea va fi inclusă pe agenda Partidului Liberal Democrat pentru noile alegeri, a adăugat Alexander, care este şi membru al formaţiunii liberal democratice, aflată în prezent la guvernare alături de Partidul Conservator. Scandalul HSBC a condus la declanşarea de anchete oficiale în SUA, Marea Britanie, Franţa, Elveţia şi alte ţări, banca britanică anunţand va colabora cu autorităţile care investighează problemele fiscale. Conform raportului ICIJ, lista deponenţilor la HSBC Elveţia include organizaţii criminale, traficanţi de arme şi diamante, dar şi familii regale, miliardari şi artişti influenţi. De asemenea, circa 220 de clienţi ai HSBC Elveţia, cu conturi totale de 1,3 miliarde dolari, au legătură cu Romania, iar 11 au cetăţenie sau paşaport romanesc.
Tsipras despre negocierile cu zona euro: "Am caştigat o bătălie, nu şi războiul”
Grecia a obţinut un "succes semnificativ" prin prelungirea acordului de finanţare cu creditorii externi, însă negocierile sunt departe de a fi încheiate, procesul intrand într-o nouă etapă, mai importantă, a declarat premierul elen Alexis Tsipras, citat de MarketWatch. Vineri, Grecia şi miniştrii Finanţelor din zona euro au ajuns la un acord pentru extinderea cu patru luni a programului de asistenţă financiară acordat guvernului de la Atena, program care expira la finele lunii februarie şi în absenţa căruia statul ar fi putut intra rapid în incapacitate de plată. Acordul atenuează temerile privind o posibilă ieşire a Greciei din zona euro şi netezeşte terenul pentru noi runde de discuţii pe tema datoriilor statului elen şi a măsurilor de austeritate la care acesta vrea să renunţe. "Am caştigat o bătălie, nu şi războiul. Avem în faţă noi dificultăţi", a afirmat Tsipras într-un discurs televizat. Tsipras a adăugat că decizia Eurogroup de a prelungi acordul "ar putea fi mai importantă pentru Europa decat pentru Grecia". Fondurile de circa 11 miliarde de euro acordate de membrii zonei euro pentru recapitalizarea băncilor din Grecia vor fi transferate către un fond din regiune şi vor putea fi utilizate numai cu acordul BCE, a declarat preşedintele Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem, citat de Reuters. Transferul este necesar pentru a evita utilizarea acestor bani pentru finanţarea cheltuielor guvernamentale, potrivit lui Dijsselbloem.
Sectorul energetic din Bulgaria, în prag de colaps financiar
Sectorul energetic din Bulgaria se află în pragul unui colaps financiar şi este nevoie de măsuri imediate pentru redresarea acestuia, a declarat ministrul bulgar al Energiei, Temenuzhka Petkova, citată de Novinite. Într-un interviu pentru postul naţional bulgar de radio, Petkova a afirmat că autorităţile ar putea fi nevoite să ia o serie de măsuri nepopulare pentru stabilizarea sectorului, fără a preciza natura acestora. Potrivit ministrului, compania energetică cu capital de stat National Electric Company (NEK) are datorii de 600 milioane de leva (306 milioane euro) către două termocentrale locale deţinute de companii americane şi de 1,2 miliarde de leva (613 milioane euro) către diverşi producători de electricitate, iar autorităţile trebuie să găsească soluţii pentru a reduce nivelul arieratelor. De asemenea, guvernul de la Sofia intenţionează să renegocieze termenii contractelor semnate cu cele două termocentrale, a adăugat Petkova. Ea a subliniat că liberalizarea pieţei de energie, estimată să se încheie pană la finele anului, va duce la soluţionarea multora dintre problemele cu care se confruntă acest sector.
Moody's a retrogradat calificativul Rusiei în categoria gunoi
Agenţia de evaluare financiară Moody's a retrogradat calificativul acordat datoriilor suverane ale Rusiei în categoria speculativă, nerecomandată investiţiilor, pe fondul crizei din Ucraina, al scăderii cotaţiilor petroliere şi al deprecierii rublei, transmite MarketWatch. Moody's a retrogradat calificativul Rusiei la Ba1 de la Baa3, cu o treaptă sub categoria recomandată investiţiilor. Perspectivele asociate noului calificativ sunt negative, ceea ce înseamnă că ratingul Rusiei ar putea fi coborat din nou în perioada următoare. Agenţia de evaluare financiară notează, într-un comunicat privind decizia de retrogradare a calificativului Rusiei, că puterea financiară a statului se va diminua vizibil ca urmare a presiunilor fiscale şi a scăderii continue a rezervelor valutare, pe fondul ieşirilor de capital şi a accesului limitat la pieţele de capital străine. De asemenea, creşte riscul ca Rusia să submineze, direct sau indirect, plata datoriilor externe, ca reacţie la răspunsul ţărilor din Vest la conflictul armat din Ucraina, potrivit Moody's. Aceasta este a doua acţiune a Moody's în privinţa calificativului acordat Rusiei în mai puţin de două luni. La mijlocul lunii ianuarie, agenţia a scăzut ratingul Rusiei la doar un nivel deasupra categoriei "junk".
Împrumut de la BRED pentru o firmă petrolieră din Satu Mare
Serinus Energy, proprietarul companiei petroliere Winstar Satu Mare, a împrumutat 10 milioane de euro de la BERD pentru finanţarea operaţiunilor din Romania, în contextul în care rezervele de numerar ale societăţii au fost afectate de restricţii în Ucraina şi de scăderea preţului la materii prime. "Suntem mulţumiţi să putem continua extinderea relaţiilor cu BERD prin intermediul acestei noi linii de credit. Anterior modificărilor regimului fiscal în Ucraina din a doua jumătate a anului 2014, în special cele privind limitarea remiterilor de valută din Ucraina, Serinus a fost de deplin capabilă să finanţeze din veniturile sale programul din Romania. Dar aceste modificări, împreună cu scăderea recentă a preţului la materiile prime, au limitat în mod substanţial această capacitate", a declarat într-un comunicat Tim Elliott, directorul general al Serinus Energy. Elliot a adăugat că noul împrumut de la BERD va ajuta compania să îşi finanţeze operaţiunile în perimetrul din Satu Mare. Împrumutul are o dobandă anuală egală cu rata LIBOR pe şase luni plus 8% şi va fi achitat în 10 tranşe semianuale. Perimetrul Serinus din Satu Mare are o suprafaţă de 2.949 de kilometri pătraţi şi este operat de Winstar Satu Mare, care deţine 60% din concesiune. KMG International (fosta Rompetrol) are restul de 40%.
