Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE:bpost face încă un pas pentru preluarea Poştei Romane

Ziarul de Vrancea
3 feb 2015 768 vizualizări
Ministerul pentru Societatea Informaţională (MSI) a acceptat oferta neangajantă depusă de operatorul belgian de servicii poştale bpost pentru achiziţionarea pachetului de 51% din acţiunile deţinute la Compania Naţională Poşta Romană.

"În urma analizei detaliate a documentelor depuse de compania belgiană bpost, Comisia de Privatizare a concluzionat că acesta răspunde cerinţelor din caietul de sarcini. Invităm ofertantul să continue procedurile de due-diligence pentru a trece la următoarea etapă, cea a depunerii unei oferte ferme de achiziţionare a pachetului majoritar la Poşta Romană. Operatorul naţional de servicii poştale a încheiat anul 2014 cu un profit substanţial, după şase ani de pierderi consecutive, şi a demonstrat că poate fi un activ valorors pentru un investitor strategic", a declarat într-un comunicat ministrul pentru Societatea Informaţională, Sorin Grindeanu. Admiterea bpost în etapa de due diligence presupune, în principal, acces la camera de date, întalniri operaţionale cu managementul companiei şi negocierea contractului de privatizare. La finalul acestei etape, bpost va putea depune o ofertă finală fermă pentru achiziţionarea pachetului majoritar de acţiuni la Poşta Romană. "În paralel cu etapa de due diligence, MSI intenţionează să finalizeze conversia datoriilor Poştei Romane către stat în acţiuni, decizie care va creşte atractivitatea companiei.", se precizează în comunicat. La finele lunii septembrie, bpost a depus singura ofertă neangajantă pentru cumpărarea a 51% din acţiunile companiei Poşta Romană. Privatizarea va avea loc printr-o majorare de capital cu aport de capital privat. Aceasta presupune dobandirea de către un nou investitor a unui pachet de acţiuni reprezentand 51% din capitalul social al companiei, inclusiv cel rezultat ca urmare a conversiei în acţiuni a creanţelor statului faţă de companie. Prima încercare de privatizare a Poştei a avut loc în 2013, dar niciun investitor nu a cumpărat caietul de sarcini. Fostul şef al Poştei, Ion Smeeianu, a afirmat atunci că situaţia financiară negativă a companiei şi datoria calculată de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală au îndepărtat potenţialii investitori. La finele anului 2013, datoriile totale ale Poştei însumau 778,1 milioane de lei, conform datelor Ministerului Finanţelor Publice.

Cablul submarin Romania-Turcia are verde

Transelectrica şi firma italiană Prysmian PowerLink vor forma o echipă de experţi şi specialişti care să elaboreze studii şi analize ale implicaţiilor tehnice, comerciale, financiare şi juridice aferente finanţării şi construirii cablului submarin de transport electricitate între Romania şi Turcia. Operaţiunea va fi efectuată în baza unui memorandum semnat, marţi, la Guvern, document prin care se urmăreşte analizarea pre-fezabilităţii proiectului deja elaborat de Transelectrica, în 2008-2012, stabilirea celor mai bune condiţii în care să fie identificate acţiunile pentru realizarea studiilor şi elaborării raportului final de fezabilitate, precum şi pentru prospectarea proiectului, pentru investitorii potenţiali. Prezent la ceremonia de semnare a documentului, premierul Victor Ponta a arătat că Romania este un producător important de energie electrică şi are nevoie de pieţe externe, deoarece producţia a depăşit deja consumul intern. "Acum, Romania este un producător important de energie electrică, un producător care are nevoie însă de pieţe externe, pentru că deja capacitatea noastră de producţie depăşeşte cu mult consumul intern. În plus, avem în diverse stadii proiecte importante pentru noi capacităţi de producţie şi, cand mă gandesc la cablul submarin, mă gandesc în special la grupurile 3 şi 4 de la Cernavodă. Romania produce energie electrică la un nivel competitiv şi trebuie doar să aibă infrastructura necesară pentru a transporta către partenerii externi", a spus premierul. Documentul prevede realizarea unui studiu de fezabilitate în vederea realizării unei reţele submarine de transport a energiei electrice între Romania şi Turcia.  În opinia lui Ponta, prin realizarea acestui proiect, Romania va putea asigura Turciei şi ţărilor din zonă posibilitatea dezvoltării, pe baza unei energii electrice la un preţ competitiv.

