MOZAIC STIRI ECONOMICE: Două companii din Romania, la licitaţia pentru modernizarea metroului din Budapesta
"Consorţiul românesc a depus documentaţia pentru prima etapă a licitaţiei, care se află acum în faza de pre-calificare a ofertelor, urmând ca după depăşirea acestui moment să se înceapă negocierea pe contract şi apoi desemnarea câştigătorului", se arată într-un comunicat de ieri al Grampet. Potrivit companiei, etapa de pre-calificare este de aşteptat să se încheie până la finalul lunii ianuarie.
În competiţie s-au mai înscris alţi şase participanţi, dintre care producătorul francez Alstom, producătorul ceh Skoda, precum şi companii din Rusia şi Ungaria. Grupul Grampet, cu afaceri de 230 milioane de euro la nivelul lui 2013, a încheiat primele nouă luni din 2014 cu un rulaj în creştere uşoară faţă de perioada similară a anului trecut. Astra Vagoane Arad este deţinută de omul de afaceri Valer Blidar.
Un important fond speculativ se închide din cauza francului elveţian
Principalul fond speculativ al firmei de investiţii Everest Capital din Statele Unite, cu active în valoare de 830 de milioane de dolari, se închide, în urma pierderilor importante suferite din cauza aprecierii record a francului elveţian faţă de euro şi dolar. Principalul fond speculativ al Everest Capital şi, totodată, cel mai vechi al firmei, a crescut cu 14,1% comparativ cu 2013. Fondul miza pe deprecierea francului în raport cu dolarul şi pe urcarea acţiunilor companiilor chineze. Everest Capital, specializată în pieţele emergente, gestionează alte şapte fonduri, cu active în valoare de 2,2 miliarde de dolari şi este deţinută de Marko Dimitrijevici. Acesta a pus bazele firmei de investiţii în 1990, cu 8 milioane de dolari, Everest ajungând să administreze active în valoare de 3 miliarde de dolari înaintea crizei financiare.
Banca Naţională a Elveţiei a decis joi să renunţe la plafonul cursului de schimb de minimum 1,2 franci pe euro, măsură pe care instituţia a adoptat-o în luna septembrie 2011. În urma anunţului, francul s-a apreciat cu până la 38% faţă de dolar şi 41% faţă de euro, ceea ce a făcut ca fonduri speculative şi case de brokeraj din întreaga lume să înregistreze pierderi masive. De exemplu, casa de brokeraj pentru persoane fizice Alpari UK a cerut vineri intrarea în insolvenţă, în urma pierderilor suferite de clienţi din cauza deciziei băncii centrale elveţiene de a renunţa la plafonul valutar.
Deutsche Bank, al doilea mare trader valutar la nivel mondial, a înregistrat pierderi de circa 150 de milioane de dolari, în urma eliminării plafonului pentru francul elveţian. Un purtător de cuvânt al băncii a refuzat să comenteze informaţia. O pierdere similară ar fi înregistrat şi Citigroup, cel mai mare trader valutar la nivel mondial, în timp ce Barclays ar fi suferit o pierdere de până la 100 de milioane de dolari.
La New York, FXCM, una dintre cele mai mari platforme de tranzacţionare destinate operaţiunilor valutare online şi pentru persoane fizice, a anunţat că ar putea să încalce unele prevederi privind nivelul capitalului, după ce clienţii au suferit pierderi de 225 de milioane de dolari.
Rusia se apropia cu paşi sigur de categoria "junk"
Agenţia de evaluare financiară Moody’s a scăzut ratingul Rusiei cu o treaptă, de la Baa2 la Baa3, cu doar un nivel deasupra categoriei "junk", nerecomandate pentru investiţii, pe fondul declinului preţurilor petrolului şi al deprecierii rublei. De asemenea, ratingul Rusiei a fost pus sub supraveghere pentru o nouă retrogradare. "Şocul cauzat de scăderea preţului petrolului, alături de accesul limitat pe pieţele financiare internaţionale slăbesc economia şi cresc presiunea atât pe sector public, cât şi pe cel privat. Şocul preţului petrolului şi al deprecierii rublei vor slăbi perspectivele de creştere economică ale ţării pe termen mediu", se arată într-un comunicat al Moody’s.
