MOZAIC STIRI ECONOMICE: Emoţie puternică în faţa ghişeelor băncilor
Cursul francului elveţian anunţat de Banca Naţională a Romaniei (BNR) a crescut ieri cu 1,1%, la 4,4716 lei, un nou maxim istoric, în timp ce referinţa pentru euro a scăzut cu 0,77 bani, la 4,5018 lei, iar cea pentru dolar a coborat de la recordul de 3,8863 lei înregistrat vineri la 3,8815 lei. Cursul francului a atins joi şi vineri valori record, ca urmare a eliminării plafonului impus de Banca Elveţiei pentru cursul franc/euro. Vineri, cursul francului s-a plasat la 4,4228 lei, în urcare cu 2,2% faţă de joi, cand a fost cotat la 4,3287 lei, în creştere cu 15,7% faţă de miercuri. Francul s-a apreciat joi pe pieţele externe imeidiat după anunţul Băncii Eleveţiei că renunţă la plafonul de 1,2 franci/euro. Moneda eleveţiană s-a apreciat cu pană la 41%, la 85,17 centime/euro, cel mai mult de la debutul euro în 1999. Nivelul record de 85,17 centime pentru un euro atins de franc însemna la momentul respectiv o paritate de 5,28 lei pentru moneda elveţiană, calculată prin intermediul cotaţiilor euro/franc şi euro/leu. Plafonul de 1,2 franci/euro a fost introdus de Banca Elveţiei în 2011, cand francul era aproape la paritate faţă de euro, la fel ca în prezent. La momentul transmiterii acestei ştiri, euro este pe pieţele externe uşor peste nivelul de 1 franc, la 1,0067 franci/euro. Pentru euro, BNR a anunţat luni un curs de 4,5018 lei, în scădere cu 0,77 bani comparativ cu vineri. Cursul record pentru euro a fost înregistrat în urmă cu aproape doi ani şi jumătate, pe 3 august 2012, la 4,6481 lei. Referinţa pentru dolar a coborat cu 0,48 bani de la nivelul record înregistrat vineri la 3,8815 lei. Evoluţia dolarului în raport cu euro este determinată de raportul dintre moneda americană şi cea europeană pe pieţele externe.
Ce propuneri au parlamentarii
Co-preşedintele PNL Alina Gorghiu a anunţat, ieri, într-un comunicat de presă, că PNL cere convocarea în sesiune de urgenţă a Parlamentului pentru adoptarea legii insolvenţei persoanei fizice, ”singura reglementare” care poate ajuta, în contextul creşterii francului elveţian. Liderul PNL a arătat că legea insolvenţei persoanei fizice este singura reglementare care poate pune clientul aflat în incapacitatea de a-şi achita ratele în poziţia de a nu fi executat silit şi de a putea să îşi ducă la capăt contractul încheiat cu banca, lucru benefic pentru ambele părţi. O altă iniţiativă discutată în numărul de ieri al “Ziarului de Iaşi” prevede convertirea creditelor în orice monedă. Iniţiativa legislativă a trecut de Senat, dar are nevoie si de acordul deputaţilor. Unii dintre ei susţin convertirea creditelor la cursul francului din momentul achiziţiei creditului. ”PNL a susţinut această lege de multă vreme, dar, din păcate, o majoritate parlamentară s-a opus. Legea insolvenţei persoanei fizice oferă clientului, care nu mai poate achita ratele, o soluţie de reeşalonare a ratelor şi poziţia corectă de negociere cu banca, pe baza veniturilor pe care le obţine. Spre deosebire de alte reglementări propuse care nu acţionează retroactiv, aceasta poate fi pusă în aplicare imediat. PNL cere convocarea în sesiune de urgenţă a Parlamentului pentru a adopta această lege atat de necesară în contextul actual”, a anunţat Alina Gorghiu. Liderul PSD, premierul Victor Ponta anunţă că va susţine demersul PNL de convocare în sesiune de urgenţă a Parlamentului pentru adoptarea legii insolvenţei persoanei fizice, în contextul creşterii francului elveţian, arătand că se bucură că formaţiunea liberală "vine cu o poziţie raţională". "Mă bucur că PNL vine cu o poziţie raţi
Suntem ultimii în UE după numărul de IMM-uri active
Romania ocupă locul 17 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte valoarea adăugată totală a firmelor mici şi mijlocii şi ultimul loc după numărul de IMM-uri active, arată datele unui studiu realizat de Fundaţia Post-Privatizare. Potrivit studiului, în Romania sunt 426.295 de IMM-uri active în economia nefinanciară, cea mai mică densitate de IMM-uri din UE28, acestea avand 2,71 milioane de angajaţi. Romania ocupă astfel, locul 8 în Uniunea Europeană ca pondere în totalul angajaţilor din IMM. De asemenea, valoarea adăugată realizată de IMM-uri este de 25,8 miliarde de euro. În Romania există 21,3 de firme mici şi mijlocii la o mie de locuitori, media în UE fiind de 42,7 de firme. Cele mai mari densităţi sunt înregistrate în Cehia, cu 95,9 IMM la o mie de locuitori, Portugalia (73,5 IMM/1.000 locuitori), Malta (73 IMM/1.000 locuitori) şi Slovacia (70,2 IMM/1.000 locuitori). Există