Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE:Dedeman îi dă lui Prigoană 7 milioane euro pentru un teren în Pantelimon

Ziarul de Vrancea
2 feb 2015 1310 vizualizări
Retailerul de bricolaj Dedeman va cumpăra de la Rosal Grup, deţinut de unul dintre fiii lui Silviu Prigoană, un teren de 5 hectare situat în localitatea Pantelimon, din Ilfov, pentru care va plăti 31 de milioane de lei, inclusiv TVA (aproximativ 7 milioane de euro).

La finele lunii decembrie, acţionarii Rosal Grup, unde Honorius Prigoană are o participaţie de 67%, au aprobat vanzarea către Dedeman a unui teren cu o suprafaţă de circa 50.000 de metri pătraţi, situat în localitatea Pantelimon, județul Ilfov. Tranzacţia urmează să fie semnată în luna februarie. Cele două companii au semnat şi un antecontract de vanzare-cumpărare a terenului cu prețul "global, ferm și nemodificabil", de 25 de milioane de lei, la care se adaugă TVA, rezultand un preţ de 140 de euro/metru pătrat. Terenul vandut de familia Prigoană este cel pe care construise în toamna lui 2012 complexul expoziţional Exporom, închis ulterior. Firma Exporom a fost dizolvată şi lichidată la sfarşitul anului trecut, la cererea acţionarilor. În preţul plătit de Dedeman intră şi cei 15.000 de metri pătraţi de hale construite de familia Prigoană pe terenul respectiv. Potrivit unor surse din piaţa de bricolaj, Dedeman ar urma să construiască pe terenul achiziţionat un centru logistic. Nici reprezentanţii Dedeman şi nici Honorius Prigoană nu au putut fi contactaţi pană la ora transmiterii ştirii. Dedeman a mai cumpărat, la sfarşitul anului trecut, tot de la Rosal Grup, aproape trei hectare de teren situat în sectorul 3 din Bucureşti, valoarea tranzacţiei fiind de 5,9 milioane de euro, cu TVA (160 euro/metru pătrat). Cele cinci loturi de teren intravilan, în suprafaţă totală de 29.700 metri pătraţi, sunt situate pe Strada Dudeşti - Pantelimon, în sectorul 3 al Capitalei, unde funcţiona sediul central al companiei de salubritate Rosal. Dedeman, cea mai mare companie din domeniul retailului cu materiale de construcţii şi amenajărilor interioare din Romania, este deţinută de oamenii de afaceri Dragoş şi Adrian Pavăl şi a încheiat anul 2013 cu afaceri de 2,67 miliarde lei (606 milioane euro) şi un profit net de 288,3 milioane lei (65,2 milioane euro).

Tranzacţia anului: în joc sunt 6,5 miliarde de euro

Producătorul irlandez de ciment CRH a ajuns la un acord cu companiile Holcim şi Lafarge pentru a cumpăra cea mai mare parte dintre activele scoase la vanzare de cele două companii, inclusiv pe cele din Romania, pentru 6,5 miliarde de euro, se arată într-un comunicat al Holcim. În Romania, producătorul irlandez preia activele companiei franceze Lafarge, şi anume două fabrici de ciment, de la Medgidia şi Hoghiz, şi staţia de măcinare de la Targu Jiu. Activele pe care le cumpără CRH reprezintă "cea mai mare parte dintre afacerile la care trebuie să renunţe" cele două companii pentru a putea încheia fuziunea convenită în luna aprilie a anului trecut, a afirmat Bernard Fontana. directorul general al Holcim, citat de Bloomberg. CRH preia operaţiunile deţinute de Holcim şi Lafarge în Europa, Canada, Brazilia şi Filipine, care au generat anul trecut venituri în valoare de 5,2 miliarde de euro. Profitul EBITDA (înainte de dobanzi, taxe, deprecieri şi amortizări) este estimat la 744 de milioane de euro pentru 2014, potrivit Holcim, se arată în comunicat. Holcim şi Lafarge au convenit la începutul lunii aprilie a anului trecut o fuziune prin schimb de acţiuni, care va crea cel mai mare producător de ciment din lume, cu vanzări anuale de aproximativ 40 de miliarde de euro. În luna decembrie a anului trecut, Comisia Europeană a aprobat fuziunea, care ar urma să se încheie în prima jumătate a acestui an, însă obţinerea acordului instituţiei europene depinde de renunţarea la unele dintre activele deţinute de cei doi mai producători de ciment la nivel mondial. Decizia Holcim şi Lafarge a fost ca în ţări precum Romania, Germania şi Ungaria să vandă în totalitate activele uneia dintre companii.

