MOZAIC STIRI ECONOMICE: Companiile mici au căzut pradă pe capete anul trecut insolvenţei
Numărul insolvenţelor nou deschise în anul 2014 a scăzut cu 28%, la circa 21.800 de firme, potrivit estimărilor Coface, în linie cu nivelul anunţat de ONRC. "Este un semnal bun scăderea insolvenţelor? Nu credem, pentru că cea mai mare parte a scăderii insolvenţelor vine de la firme mici şi mijlocii. Este îngrijorător pentru că noi estimăm şi pentru 2015 un număr mare de insolvenţe, cu efecte asupra numărului de locuri de muncă şi a economiei în general. Pericolul vine din zona companiilor medii, mari. Rămane aceeaşi îngrijorare pentru economia romanească, vom asista la insolvenţe medii, mari, mai ales pe fondul controalelor ANAF, al cazurilor de evaziune fiscală", a declarat, într-o conferinţă de presă, Constantin Coman, director de ţară Coface Romania. Potrivit Coface, aproximativ 95% din contracţia din 2014 se datorează scăderii numărului firmelor insolvente cu cifra de afaceri sub 500.000 de euro, cu aproximativ 80% dintre acestea realizand practic o cifra de afaceri sub 100.000 de euro. Pe de altă parte, 3% din firmele care au intrat în insolvenţă anul trecut au afaceri de peste 1 milion de euro. În acelaşi timp, scăderea numărului de insolvenţe este datorată şi unui efect de bază semnificativ (prin comparaţie cu un record istoric înregistrat în anul 2013), iar numărul procedurilor de insolvenţă deschise în anul 2014 este cu 11% peste tendinţa pe termen lung (media pe ultimii zece ani fiind de 18.180 insolvenţe). Mai mult decat atat, Romania înregistrează în continuare o incidenţă a insolvenţelor la 1.000 de firme active de peste şase ori mai mare decat media înregistrată pe plan regional, cu 66 de insolvenţe la 1.000 de firme active, fiind singura ţară alături de Serbia care depăşeşte pragul de 50 pentru acest indicator.
Francul elveţian a scăzut a patra zi consecutiv
Cursul pentru francul eleveţian anunţat de BNR a scăzut joi cu 2%, la 4,2748 lei, şi a înregistrat astfel a patra şedinţă de depreciere după maximul istoric de 4,5817 lei atins vinerea trecută, în timp ce dolarul a crescut cu 0,77 bani, la 3,9335 lei, iar euro a coborat cu 1,34 bani, la 4,4451 lei. Referinţa pentru franc a coborat cu 8,84 bani, de la 4,3632 lei miercuri la 4,2748 lei, evoluţia fiind determinată de deprecierea monedei elveţiene pe pieţele externe, dar şi de întărirea leului în raport cu euro. Aproape de ora 13:00, cand BNR anunţă cursul de referinţă, francul elveţian era cotat pe pieţele externe la 0,9618 euro, în scădere cu 1,7%. Miercuri la mijlocul zilei francul se situa la 0,9783 euro, iar spre sfarşitul şedinţei de tranzacţionare a pieţei era cotat la 0,9746 euro. Francul elveţian a atins vinerea trecută un maxim istoric, de 4,5817 lei, după mai multe şedinţe în care a doborat record după record, ca urmare a eliminării a plafonului minim de 1,2 franci/euro impus de Banca Elveţiei. Pentru dolar, BNR a anunţat joi un curs în creştere cu 0,77 bani, de la 3,9258 lei miercuri la 3,9335 lei. Pe pieţele externe, dolarul este cotată la 0,8853 euro. Referinţa pentru euro a scăzut cu 1,34 bani, de la 4,4585 lei la 4,4451 lei. Cursul record pentru euro a fost atins în urmă cu aproape doi ani şi jumătate, moneda europeană fiind cotată atunci la 4,6481 lei/euro. Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian
Ponta anunţă că salariul minim brut va fi majorat anul viitor la 1.200 lei
Salariul minim brut va fi majorat anul viitor de la 1.050 lei, cat va fi începand cu luna iulie a acestui an, la 1.200 lei, a anunat premierul Victor Ponta. De la 1 ianuarie acest an, salariul minim brut a fost fixat la 975 lei şi urmează să fie majorat cu încă 75 lei din luna iulie. "Cred că stabilirea unei limite din ce în ce mai ridicate a venitului minim care poate fi acordat pentru muncă, implicand mai departe taxe, este o măsură cu care putem mişca în mod concret nişte lucruri", a spus Ponta, la o conferinţă pe tema Planului de Combatere a Sărăciei.
