Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Isărescu propune ca povara creditelor în franci să fie împărţită

Ziarul de Vrancea
30 ian 2015 493 vizualizări
“Suntem pentru împărţirea poverii, dar într-o manieră echilibrată. Părerea mea este că băncile vor răspunde favorabil cererilor clienţilor cu probleme, pentru că este şi în interesul lor”, susţine guvernatorul BNR

Banca Naţională este de acord cu împărţirea poverii între clienţi şi bănci, dar sunt necesare măsuri echilibrate şi raţionale, care să se aplice de la caz la caz, întrucat situaţiile sunt foarte diferite la nivelul întregului portofoliu de credite în franci elveţieni, a afirmat guvernatorul Isărescu "Vorbim de măsuri raţionale şi echilibrate ca soluţii la problemele creditelor în franci elveţieni, suntem pentru împărţirea poverii, dar într-o manieră echilibrată. Părerea mea este că băncile vor răspunde favorabil cererilor clienţilor cu probleme, pentru că este şi în interesul lor. Marja de reducere aplicată depinde însă de la o bancă la alta", a declarat vineri şeful băncii centrale, Mugur Isărescu, într-o conferinţă de presă. El a reiterat soluţiile-cadru convenite joi de conducerea BNR împreună cu băncile care au în portofolii credite în franci elveţieni şi cu Asociaţia Romană a Băncilor (ARB). Astfel, cele trei părţi au agreat o serie de soluţii pe care băncile le pot oferi clienţilor individual, fără a fi limitate doar la acestea. "Pentru a rezolva aceste probleme individuale, băncile comerciale au la dispoziţie o serie de soluţii optionale consistente cu principiul împărţirii poverii ajustării (burden - sharing) aplicat şi pe plan internaţional", a transmis BNR, printr-un comunicat. Măsurile vizează menţinerea ratelor lunare în lei aferente creditelor în franci elveţieni la un nivel apropiat celui din luna decembrie 2014, conversia creditelor în lei la cursul zilei şi/sau acordarea unui discount privind cuantumul servicului datoriei, reducerea temporară a ratei dobanzii pentru a compensa efectul aprecierii francului elveţian sau flexibilizarea mecanismului de rescadenţare şi a duratei în raport cu capacitatea financiară a debitorilor, prin aplicarea prevederilor "Electoratei" îmbunătăţite. Totodată, băncile vor avea în vedere simplificarea procedurilor administrative şi întărirea protecţiei debitorilor în raport cu banca, astfel încat în procesul rescadenţării creditelor să nu se înăsprească termenii contractului de credit precum rata dobanzii, comisioane sau solicitarea constituirii de noi garanţii.

Pierderi de 5,7 miliarde lei

Conversia în lei a creditelor în franci elveţieni la cursul istoric ar genera pierderi pentru băncile care au acordat astfel de credite de 5,7 miliarde lei, reprezentand 0,8% din PIB, iar cu un plus de 20%, aşa cum solicită consumatorii, se ajunge la pierderi de 4,5 miliarde lei (0,6% din PIB). "Dacă s-ar face conversia în lei a creditelor în franci elveţieni la cursul istoric, ar însemna pierderi de 5,7 miliarde lei pentru băncile care au în portofoliu astfel de finanţări, care înseamnă 0,8% din PIB. Dacă se transformă la curs istoric plus 10%, înseamnă 5,1 miliarde lei, adică 0,7% din PIB", a declarat vineri, într-o conferinţă de presă, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Potrivit datelor băncii centrale, conversia la cursul istoric plus 20%, cat au solicitat împrumutaţii în franci elveţieni, ar genera pierderi de 4,5 miliarde lei (0,6% din PIB). Dacă s-ar adăuga o valoare de 30% peste cursul istoric, pierderile s-ar cifra la 3,9 miliarde lei (0,5% din PIB). Isărescu susţine că trei sferturi dintre datornicii la bănci în franci elveţieni au venituri lunare sub 2.500 de lei, iar jumătate din total caştigă mai puţin de 1.500 de lei pe lună, numai puţin peste 10% ajungand la venituri de pană la 3.500 de lei.

Francul  a scăzut pentru a cincea zi consecutiv

Cursul pentru francul elveţian anunţat de BNR a scăzut ieri cu 0,7%, la 4,2438 lei, şi a consemnat astfel a cincea şedinţă de depreciere după maximul istoric de 4,5817 lei atins vinerea trecută, în timp ce dolarul a coborat cu 1,78 bani, la 3,9157 lei, iar euro cu 0,27 bani, la 4,4424 lei. Referinţa pentru franc a coborat cu 3,1 bani, de la 4,2748 lei la 4,2438 lei. Scăderea a fost determinată de deprecierea uşoară a francului pe pieţele externe în partea a doua a zilei de joi, dar şi de întărirea uşoară a leului în raport cu euro.