Tarom vinde bilete la preţuri promoţionale la cursele externe

Tarom scoate la vanzare bilete pentru toate destinaţiile externe deservite la preţuri care pornesc de la 99 euro, pentru o călătorie dus-întors, cu toate taxele incluse, a anunţat compania aeriană, care precizează că locurile la acest tarif sunt limitate, iar oferta este supusă unor condiţii. Oferta lansată de Tarom în perioada 2 - 15 februarie este valabilă pe toate rutele directe operate de companie cu avioane proprii, între Romania şi orice destinaţie externă. Astfel, biletele pot fi achiziţionate pentru călătorii între Bucureşti şi Amman, Amsterdam, Atena, Barcelona, Beirut, Belgrad, Bruxelles, Budapesta, Chişinău, Dubai, Frankfurt, Geneva, Istanbul, Londra, Larnaca, Madrid, Moscova, Munchen, Nisa, Paris, Praga, Roma, Salonic, Sofia, Stockholm, Tel Aviv, Valencia, Viena; între Iaşi şi Londra (Luton), Bologna, Roma (Fiumicino), Tel Aviv, Torino; între Sibiu şi Munchen, respectiv între Cluj-Napoca şi Viena. "Cu această ofertă, pasagerii pot călători oricand, cu excepţia următoarelor perioade: 9 - 16 aprilie 2015, 1 - 31 august 2015, 21 decembrie 2015 - 10 ianuarie 2016. În cazul în care cel puţin un tronson de călătorie este într-unul dintre intervalele menţinonate, oferta nu se aplică", se arată într-un comunicat al Tarom. Perioada minimă de şedere la destinaţie este de patru zile sau noaptea de sambătă spre duminică, iar intervalul maxim este de 14 zile. Biletele pot fi achiziţionate de site-ul mobil m.tarom.ro, de la agenţiile proprii ale companiei şi agenţii autorizaţi IATA. Tarom a fost înfiinţată în 1954 şi îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea Ministerului Transporturilor. Compania operează peste 50 de destinaţii proprii şi deservite de parteneri. Flota Tarom cuprinde 24 aeronave Airbus, Boeing şi ATR.

Şefii Eurobank au plecat din funcţie

Preşedintele şi directorul general al Eurobank, una dintre cele mai mari bănci din Grecia, cu operaţiuni şi în Romania, au demisionat şi au fost imediat înlocuiţi cu alţi membri din conducerea băncii, transmite AFP. Preşedintele Panayotis Aristidis Thomopoulos şi directorul general Christos Megalou vor fi înlocuiţi cu directorul adjunct Nikolaos Karamouzis şi, respectiv, managerul general Fokion Karavias. Decizia de a demisiona vine după ce vicepremierul grec Yannis Dragasakis s-a întalnit vineri cu acţionarii Eurobank pentru a discuta despre viitorul băncii, relatează Reuters. Totuşi, Dragasakis a afirmat că schimbarea de la nivelul conducerii băncii nu a fost determinată de o hotărare a noului guvern de la Atena. "Din ce am auzit, cei doi au avut iniţiativa de schimba conducerea băncii, acţiune pe care o salutăm", a declarat Dragasakis. De altfel, Megalou a motivat decizia de a demisiona prin faptul că a acceptat un post de consilier la compania canadiană Fairfax Financial, care deţine o participaţie de 13,6% la Eurobank. Cel mai mare acţionar al băncii este Fondul elen pentru stabilitate financiară, cu o participaţie de 35%. În Romania, Eurobank controlează Bancpost, ERB Retail Services IFN, ERB Leasing IFN, Eurobank Finance, Eurobank Securities, Eurobank Property Services, Eliade Tower (55,94%), IMO Property Investments Bucureşti, IMO – II Property Investments, EFG IT Shares Services, EFG Eurolife Asigurări Generale, EFG Eurolife Asigurări de Viaţă, Retail Development (55,94%) şi Seferco Development.

