MOZAIC STIRI ECONOMICE:Romanii au dat pe produse pentru animalele de companie 177 milioane euro
Romanii au cumpărat anul trecut produse pentru animalele de companie de 782,6 milioane lei (177 milioane euro), cu 4,8% peste valoarea din 2013, din care 96% reprezintă hrană, mărcile proprii ale retailerilor avand o contribuţie importantă la această evoluţie, potrivit datelor Euromonitor. Suma medie cheltuită de un roman pentru un animal de companie este de 111,2 lei (25 euro), în creştere cu 8,6% faţă de anul anterior, iar pentru acest an este prognozată o sumă de 120,8 lei. Defalcat, din valoarea pieţei 753,4 milioane lei reprezintă mancarea animalelor de companiei, din care 516,7 milioane lei pentru caini, 233 milioane lei pentru pisici şi 3,7 milioane lei pentru alte animale de companie, iar 29,2 milioane lei reprezintă servicii de sănătate, accesorii şi alte produse. "Piaţa de produse de îngrijire pentru animalele de companie a înregistrat o creştere mai puternică în valoare în 2014, clienţii fiind mai dispuşi la achiziţii şi mai înclinaţi spre îmbunătăţirea bunăstării animalelor lor de companie. Deşi s-au mai înregistrat reduceri ale bugetelor alocate acestor cumpărături, dezvoltarea mărcilor private a motivat consumatorii să investească în produse de îngrijire pentru animalele lor de companie. Prin urmare, pe langă cei care caută promoţii şi reduceri, s-au putut observa clienţi mult mai bine informaţi. Retailerii au atras proprietarii de animale de companie cu o gamă diversificată de produse, inclusiv pentru cei cu bugete limitate", se arată în studiul firmei de cercetare Euromonitor, care estimează o creştere similară, de 4,9%, pentru 2015. Potrivit sursei citate, mărcile proprii dezvoltate de retaileri au avut o contribuţie consistentă la creşterea din perioada analizată, fiind stimulate în principal de cererea de consum pentru produsele economice. Astfel, mărcile proprii ocupă locul cinci în topul celor mai vandute produse, cu o cotă de piaţă de 4,6%, fiind devansate de două produse ale Nestle (Purina Friskies şi Purina Darling) şi de două produse ale Mars Inc (Chappi şi Pedigree). Următoarele branduri în top sunt Skipper (Nordic Petfood AB), Happy Dog (Interquell GmbH), Bewi Dog (Bewital petfood GmbH & Co KG), Whiskas (Mars Inc) şi Kitekat (Mars Inc). "Diferenţa dintre mărcile private şi produsele ieftine/accesibile a devenit mai solidă, un număr tot mai mare de consumatori optand pentru aceste tipuri de produse, ceea ce a condus la o creştere consistentă în ceea ce priveşte volumul şi valoarea vanzărilor. Retailerii au realizat potenţialul ridicat de dezvoltare şi au investit în diversificarea produselor, ceea ce a însemnat o gamă mai mare de produse la preţuri mai mici, dar cu o calitate comparabilă cu produsele cu preţuri medii", notează Euromonitor. De altfel, firma de cercetare arată că hipermarketurile au caştigat cotă de piaţă în detrimentul retailerilor specilizaţi, gen Animax şi ZooMania.
Percheziţii DNA la Ministerul Fondurilor Europene
Procurorii DNA au făzut ieri percheziţii la Ministerul Fondurilor Europene, AM-POSDRU, AM-POSCCE, în acelaşi dosar în care anchetatorii au descins la Agenţia pentru Dezvoltare Regională (ADR) Vest, fiind vizate posibile fraude cu fonduri UE şi fals, fapte care ar fi fost comise în perioada 2007-2013. Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) arată, într-un comunicat de presă, că se fac cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvarşirea unor infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene şi a unor infracţiuni de fals, comise în perioada 2007 - 2013. În acest dosar, procurorii fac 23 de percheziţii în municipiul Bucureşti şi în judeţele Ilfov,Timiş, Caraş-Severin şi Teleorman, din care patru la sediile unor instituţii publice, iar restul la sediile unor societăţi comerciale şi la domiciliile unor persoane, a precizat DNA. Surse judiciare au declarat că celel patru instituţii unde au loc percheziţi sunt Ministerul Fondurilor Europene, Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AM-POSDRU), Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (AM-POSCCE) şi Agenţia pentru Dezvoltare Regională (ADR) Vest din Timişoara. Procurorii sunt spijiniţi în această cauză de Serviciul Roman de Informaţii şi Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei. Anterior, agenţia MEDIAFAX a relatat că procurorii DNA făceau percheziţii, luni dimineaţă, în Capitală şi în mai multe judeţe, într-un dosar privind fraude cu fonduri europene, printre instituţiile vizate fiind şi Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest), cu sediul în Timişoara.