Exportul de energie a atins cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani

Volumul de energie exportată anul trecut de Romania, echivalentul a 15% din producţie, a înregistrat cel mai mare nivel din ultimii zece ani, fiind impulsionat atat de un preţ mai mic faţă de media europeană, cat şi de o serie de circumstanţe externe, potrivit datelor Transelectrica. Valoarea energiei exportate anul trecut se ridică la 355 milioane de euro. Exporturile de electricitate a ajuns anul trecut la 9.936 GWh, depăşind de două ori nivelul din 2013. Potrivit Transelectrica, operatorul sistemului energetic naţional, excedentul de producţie a condus la scăderea preţurilor energiei, făcand-o mai competitivă pe pieţele din ţările vecine. Transelectrica precizează că printre factorii externi care au condus la creşterea cererii de energie electrică şi a preturilor pe pieţele externe se numără inundaţiile din luna iunie din Serbia, care au indisponibilizat mai multe centrale din această ţară, creşterea importurilor de energie ale Ungariei, Albaniei şi a altor ţări, atat pe criterii comerciale, cat şi pe fondul unor lucrări de mentenanţă a unor unităţi de producţie. Exporturile de energie au fost în 2013 de 4.753 GWh. Romania a importat anul trecut 2.811 GWh, cu cu 2,7% mai mult faţă de 2013. Exporturile de electricitate nu sunt derulate de producători, cărora legislaţia le interzice astfel de operaţiuni, ci de traderi şi furnizori de energie. Potrivit datelor OPCOM, una dintre bursele de energie din Romania, preţul mediu ponderat al energiei tranzacţionată anul trecut pe piaţa spot a fost de 35,76 euro/MWh, în timp ce media europeană a fost de 40 euro/MWh. Exportul a fost încurajat şi de scutirea energiei exportate, din 1 iulie 2014, de plata taxei de cogenerare, care este încasată de companiile care produc simultan energie electrică şi termică. Energia exportată de Romania ajunge cu predilecţie în Serbia, Ungaria şi Bulgaria. Un alt factor care a influenţat exportul a fost, potrivit Transelectrica, creşterea continuă a puterii instalate în resursele regenerabile, care se vinde ieftin avand în vedere că este subvenţionată de toţi consumatorii. De asemenea, anul trecut a fost unul cu hidraulicitate ridicată, astfel că producţia hidrocentralelor a fost în creştere.


Rata şomajului a scăzut în decembrie la 6,4%

Rata şomajului în formă ajustată sezonier a fost în decembrie de 6,4%, în scădere cu 0,1 puncte procentuale faţă de noiembrie şi cu 0,6 puncte comparativ cu decembrie 2013, numărul şomerilor ajungand la 604.000 persoane, a anunţat vineri Institutul Naţional de Statistică (INS). Numărul şomerilor (în varstă de 15-74 ani) a fost mai mic în decembrie atat faţă de luna precedentă (617.000), cat şi faţă de ultima lună a anului precedent (649.000 persoane). "Pe sexe, rata şomajului pentru bărbaţi o depăşeşte cu 0,7 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile respective fiind 6,7% în cazul persoanelor de sex masculin şi 6,0% în cazul celor de sex feminin)", arată INS, într-un comunicat. Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimată la 5,1% pentru luna decembrie (5,3% în cazul bărbaţilor şi 4,8% în cel al femeilor). Această categorie de varstă reprezintă 73,7% din numărul total al şomerilor. Datele se referă la şomajul definit de Biroul Internaţional al Muncii (BIM). Potrivit acestuia, şomerii sunt persoanele în varstă de 15-74 ani care îndeplinesc simultan trei condiţii: nu au un loc de muncă, sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămani, respecti

Yazaki investeşte două milioane de euro în fabrica de la Arad

Producătorul de componente auto Yazaki îşi extinde fabrica din Arad, unde a început construirea unei noi secţii de injectare mase plastice, investiţie care se ridică la două milioane de euro şi care va fi inaugurată în luna iulie. Potrivit unui comunicat de presă transmis, vineri, de Yazaki Component Technology, filiala din Arad a corporaţiei japoneze a început lucrările pentru construirea unei noi secţii de injectare mase plastice pentru componente auto şi conectori pentru marii producători din industria auto. Conform sursei citate, investiţia se ridică la peste două milioane de euro şi va adăuga o suprafaţă construită de aproximativ 4.000 de metri pătraţi, urmand să fie finalizată în iulie 2015 şi să ducă la o creştere a locurilor de muncă atat pentru personalul direct productiv, cat şi pentru specialiştii cu profil tehnic. Reprezentanţii companiei japoneze mai spun că investiţia presupune achiziţia de linii tehnologice de producţie şi echipamente tehnologice de ultimă generaţie. Grupul Yazaki, fondat în 1929 în Japonia, este unul dintre cei mai mari furnizori de sisteme de distribuţie electrică, de afişare şi transmisie a datelor, precum şi de alte subansamble pentru industria auto. În Romania, în ultimii 12 ani Yazaki a deschis unităţi de producţie în Arad (2003), Ploieşti (2003), Caracal (2011), Urlaţi (2014), iar în Brăila va fi deschisă o unitate în cursul acestui an. La Timişoara, compania are un centru de dezvoltare şi design din 2009.