economii puternice ale Uniunii Europene unde densitatea IMM-urilor nu este foarte ridicată. Este cazul Marii Britanii, care are numai 27,2 IMM/1.000 locuitori şi Germaniei cu 27,7 IMM /1.000 locuitori. Valori mari ale densităţii IMM există atat în statele noi membre UE mai puţin dezvoltate economic cat şi în economii de piaţa tradiţionale, ca Spania (48,1), Italia (62,6), Suedia (70,2). "Starea critică a IMM-urilor din Romania a fost adancită de acumularea a noi decalaje de dezvoltare în urma crizei globale. În 2013 erau cu 15,5% mai puţine IMM-uri faţă de 2008, numărul de angajaţi în IMM era cu 6,6% mai redus comparativ cu 2008, iar valoarea adăugată realizată de IMM-uri era cu diminuată cu 16,6% faţă de anul 2008. În acest timp, în majoritatea statelor membre recuperarea pierderilor a avut loc, iar valorile medii pentru numărul de IMM-uri şi valoarea adăugată se poziţionau peste nivelul din 2008, numărul de locuri de muncă s-a menţinut mai redus cu 2,6%", se arată în studiu.
Declinul demografic ameninţă grav sistemul public de pensii
Romania se află în al 26-lea an de declin demografic şi această evoluţie reprezintă una dintre principalele ameninţări pentru sustenabilitatea sistemului public de pensii, a declarat Vasile Gheţău, directorul Centrului de Cercetări Demografice Vladimir Trebici al Academiei Romane. "Datele statistice sunt de netăgăduit: în raport cu populaţia de la începutul anului 1990, cand Romania avea 23,2 milioane de locuitori, s-a ajuns în anul 2014 la o populaţie cu reşedinţa în ţară sub 20 de milioane de locuitori. Acest declin demografic, care numără 26 de ani, reprezintă una dintre principalele ameninţări pentru sustenabilitatea sistemului public de pensii", a afirmat Gheţău, prezent la un eveniment de specialitate. El a arătat ca reducerea populaţiei cu aproximativ 3,2 milioane locuitori îşi are originea în scădere naturală - 600.000 de persoane, emigraţia definitivă - circa 300.000 de persoane, la care se adaugă "o imensa emigraţie" cu schimbare doar a reşedinţei în alte ţări - aproape 2,4 milioane de locuitori. În privinţa ratei fertilităţii, care indirect a devenit o ameninţare la adresa sistemului public de pensii, acest indicator se află în jurul valorii de 1,3 copii/femeie începand cu anul 2000, comparativ cu aproximativ 3,7 în anii 70. "Nu trebuie să omitem faptul că scăderea numărului de nou-născuţi a fost benefică economic, ea a redus considerabil cheltuielile pe care societatea le-a facut pentru maternitate şi naşterea copiilor, concedii postnatale, asistenţă medicală, alocaţii şi indemnizaţii, creşe şi grădiniţe, cheltuieli în sistemul educaţional, poate chiar şi în programele de locuinţe sociale", a spus Gheţău. El a adăugat că diminuarea numărului de nou-născuţi este rezultanta unor decizii ale femeii, ale tanărului cuplu de a renunta la copii, de amanare a venirii lor pe lume ori de a avea un singur copil.
BERD ne-a menţinut la 2,8% prognoza privind creşterea economică
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a menţinut luni la 2,8% prognoza privind creşterea economică a Romaniei din acest an, apreciind că economia va beneficia de ieftinirea petrolului, de investiţii în urcare şi de îmbunătăţirea încrederii în randul consumatorilor. În acelaşi timp, BERD avertizează asupra unor posibile efecte negative generate de tensiunile geopolitice din regiune şi de incertitudinile din zona euro, se arată într-un raport al băncii referitor la perspectivele economice ale ţărilor în care operează instituţia financiară. "Am menţinut la 2,8% prognoza privind avansul celei mai mari economii din sud-estul Europei, în contextul în care creşterea încrederii şi a investiţiilor, precum şi scăderea preţului petrolului ar putea fi contrabalansate de tensiunile geopolitice în urcare şi de incertitudinile din zona euro", se spune în raport. Europa de Sud-Est cuprinde Romania, Albania, Bosnia şi Herzegovina, Bulgaria, Macedonia, Cipru, Kosovo, Muntenegru şi Serbia. BERD este mai optimistă în ceea ce priveşte creşterea economică a Romaniei faţă de Fondul Monetar Internaţional şi de Comisia Europeană, ultimele două instituţii estimand un avans de numai 2,5% în 2015. Banca Mondială anticipează pentru acest an o creştere de 2,9% a PIB-ului Romaniei, cu 0,3 puncte procentuale sub prognoza de anul trecut. Pentru Europa de Sud-Est, excluzand Ciprul, BERD estimează o creştere economică de 2,2% în 2015, în creştere faţă de avansul de 1,7% prognozat pentru 2014, dar în scădere raportat la o creştere de 2,6% anticipată în precedentul raport publicat în septembrie anul trecut.
