MOZAIC STIRI ECONOMICE: Conducerea BNR "la cel mai înalt nivel", convocată la Parlament
"Vă rog să înaintăm o adresă Băncii Naţionale prin care conducerea BNR să se prezinte miercurea viitoare în faţa Comisiei cu un raport asupra modului cum s-a implicat în această acţiune (problema creditelor în franci elveţieni - n.r.), ce discuţii a avut cu băncile care au dat credite în franci elveţieni şi cu ce soluţii au venit acestea. Să ne spună dacă Banca Naţională face înlesniri în rezolvarea problemei dintre clienţi şi bănci", s-a adresat colegilor Eugen Nicolaescu, vicepreşedintele Comisiei Buget-Finanţe-Bănci din Camera Deputaţilor, înainte de începerea şedinţei, care s-a amanat din lipsă de cvorum. Nicolaescu a cerut ca BNR să prezinte în faţa Comisiei mai multe date, respectiv cate contracte de credit au fost negociate în această perioadă de către bănci, odată cu aprecierea monedei elveţiene, cate persoane fac faţă condiţiilor dificile din prezent şi ce soluţii s-au găsit. "Să vedem ce soluţii au găsit instituţiile cele mai competente din acest punct de vedere. Putem să invităm BNR, la cel mai înalt nivel, să vedem dacă lucrurile sunt tratate cu responsabilitate", a spus Nicolăescu. La randul său, deputatul liberal Andreea Paul a solicitat ca banca centrală să trimită Comisiei, pană miercurea viitoare, un raport scris cu răspunsul la şapte întrebări pe care le-a adresat săptămana trecută la audierile din Comisie directorului Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză. "A trecut o săptămană de cand am ridicat şapte întrebări punctuale către BNR şi încă nu am primit niciun răspuns. Rog ca, pană săptămana viitoare, BNR să trimită un raport scris cu răspunsul la cele 7 întrebări. Am adresat atunci trei întrebări şi către ARB (Asociaţia Romană a Băncilor - n.r.), vă rugăm să ne trimiteţi o sinteză a deciziilor individuale a celor 11 bănci care au acordat credite în franci, tot pană miercuri, pentru a putea să le discutăm pe fond", a spus Paul.
Francul elveţian a mai făcut caţiva paşi în spate
Cursul pentru franc anunţat de Banca Naţională a Romaniei (BNR) a scăzut ieri cu 1,3%, la 4,4269 lei, şi s-a îndepărtat astfel pentru a doua şedinţă consecutiv de maximul istoric de 4,5817 lei atins vineri, în timp ce referinţa pentru euro a coborat cu 0,91 bani, la 4,4709 lei, iar cea pentru dolar cu 2,44 bani, la 3,9644 lei. Paritatea pentru franc a scăzut cu 5,71 bani, de la 4,484 lei luni la 4,4269 lei, în urma deprecierii monedei elveţiene pe pieţele externe în partea a doua a zilei de luni, dar şi a unei uşoare întăriri a monedei naţionale în faţa euro. Francul a înregistrat vineri un nou maxim, la 4,5817 lei, după mai multe şedinţe în care a doborat record după record, ca urmare a eliminării a plafonului minim de 1,2 franci/euro impus de Banca Elveţiei. Aproape de anunţarea cursului de către BNR, la ora 13:00, francul era cotat pe pieţele internaţionale la 0,9892 euro, în apreciere cu 0,4% faţă de ultimele tranzacţii perfectate luni, dar sub nivelul de 0,993 euro/franc consemnat luni la închiderea pieţei locale. Pentru dolar, banca centrală a anunţat un curs de 3,9644 lei, în scădere cu 2,44 bani (0,61%) de la 3,9888 lei luni. Pe pieţele externe, dolarul s-a depreciat marţi cu 0,4% în raport cu euro şi era cotat aproape de ora 13:00 la 0,8857euro/dolar. Moneda europeană a revenit şi s-a întărit uşor în raport cu dolarul, după ce luni dimineaţă a coborat la minimul a 11 ani, în urma rezultatului alegerilor din Grecia. Referinţa pentru euro a coborat cu 0,91 bani, de la 4,48 lei luni la 4,4709 lei, minimul începand din 24 decembrie, cand paritatea s-a situat la 4,4702 lei. Cursul record pentru euro a fost atins în urmă cu aproape doi ani şi jumătate, moneda europeană fiind cotată atunci la 4,6481 lei/euro. Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian. Cu puţin înainte de ora 13:00, cand BNR anunţă cursul de referinţă, euro era cotat în piaţa interbancară locală la 4,4700 - 4,472 lei, faţă de 4,4746 lei în tranzacţiile perfectate în piaţa interbncară pe finalul şedinţei de luni.