Guvernul nu s-a înţeles cu FMI din cauza preţului la gaze
Guvernul nu a ajuns la un acord cu FMI şi CE în actuala misiune de evaluare, cele două instituţii cerand creşterea abruptă a preţului la gaze pentru populaţie şi CET-uri din aprilie şi restructurarea masivă a companiilor energetice Hunedoara şi Oltenia, a anunţat premierul Victor Ponta. El a precizat că, în aceste condiţii, nu va fi semnată o scrisoare de intenţie şi că discuţiile pe aceste două puncte de divergenţă, anunţate, vor continua în aprilie, acordul rămanand însă în vigoare. Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE) au cerut ca liberalizarea preţului la gaze să fie aplicată din luna aprilie pentru populaţie şi centrale de energie termică (CET-uri), cu o creştere a preţului la gaze catalogată drept "abruptă" de către şeful Guvernului, de la 53,3 lei MWh la 62 lei MWh. Executivul a respins această solicitare, considerand-o nesustenabilă, cu argumentul că populaţia şi CET-urile nu pot suporta o astfel de creştere din aprilie, iar astfel s-ar acumula noi datorii. "Liberalizarea înseamnă creşterea preţului la gaze, ca să vorbim pe înţelesul tuturor. Pană în aprilie, vom veni cu o propunere de calendar sustenabil, realist, care să ţină cont de ce este cu adevărat, nu de calcule pe hartie care sunt mecanice şi de multe ori în realitate produc efecte negative", a spus Ponta. Conform calendarului convenit anterior cu FMI şi Comisia Europeană, preţul gazelor pentru consumatorii casnici ar fi trebuit să crească de la 53,3 lei MW/h, în iulie 2014, la 54,6 lei în octombrie 2014, la 56,1 lei în ianuarie 2015, la 58,9 lei în aprilie 2015 şi la 62 lei în iulie 2015. Creşterea preţului a fost însă amanată de Guvern, care doreşte prelungirea calendarului de eliminare a preţurilor reglementate cu trei ani, pană la 30 iunie 2021.
Un roman a făcut tranzacţii uriaşe prin banca infractorilor
HSBC Private Bank, filiala eleveţiană a băncii britanice HSBC, a obţinut profituri importante din administrarea de conturi secrete de peste 100 miliarde de dolari ale unor organizaţii criminale, traficanţi de arme şi diamante, lista deponenţilor incluzand şi familii regale şi miliardari influenţi. Potrivit unui raport publicat de International Consortium of Investigative Journalist (ICIJ), banca elveţiană a ajutat peste 100.000 de indivizi şi companii din 200 de ţări să eludeze fiscul, ascunzand identitatea deponenţilor, transmite Bloomberg. Raportul ICIJ are la bază o listă de clienţi ai HSBC furnizată de un fost angajat al băncii, Herve Falciani, care a părăsit instituţia în 2008. HSBC, una dintre cele mai mari cinci bănci din lume, este acuzată că ar fi ajutat mai mulţi deponenţi să evite plata taxelor şi să îşi ascundă conturile de creditori, foşti parteneri, rivali politici şi autorităţi. Lista deponenţilor care aveau conturi deschise la HSBC la finele anului 2007 include nume ale unor traficanţi de diamante aflaţi în urmărire internaţională, precum Mozes Victor Konig sau Kenneth Lee Akselrod, oligarhul rus Gennadi Timchenko, care are legături stranse cu preşedintele Vladimir Putin şi care a intrat în vizorul autorităţilor din SUA după anexarea Crimeei de către Rusia, dar şi traficanţi de droguri, ambasadori şi politicieni sau persoane suspectate de terorism. Printre clienţii menţionaţi în raport se numără şi regele Mohammed VI al Marocului, mai mulţi membri ai familiei regale din Arabia Saudită, prinţul Salman bin Hamad Al Khalifa din Bahrain, precum şi cunoscuţi artişti şi sportivi. Pe listă figurează şi un roman, care a tranzitat prin conturile băncii 800 milioane de euro. În replică la informaţiile publicate în raportul ICIJ, HSBC a transmis că instituţia bancară a suferit o "transformare radicală în ultimii ani", în principal în privinţa măsurilor pentru combaterea fraudelor fiscale, în urma căreia subsidiara din Elveţia şi-a redus portofoliul de clienţi cu aproape 70% începand din 2007. "HSBC a lansat numeroase iniţiative pentru a se asigura că serviciile bancare nu sunt folosite pentru a eluda fiscul sau pentru spălare de bani", se arată într-un comunicat al băncii elveţiene.