Bogaţii vor deveni şi mai bogaţi anul acesta
Cei mai bogaţi 1% dintre oameni vor deţine o parte mai mare din averea globală decat restul de 99% anul viitor, se arată într-un raport al organizaţiei Oxfam publicat înainte de întalnirea anuală a Forumului Economic Mondial de la Davos, Elveţia, relatează Bloomberg. "Nivelul inegalităţii globale este uimitor. În pofida problemelor care apar pe agenda globală, diferenţa dintre cei mai bogaţi oameni şi restul se măreşte", a afirmat Winnie Byanyima, director executiv al Oxfam. Astfel, avuţia celor mai bogaţi oameni din lume va depăşi 50% din averea globală. Anul trecut, cei mai importanţi miliardari ai lumii deţineau 48% din averea mondială, în creştere faţă de anul 2009, cand această cotă se situa la 44%. O cincime dintre cei mai bogaţi oameni la nivel global "au afaceri în sectoarele financiar şi de asigurări", averea acestora avansand cu 11% anul trecut. Miliardarii din domeniile farmaceutic şi îngrijirea sănătăţii au avut chiar mai mult de caştigat în 2014, activele acestora urcand cu 47% faţă de anul precedent. Studiul Oxfam se bazează datele furnizate de Credit Suisse şi de Forbes.
Finanţele s-au împrumutat în plus
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a împrumutat luni 250 de milioane de lei prin redeschiderea unei emisiuni de obligaţiuni pe 15 ani, peste suma prevăzută în prospectul de împrumut pentru luna ianuarie, după ce costul a coborat la un minim record pentru această maturitate.Trezoreria a primit oferte din partea băncilor pentru obligaţiuni în valoare de 784,8 milioane de lei şi a împrumutat 250 de milioane de lei, peste ţinta de 200 de milioane de lei prevăzută în planul de împrumut pentru ianuarie. Randamentul mediu pe an s-a situat la 3,3%. Emisiunea a fost lansată în februarie 2012, iar maturitatea reziduală se situează în prezent la 12 ani şi jumătate. Cel mai recent, statul s-a împrumutat la o maturitate similară în luna noiembrie, prin redeschiderea aceleiaşi emisiuni de obligaţiuni, iar randamentul mediu pe an s-a situat la 4,21%. Ministerul va redeschide marţi emisiunea de obligaţiuni printr-o licitaţie suplimentară în cadrul căreia vor fi acceptate numai oferte necompetitive, la randamentul rezultat în urma celei de luni. Suma vizată prin licitaţia suplimentară este de 30 de milioane de lei. În luna ianuarie, statul a împrumutat 2,26 miliarde de lei, inclusiv prin licitaţia de luni.
Activele fondurilor de pensii private vor depăşi 26 miliarde lei
Fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) şi facultative (Pilonul III) vor atinge la finele acestui an active totale de 26,3 miliarde de lei, din care Pilonul II va totaliza 25 miliarde de lei, a declarat luni preşedintele APAPR, Raluca Ţintoiu. "Creşterea pe Pilonul II va fi susţinută de avansul numărului de participanţi cu 3,5% faţă de 2014, la 6,5 milioane, şi de încasarea de contribuţii în sumă de 4,4 miliarde de lei, cu 14% mai mult daţă de anul trecut. Astfel, activele pe Pilonul II vor avansa cu 30%, la 25 miliarde de lei", a afirmat ţintoiu la un eveniment de specialitate. În acest an, începand cu luna martie, cota de contribuţie pentru Pilonul II va fi majorată de la 4,5 puncte procentuale la 5 puncte procentuale (din contribuţiile pentru asigurări sociale). Pe Pilonul III, calculele estimative ale APAPR arată că activele vor creşte cu 25%, la 1,3 miliarde de lei. "Vor intra în sistem contribuţii de aproximativ 200 milioane de lei. Numărul de participanţi se aăteaptă să crească cu 9%, la 375.000", a spus Ţintoiu. Ea a arătat că, din totalul actvelor pensiilor private şi facultative, care au ajuns la 4,5 miliarde de euro, 94% reprezinmtă investiţii în Romania.