Licitaţie SRI de 70 milioane de lei pentru baze de date

Serviciul Roman de Informaţii (SRI) va organiza, în martie, o licitaţie pentru achiziţionarea de echipamente IT necesare realizării unui sistem informatic care va permite interoperabilitatea bazelor de datele ale principalelor instituţii ale statului, contract estimat la 70 milioane de lei (cu TVA). Termenul limită pentru depunerea ofertelor va expira la 16 martie, ora 10.00, două ore mai tarziu urmand să fie deschise, conform anunţului de participare publicat de Unitatea Militară 0929 Bucureşti pe www.e-licitatie.ro. Contractul prespune achiziţionarea de pachete software şi sisteme informatice, rutere de reţea, servere, diverse servicii de dezvoltare de software şi sisteme informatice, precum şi servicii de formare profesională şi simulare în domeniul echipamentelor de securitate. Finanţarea contractului, a cărui durată va fi de 7 luni de la data atribuirii, va fi asigurată din fonduri externe nerambursabile, se precizează în anunţul de partticipare. SRI a mai derulat, începand cu ianuarie 2014, un număr de 12 licitaţii care au vizat achiziţionarea de echipamente şi servicii de instruire pentru realizarea unui sistem naţional de protecţie a infrastructurilor IT&C de interes national împotriva ameninţărilor provenite din spaţiul cibernetic, finaţarea fiind asigurată din fonduri externe nerambursabile.

Preţurile din zona euro au înregistrat un declin record

Preţurile de consum din zona euro au scăzut cu 0,6% în luna ianuarie comparativ cu aceeaşi lună din 2014, consemnand cel mai important declin de la înfiinţarea zonei euro, în 1999, pană în prezent, potrivit primelor estimări ale Eurostat. Un nivel similar al inflaţiei, de -0,6%, s-a mai înregistrat în zona euro doar în luna iulie a anului 2009, în timpul recesiunii economice, relatează Bloomberg şi Reuters. Aceasta este a doua lună consecutivă de scădere a preţurilor de consum din zona euro, după ce, în luna decembrie a anului trecut, rata inflaţiei a coborat în teritoriu negativ pentru prima oară după septembrie 2009, preţurile de consum scăzand cu 0,2%. Evoluţia, determinată de scăderea cu 8,9% a preţurilor la energie, a depăşit estimările analiştilor, care anticipau că zona euro a înregistrat în ianuarie o inflaţie anuală de -0,5%. Inflaţia s-a situat la -1,5% în luna ianuarie în Spania, în timp ce Germania a înregistrat inflaţie negativă, de -0,5%, pentru prima oară în ultimii cinci ani.

Profitul Google a urcat cu 11,6%

Profitul net al Google a urcat cu 11,6% anul trecut în comparaţie cu 2013, de la 12,9 miliarde de dolari la 14,4 miliarde de dolari, sub estimările analiştilor, pe fondul creşterii cheltuielilor pentru extinderea afacerilor în domenii ca sistemele digitale de plată sau automobilele autonome. Veniturile totale au crescut cu 18,9% în 2014, la 66 de miliarde de dolari faţă de 55,5 miliarde de dolari în 2013, în condiţiile în care cea mai mare parte a acestora a fost reprezentată de publicitate. Anul trecut, publicitatea a generat 59 de miliarde de dolari, în urcare faţă de 50,5 miliarde de dolari în 2013. În acelaşi timp, cheltuielile au avansat de la 40,1 miliarde de dolari în 2013 la 49,5 miliarde de dolari anul trecut, în condiţiile în care Google investeşte în domenii precum furnizarea de servicii de Internet, sisteme digitale de plată sau dezvoltarea automobilelor fără şofer. La nivelul trimestrului al patrulea, profitul a crescut cu 41%, la 4,8 miliarde de dolari de la 3,4 miliarde de dolari în perioada corespunzătoare din 2013. Excluzand unele cheltuieli, Google a raportat un caştig mediu pe acţiune de 6,88 de dolari, sub estimările analiştilor, care au anticipat un caştig de 7,12 dolari pe acţiune, conform FactSet, potrivit The Wall Street Journal.










În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.