Garanţiile pentru Prima maşină se ridică la 350 milioane lei
Guvernul va aloca în acest an un plafon al garanţiilor care pot fi emise pentru programul "Prima maşină" de 350 milioane de lei, potrivit unui proiect de hotărare, care prevede şi posibilitatea altori finanţatori interesaţi de program să se înscrie pană la data de 2 martie."Pentru nivelul plafonului s-au luat în considerare solicitările venite din partea instituţiilor de credit şi instituţiilor financiare nebancare eligibile ca participante în cadrul Programului şi acesta se are în vedere în discuţiile cu FMI şi CE în stabilirea criteriului de performanţă privind garanţiile, parte a acordurilor încheiate cu instituţiile financiare internaţionale", se arată în nota de fundamentare a proiectului de hotărare. Plafonul iniţial alocat pentru 2014 a fost de 50 milioane lei, avand în vedere că legislaţia a fost adoptată la sfarşitul anului. Băncile şi insituţiile financiare nebancare (IFN) care nu au aplicat pentru programul Prima maşină pană la sfarşitul anului trecut, pot trimite pană la 2 martie cererile de înscriere către Ministerul Finanţelor Publice şi Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), împreună cu informaţii privind nivelul costurilor totale pe care le vor aplica finanţărilor acordate prin acest program şi valoarea estimată a garanţiilor care urmează a fi acordate.
Isărescu: Volksbank, o bancă cu probleme
Volksbank Romania a fost o instituţie cu probleme, începand de la management şi pană la risc, cu implicare puternică în creditul denominat în valută, iar soluţia acţionarilor a fost să vandă banca acceptand un discount, pentru a "mai recupera ceva", a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. "Volksbank a fost o bancă cu probleme în Romania şi, în limitele în care putem să vorbim despre o singură bancă, v-am spus că avem limite severe de a discuta de o singură bancă, pot să vă confirm acest lucru. Problemele s-au legat de sus, de la managementul băncii, la asumarea riscurilor, la implicarea masivă în creditarea în valută şi pană la final. Deci, soluţia lor a fost vanzarea cumpărarea băncii la un preţ cu discount. Dar mai mult de atat nici nu cred că este bine să aflaţi de la BNR", a spus Isărescu, întrebat dacă apreciază că Volksbank a fost o instituţie supravegheată bine de către banca centrală înainte de declanşarea crizei. Oficialul BNR a arătat că mai multe detalii ar putea fi obţinute de la cumpărător, Banca Transilvania, întrucat banca centrală are limite legale stricte privind tranzacţiile comerciale, inclusiv achiziţiile şi fuziunile.
Germania a înregistrat un excedent comercial record
Germania a înregistrat un excedent comercial record anul trecut, de 217 miliarde de euro, reprezentand 7,4% din produsul intern brut al ţării, potrivit datelor publicate luni de Biroul german de statistică, Destatis, relatează MarketWatch şi Bloomberg. Recordul anterior în ceea ce priveşte surplusul comercial a fost de 195,3 miliarde de euro, în anul 2007. Exporturile au urcat cu 3,7% anul trecut comparativ cu 2013, înregistrand un nivel record de 1.134 miliarde de euro. De asemenea, importurile au atins cel mai înalt nivel din istorie, ridicandu-se la 916,5 miliarde de euro în 2014, ceea ce sugerează un avans al consumului intern. "Pentru 2015, aşteptăm o îmbunătăţire a rezultatelor comerciale. Exporturile germane vor beneficia de pe urma scăderii euro şi, posibil, de pe urma unei cereri globale îmbunătăţite. Cererea internă consistentă va duce probabil la creşterea importurilor", a afirmat Thomas Harjes, economist al Barclays. La nivelul lunii decembrie a anului trecut, exporturile celei mai mari economii europene au avansat cu 3,4% faţă de luna noiembrie, la 98,7 miliarde de euro, date ajustate sezonier. În schimb, importurile au scăzut cu 0,8% în decembrie comparativ cu luna precedentă, la 76,9 miliarde de euro.