Fitch a pus deja sub supraveghere negativă ratingul Rusiei, în timp ce Standard&Poor’s a anunţat că va decide în luna ianuarie dacă va retrograda ratingul de ţară al Rusiei în categoria "junk". "Căderea în categoria "junk" nu ar avea un impact semnificativ asupra datoriilor companiilor din Rusia. Partea ironică este că multe dintre companiile de stat din Rusia se află deja sub sancţiuni, accesul lor pe pieţele străine fiind interzis, astfel că nu ar fi putut, oricum, să-şi refinanţeze datoria", a declarat Ian Hague, director al Firebird Management din New York.
Rusia se află în pragul unei recesiuni, după ce preţurile petrolului au scăzut cu peste 50% din luna iunie a anului trecut până în prezent. De asemenea, rubla s-a depreciat faţă de dolar cu 47% în ultimele şase luni, ca urmare a restricţiilor de finanţare şi a interdicţiilor pe exporturi impuse se Statele Unite şi Uniunea Europeană, pe fondul conflictului din Ucraina.
În aceste condiţii, banca centrală a Rusiei a crescut dobânda de politică monetară de şase ori din luna martie 2013 până în prezent, la 17%, şi a cheltuit 88 de miliarde de dolari pentru a susţine moneda naţională.
Obama vrea să impună noi biruri bogaţilor din SUA
Preşedintele Statelor Unite Barack Obama propune noi taxe care îi vizează pe cei mai bogaţi americani şi care ar urma să genereze venituri bugetare suplimentare de 320 de miliarde de dolari în următorii zece ani, pentru a limita presiunea fiscală asupra clasei de mijloc, relatează Bloomberg. Potrivit propunerilor preşedintelui Obama, profiturile din investiţii ale celor mai bogaţi 1% dintre americani vor fi limitate în urma noilor taxe, iar transferul de active către moştenitori va fi mai dificil. Nivelul minim de taxare al veniturilor din capital şi dividende ar urma să crească la 28% faţă de 23,8% în prezent, în condiţiile în care, la începutul mandatului din 2009, taxa se situa la 15%. Obama, care îşi va promova planul în discursul despre starea naţiunii de marţi, vrea să folosească o parte din banii rezultaţi în urma majorării taxelor pentru extinderea facilităţilor pentru îngrijirea copiilor şi pentru educaţia superioară. "Ceea ce vedem aici este o uşurare a regimului fiscal pentru clasa de mijloc, pentru a putea ataca problema stagnării salariilor clasei de mijloc", a declarat Harry Stein, director pentru politica fiscală în cadrul Center for American Progress, grup aliniat Partidului Democrat.
Proiectul lui Obama întâmpină opoziţie din partea Congresului controlat de republicani şi a lobby-iştilor de la Washington, care au reuşit în trecut să blocheze unele proiecte ale preşedintelui american, care vizau impozitarea băncilor.
Benzina se scumpeşte din vară
Preţul petrolului va începe să urce în a doua jumătate a anului, pe fondul încetinirii ritmului de creştere a producţiei în statele din afara Organizaţiei ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), a estimat Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE). Agenţia a revizuit în scădere avansul producţiei de petrol din statele din afara OPEC, cu 350.000 de barili pe zi. Astfel, producţia în aceste state va avansa cu 950.000 de barili pe zi în acest an, aceasta fiind prima reducere a prognozei de creştere a producţiei din afara OPEC din iulie anul trecut, când agenţia a prezentat primele estimări legate de anul 2015. În aceste condiţii, piaţa se va "reechilibra" în a doua jumătate a acestui an, ceea ce va conduce la urcarea preţurilor.
AIE, care acordă consultanţă pentru 29 de state în domeniul politicilor energetice, a precizat că efectele creşterii producţiei din SUA asupra pieţei sunt încă ""marginale". Cotaţiile petrolului au coborât cu aproape 60% faţă de vârful atins în luna iunie a anului trecut, sub 50 de dolari pe baril, după ce OPEC a refuzat să reducă producţia, pentru a-şi apăra cota de piaţă în faţa Statelor Unite.