Delegaţia FMI a început vizita în Romania cu discuţii la BNR
Reprezentanţii delegaţiei FMI se află la BNR, printre temele discutate cu guvernatorul Mugur Isărescu numărandu-se legea insolvenţei personale şi conversia creditelor. Delegaţia FMI a început ieri vizita la Bucureşti, programată în perioada 27 ianuarie-10 februarie, pentru consultări şi a treia evaluare a acordului stand-by cu Romania, aprobat în septembrie 2013. Într-o scrisoare transmisă duminică ministrului Finanţelor, Darius Valcov, şi guvernatorului BNR reprezentanţii FMI îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu legea falimentului personal, precizand că, fără un studiu de impact adecvat şi fără consultarea părţilor interesate, aceasta poate avea un impact negativ asupra pieţei financiare. Scrisoarea este semnată de Andrea Schaechter, şefa misiunii FMI în Romania, şi de Elisabetta Capannelli, Country Manager al Băncii Mondiale. "O lege a falimentului personal eficientă reprezintă o componentă importantă a sistemului modern de insolvenţă şi sprijinim eforturile autorităţilor de a realiza o legislaţie în acest domeniu. Suntem, totuşi, profund îngrijoraţi de faptul că adoptarea unei legi a falimentului personal fără un studiu de impact adecvat, fără consultarea părţilor interesate şi fără un sprijin instituţional adecvat nu-şi va atinge obiectivele", se arată în scrisoare. În document se precizează că o astfel de lege va avea "un impact negativ" asupra pieţei financiare, dacă nu este bine pregătită. "Sfătuim autorităţile să adopte legea falimentului personal doar după efectuarea studiilor de impact necesare şi după consultarea părţilor (...) Încurajăm autorităţile să se inspire din experienţa altor ţări, în special a ţărilor din UE care au adoptat recent legi similare", se mai arată în scrisoare. Scrisoarea a mai fost transmisă preşedintelui Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor, Bogdan Ciucă, ministrului Justiţiei, Robert Cazanciuc şi guvernatorului Băncii Naţionale, Mugur Isărescu.
Cel mai bun an de la declanşarea crizei
Anul 2014 a fost cel mai bun de la declanşarea crizei în ceea ce priveşte încrederea romanilor în perspectivele financiare şi economice, veniturile au fost stabile, iar procentul celor care susţin că situaţia financiară a familiei lor a fost mai dificilă decat în 2013 este în scădere, arată GfK. "Este prima dată în ultimii şapte ani cand procentul celor care se uită cu încredere la viitorul economic al ţării îl depăşeşte pe cel al neîncrezătorilor, ceea ce ne face să aşteptăm o creştere a indicatorului măsurat de GfK şi în 2015. Încheierea unui an electoral intens, dar şi perspectivele de revenire a economiei globale, îi determină pe romani să spere la un viitor mai bun", a declarat Andi Dumitrescu, director general GfK Romania. Astfel, 4 din 10 romani afirmă că starea generală a economiei a suferit un regres anul trecut faţă de 2013, faţă de aproape 6 din 10 romani care considerau acelaşi lucru pentru anul 2013 comparativ cu 2012. Potrivit GfK, o treime dintre romani se aşteaptă ca economia să meargă mai bine în 2015 şi doar 20% mai rău.
Veniturile Microsoft au urcat cu 15,4%
Veniturile Microsoft au crescut cu 15,4%, la 49,67 miliarde dolari în primul semestru al anului fiscal 2014-2015, însă profitul a scăzut cu 11,8%, la 10,4 miliarde dolari, pe fondul încetinirii rimului de creştere a vanzărilor către companii, se arată într-un raport al Microsoft. Primul semestru al actualului an fiscal corespunde perioadei iulie-decembrie 2014. În intervalul corespunzător din 2013, veniturile celui mai mare producător de software la nivel mondial s-au situat la 43,04 miliarde de dolari, în timp ce profitul a fost de 11,8 miliarde de dolari. La nivelul trimestrului al doilea (perioada octombrie-decembrie), Microsoft a înregistrat un profit net de 5,86 miliarde de dolari, în scădere cu 9% comparativ cu acelaşi interval din 2013, cand acesta s-a ridicat la 6,56 miliarde de dolari. În schimb, veniturile au crescut cu 8%, de la 24,51 miliarde de dolari la 26,47 miliarde dolari. Veniturile din vanzările către clienţii corporate au urcat cu 4,6% în trimestrul al doilea faţă de cu acelaşi interval din 2013, mult sub aşteptările analiştilor, care anticipau o creştere de 9,5%, relatează The Wall Street Journal. La nivelul semestrului, vanzările de servere şi licenţe de folosire a programelor Microsoft către companii au avansat cu 7%, la 25,5 miliarde de dolari.
Vanzările de imprimante vor creşte cu 10%
Piaţa romanească a imprimantelor va creşte cu 10% în acest an, de la 83 milioane de dolari în 2014, în timp ce numărul de unităţi vandute va avansa cu 5-6%, de la 250.000 la 265.000, estimează compania de cercetare IDC. "Estimarea IDC privind piaţa imprimantelor din Romania arată că, valoric, acest sector va creşte cu 10%, de la 83 milioane dolari în 2014 la 89 de milioane dolari în acest an. Ca număr de unităţi, cifrele IDC indică un avans de 5-6%, de la 250.000 la 265.000", a declarat Simona Decuseară, directorul de vanzări şi marketing al Epson Romania şi Bulgaria. Ea a spus că în acest an, la fel ca şi în 2014, utilizatorii vor decide să cumpere echipa¬mente mai scumpe, dar cu un cost de exploatare mai mic, comportament care va avea ca efect avansul pieţei de imprimante mai mult valoric, decat cantitativ. Anul trecut, segmentul impriman¬te¬lor cu jet de cerneală a scăzut ca număr de unităţi cu 10%, dar a crescut cu 10% ca valoare, potrivit reprezentantului Epson. "Utilizatorii au tendinţa să cumpere pro¬du¬se mai scumpe, cu mai multe carac¬teristici înglobate, dar care au un cost de exploa¬¬tare mai bun. Ei sunt dispuşi să plătească un cost iniţial mai mare, urmand ca pe parcursul utilizării costul consu¬mabilelor să fie unul mic, astfel încat să poată avea un cost de exploa¬tare foarte bun", a spus Decuseară.