Barclays: Euro va ajunge la paritate cu dolarul

Moneda euro va ajunge la paritate cu dolarul pană la finalul acestui an, pentru prima oară din 2002, cand euro a intrat în circulaţie, pe fondul reacţiei pieţei valutare în urma anunţării programului de achiziţii de obligaţiuni de către Banca Centrală Europeană, potrivit analiştilor Barclays. Banca britanică estimează că moneda europeană se va deprecia la 1,08 dolari pe unitate pană în luna iunie şi la 1,05 dolari pe unitate pană la sfarşitul lunii septembrie. "În condiţiile în care perspectiva economică pentru Statele Unite este una pozitivă, iar BCE este tot mai activă, vedem în continuare o scădere semnificativă a monedei euro faţă de dolar", se arată într-o notă a băncii. Anterior, Barclays anticipa că euro se va tranzacţiona la 1,07 dolari pe unitate la finalul acestui an, însă diferenţa dintre cele două monede se reduce, pe fondul evoluţiei diferite a economiilor americană şi europeană. BCE a luat mai multe măsuri pentru combaterea inflaţiei scăzute şi pentru stimularea economiei din zona euro, printre care se numără reducerea dobanzii de politică monetară la minimul record de 0,05% şi acordarea de credite ieftine băncilor. În luna ianuarie, instituţia europeană a anunţat că va lansa în martie un program extins de achiziţii de active în zona euro în valoare lunară de 60 miliarde euro, program care va totaliza 1.080 miliarde euro pană septembrie 2016 şi care va include cumpărarea de obligaţiuni guvernamentale. În schimb, Rezerva Federală din SUA a încheiat programul său de achiziţii de active în luna octombrie a anului trecut, iar în prezent analizează posibilitatea de a creşte dobanda cheie în prima jumătate a acestui an, pentru prima oară din iunie 2006. În plus, cconomia SUA a crescut cu 2,6% în ultimul trimestru al anului trecut raportat la perioada similară a anului anterior, după un avans de 5% îm trimestrul al treilea.

Afacerile din comerţ au crescut cu 7% anul trecut

Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor, a crescut cu 7% anul trecut, ca serie brută, fiind susţinută de avansul vanzărilor de produse nealimentare, alimente, băuturi, tutun şi carburanţi. Astfel, creşterea înregistrată la nivelul anului trecut s-a datorat majorării vanzărilor de produse nealimentare (A10,6%), alimente, băuturi şi tutun (A7,5%) şi comerţului cu amănuntul de carburanţi pentru autovehicule în magazine specializate (0,3%). În luna decembrie 2014, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul a crescut faţă de luna precedentă, atat ca serie brută (A7,8%), cat şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate (0,3%). Faţă de luna decembrie a anului precedent, vanzările au crescut cu 6,5% atat ca serie brută, cat şi ca serie ajustată.

Francul elveţian a trecut pe creştere după şase zile de scădere

Cursul pentru francul eleveţian anunţat de Banca Naţională a Romaniei (BNR) a urcat marţi cu 1,46 bani, la 4,1912 lei, şi a înregistrat astfel prima creştere după şase şedinţe în care s-a îndepărtat de maximul istoric de de 4,5817 lei, în timp ce dolarul a scăzut cu 1,13 bani, la 3,8772 lei, iar euro cu 0,91 bani, la 4,4018 lei, minimul a peste patru luni. Referinţa pentru franc a crescut cu 0,35%, de la 4,1766 lei la 4,1912 lei. Aproape de ora 13:00, cand BNR anunţă cursul de referinţă, francul era cotat pe pieţele externe în urcare cu 0,2%, la 0,9515 euro. Aprecierea uşoară a francului pe pieţele externe vine după după o scădere cu 1,1% înregistrată luni. Francul elveţian a atins pe 23 ianuarie un maxim istoric, de 4,5817 lei, după mai multe şedinţe în care a doborat record după record, ca urmare a eliminării a plafonului minim de 1,2 franci/euro impus de Banca Elveţiei. La maximul de 4,5817 lei, francul era în urcare cu 22,5% faţă de cursul de 3,7415 lei înregistrat miercuri, 14 ianuarie, înainte de decizia Băncii Elveţiei de a renunţa la plafon.

Grecia nu mai cere creditorilor săi ştergerea datoriei

Guvernul grec nu va mai continua să ceară ştergerea datoriei publice a ţării, care se ridică la 315 miliarde euro în prezent, şi propune înlocuirea actualelor obligaţiuni cu unele corelate cu evoluţia economiei elene, a declarat Yanis Varoufakis, ministrul grec de finanţe, potrivit Financial Times. Varoufakis a propus introducerea a două noi tipuri de obligaţiuni, şi anume cele al căror randament variază în funcţie de evoluţia economică şi cele numite "perpetue", care nu au o dată de maturitate şi al căror preţ fluctuează odată cu modificarea dobanzilor pe termen lung. Ministrul grec de Finanţe vrea ca Grecia să încheie confruntarea cu creditorii săi, Uniunea Europeană, Banaca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. "Ce le voi spune partenerilor noştri este că vom combina excedentul bugetar primar cu reformele. Voi spune «Ajutaţi-ne să ne reformăm ţara şi lăsaţi-ne spaţiul fiscal pentru a face asta, altfel vom continua să ne sufocăm şi vom deveni o Grecie deformată, nu reformată»", a afirmat Varoufakis. Ministrul de finanţe a declarat că guvernul va menţine un excedent bugetar primar curpins între 1 şi 1,5% din produsul intern brut, chiar dacă Syriza, partidul care conduce coaliţia de guvernare, nu-şi va respecta angajamentele luate în campania electorală privind dimensiunea cheltuielilor bugetare.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.