Preşedintele Directoratului CFR Călători a demisionat

Preşedintele Directoratului CFR Călători, Vasile Secară, a demisionat luni din funcţia deţinută din aprilie 2014, iar atribuţiile sale au fost preluate de un alt membru al Directoratului, Iosif Szentes. Anunţul a fost făcut de companie printr-un comunicat, în care nu sunt precizate motivele demisiei.  Conducerea CFR Călători este asigurată din luna aprilie a anului trecut de Directorat şi Consiliul de Supraveghere. Din Directorat mai face parte Ioan Bălănean. Compania este deţinută de Ministerul Transporturilor. Cele mai recente date financiare privind activitatea transportatorului sunt cele aferente anului 2013, indicand afaceri de 1,64 miliarde lei şi pierderi de 408,4 milioane lei, faţă de afaceri de 1,66 miliarde lei şi un rezultat negativ de 992,2 milioane lei cu un an în urmă.

Rezervele BNR s-au redus cu 1,6 miliarde euro

Rezervele valutare la Banca Naţională a Romaniei au scăzut în ianuarie cu 1,62 miliarde euro, la 30,6 miliarde euro, pe fondul unor ieşiri de 3,21 miliarde euro provenind în prinicipal din reducerea rezervelor minime în valută şi rambursări către Comisia Europeană, potrivit datelor BNR. La finele anului trecut, rezervele se situau la aproape 32,22 miliarde euro. În cursul lunii ianuarie au intrat 1,59 miliarde euro din modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea contului Comisiei Europene şi conturilor Ministerului Finanţelor Publice cu fonduri europene, se arată într-un comunicat al BNR. Totodată, au fost consemnate ieşiri de 3,21 miliarde euro, reprezentand modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobanzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele. La capitolul plăţi de rate şi dobanzi în contul datoriei publice denominate în valută se regăsesc rambursări de capital şi dobandă aferente împrumutului de la Comisia Europeană de circa 1,55 miliarde euro, precum şi rambursări de capital din împrumutul de la Fondul Monetar Internaţional de circa 240 milioane echivalent euro.

Francul a scăzut pentru a şasea şedinţă consecutiv

Cursul pentru francul eleveţian anunţat de Banca Naţională a Romaniei (BNR) a scăzut luni cu 1,6%, la 4,1766 lei, consemnand astfel a şasea şedinţă de depreciere după maximul istoric de 4,5817 lei, în timp ce dolarul a coborat cu 2,72 bani, la 3,8885 lei, iar euro cu 3,15 bani, la 4,4109 lei, minimul a aproape patru luni. Referinţa pentru franc a scăzut cu 6,72 bani, de la 4,2438 lei la 4,1766 lei. Scăderea are la bază întărirea leului în raport cu euro pe piaţa interbancară locală, dar şi deprecierea francului elveţian faţă de euro pe pieţele externe. Aproape de anunţarea referinţei de către BNR, francul era cotat pe pieţele externe în scădere cu 1,5%, la 0,9468 euro. Francul elveţian a atins pe 23 ianuarie un maxim istoric, de 4,5817 lei, după mai multe şedinţe în care a doborat record după record, ca urmare a eliminării a plafonului minim de 1,2 franci/euro impus de Banca Elveţiei. La maximul de 4,5817 lei, francul era în urcare cu 22,5% faţă de cursul de 3,7415 lei înregistrat miercuri, 14 ianuarie, înainte de decizia Băncii Elveţiei de a renunţa la plafon.








În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.