Şeful McDonald's demisionează după 24 de ani în serviciul firmei
Numărul unu mondial în fast-food, McDonald's, a anunţat ieri plecarea neaşteptată a preşedintelui-director general Don Thompson, după un 2014 "negru", marcat de o scădere a vanzărilor, relatează AFP. Don Thompson va renunţa la funcţiile de director general şi preşedinte al Consiliului de Administraţie "după 24 de ani de serviciu în companie", a anunţat grupul într-un comunicat. El va fi înlocuit de la 1 martie de Steve Easterbrook, prim-vicepreşedintele însărcinat cu marca McDonald's. Lanţul de restaurante se confruntă cu o perioadă dificilă. Vanzările companiei au scăzut în 2014, iar profitul a fost sub aşteptări. Lanţul fast-food, fondat în 1955 de către Ray Kroc, a fost afectat de concurenţa dură a rivalilor săi din Statele Unite, de probleme de ordin sanitar în Asia şi de anumiţi factori geopolitici. Grupul a decis să facă o pauză în privinţa deschiderii de noi restaurante, în care va investi doar două miliarde de dolari anul acesta, cel mai slab nivel din ultimii cinci ani. "Este dur să părăseşti «McFamily», dar vine o vreme pentru toate. Sunt sigur că, încredinţand fraiele lui Steve (Easterbrook), vom continua să facem grupul şi marca să progreseze", a declarat Thompson, citat în comunicat.
Efectul Syriza: Grecia se împrumută mai scump
Costurile de finanţare ale Greciei continuă să crească, randamentele obligaţiunilor pe 10 ani atingand joi cel mai înalt nivel din iulie 2013, pe fondul îngrijorărilor create de măsurile economice anunţate de premierul Alexis Tsiparis, care ar putea periclita acordurile cu creditorii internaţionali. Randamentul obligaţiunilor guvernamentale a urcat în prima parte a zilei cu 0,52 puncte procentuale, la 11,039%, faţă de un randament de sub 9% înregistrat săptămana trecută, potrivit MarketWatch. Costul la care Grecia se împrumută pe pieţele internaţionale a început să crească imediat după anunţarea rezultatelor alegerilor parlamentare de duminică, caştigate de partidul de extremă stangă Syriza, condus de Tsiparis. Noul guvern format de Tsiparis a prezentat deja o serie de măsuri menite să încheie o perioadă prelungită de austeritate, precum creşterea salariului minim şi reangajarea mai multor salariaţi care au fost concediaţi după declanşarea crizei economice şi financiare.
Raiffeisen vrea să scape de gunoaiele de sub preş
Raiffeisen Bank International (RBI), a doua mare bancă din Europa Centrală şi de Est, va renunţa la 20% dintre activele considerate riscante pe care le deţine, pentru a-şi consolida capitalul, transmite Bloomberg. Activele considerate riscante însumau 79,4 miliarde de euro la finalul lunii septembrie a anului trecut, relatează Bloomberg. "Prin această acţiune, RBI va începe o etapă în care se va concentra pe afacerile relevante din punct de vedere strategic şi a căror profitabilitate poate fi susţinută", se arată într-un comunicat al băncii. Renunţarea la o parte din active va determina creşterea capitalului comun de rangul 1 (CET 1), care se situa la 10% la sfarşitul anului trecut. De altfel, grupul austriac a anunţat că nu are în plan o majorare de capital. Martin Gruell, directorul financiar al RBI, a afirmat că vanzarea activelor este un proiect pe termen mediu şi că "nu există nicio grabă" pentru a lansa această acţiune, potrivit Reuters. RBI va anunţa detaliile referitoare la reducerea activelor la începutul lunii februarie, atunci cand va publica şi rezultatele financiare pentru anul trecut.
