Economic

Şoc la ghişeele băncilor: Ratele vor exploda!

Ziarul de Vrancea
15 ian 2015 1098 vizualizări
Cursul oficial pentru francul elveţian a atins ieri un nivel record de 4,3287 lei, fiind în creştere faţă de ziua precedentă cu 15% u unele bănci au speculat momentul şi au vandut un franc elveţian şi cu 5,5 lei sau 6,5 lei u în consecinţa o persoană care are o rată de 200 de franci va plăti în plus cel puţin 120 lei, dacă este să ne raportăm la cotaţia oficială

Cursul anunţat de BNR pentru francul elveţian a crescut ieri cu 15,7%, la 4,3287 lei/franc, maxim istoric, şi a trecut de 5 lei la cotaţiile din piaţa bancară raportate la euro, iar cursul pentru euro a depăşit pragul de 4,5 lei/euro, dolarul atingand şi el la o valoare record faţă de leu. Francul elveţian s-a apreciat ieri cu 30% faţă de euro, atingand un nivel record pe pieţele internaţionale, după ce banca centrală a Elveţiei a decis să renunţe la plafonul minim de schimb valutar, de 1,2 franci/euro, considerand că existenţa sa nu mai este justificată. Cursul pentru francul elveţian anunţat de BNR a urcat cu 58,72 de bani faţă de miercuri, de la 3,7415 lei/franc la 4,3287 lei franc. Precedentul maxim pentru moneda elveţiană a fost înregistrat în urmă cu aproape trei ani şi jumătate, pe 11 august 2011, cand francul a fost cotat la 4,0898 lei.O parte dintre bănci au vrut să speculeze momentul şi au afişat cursuri aberante. De exemplu, Banc Post vindea un franc elveţian, ieri în jurul pranzului, cu 6,5 lei şi îl cumpăra cu doar 4,3. Ulterior cursul a scăzut la 5 lei şi apoi la 4,5 lei. De asemenea, în jurul pranzului Volksbank practica un curs de 5,1 lei pentru un franc elveţian, iar Volksbank vindea francul cu 5,5 lei. Spre sfarşitul zilei cursurile au fost uşor ajustate de către bănci. Cei mai afectaţi de această situaţie vor fi persoanele care au de plătit rate în franci elveţieni. De exemplu, la o rată de 100 de franci diferenţa va fi de aproape 60 de lei în plus (n.r.-1200 lei anual), la 200 diferenţa va fi de 120 lei, iar la 500 va fi cu 300 de lei mai mare. Pentru dolar, paritatea a crescut cu 2,8 bani şi a atins un nou maxim, de 3,851 lei. Anterior, ce mai ridicat curs a fost consemnat în urmă cu aproape doi ani şi jumătate. BNR a anunţat pe 24 iulie 2012 un curs de 3,8343 lei/dolar. În acelaşi timp, euro a urcat cu 0,99 bani, la 4,5034 lei, şi trecut astfel pentru prima dată în ultimele nouă luni de pragul de 4,5 lei/euro. Un curs de peste 4,5 lei/euro a fost consemnat cel mai recent pe 18 martie 2014, cand BNR a anunţat o paritate de 4,5085 lei/euro. Cursul maxim pentru euro a fost înregistrat pe 3 august 2012, moment în care euro a fost evaluat la 4,6481 lei. Pe pieţele externe, francul se tranzacţiona la 92 de centime pentru un euro la Londra aproape de ora 12:00, ora Romaniei, după ce a atins nivelul record de 85,17 centime pentru un euro. Nivelul record de 85,17 centime pentru un euro atins de franc implică o paritate de 5,28 lei pentru moneda elveţiei. Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian. În jurul orei 13:00, francul era cotat pe pieţele externe la paritate cu euro. Cu puţin înainte de ora 13:00 euro era cotat în piaţa interbancară la 4,5032 lei/euro, în urcare de la 4,4895 lei în tranzacţiile derulate pe finalul zilei anterioare."Pe leu mişcarea a fost mică. Pe franc a fost panică şi a fost chiar oprit de la tranzacţionare. Au fost diferenţe foarte mari între ofertele de cumpărare şi cele de vanzare", a declarat pentru dealerul unei bănci.

Panică în Elveţia

Indicele SMI al bursei elveţiene a scăzut cu 12% ieri, marcand cel mai mare declin din ultimii 27 de ani, după ce francul elveţian s-a apreciat la un nivel record faţă de euro, în urma deciziei băncii centrale a Elveţiei de a renunţa la plafonul minim de curs valutar, transmite Bloomberg. Acţiunile băncii Credit Suisse au scăzut cu 15,1%, în timp ce titlurile producătorului de ciment Holcim au coborat cu 11,6%. De asemenea, acţiunile producătorului de bunuri de lux Richemont au scăzut cu 14,7%, iar cele ale producătorului de medicamente Actelion, cu 14,3%. Mişcarea Băncii Eleveţiei, care a hotărat să eliminie plafonul minim de 1,2 franci pentru un euro, a inversat şi trendul marilor burse europene, care au trecut pe scădere. Astfel, indicele DAX al bursei din Frankfurt a coborat cu 0,5%, iar indicele FTSE al bursei din Londra a scăzut cu 0,6%. "Rata minimă de schimb valutar a fost introdusă într-o perioadă de supraevaluare excepţională a francului elveţian şi de incertitudine pe pieţele financiare. Moneda euro s-a depreciat cosiderabil faţă de dolarul american, ceea ce a determinat scăderea francului elveţian faţă de dolar. În această situaţie, banca a concluzionat că menţinerea ratei de schimb valutar pentru francul elveţian faţă de euro nu mai este justificată", se arată într-un comunicat al Băncii Nationale a Elveţiei.

Rentabilitatea angajaţilor din Romania a urcat cu 4%

Rentabilitatea capitalului uman din Romania este mai mare cu 16% decat media europeană

Rentabilitatea capitalului uman din Romania a crescut cu 4% anul trecut, la 1,3, indicator măsurat ca fiind venitul brut generat de fiecare angajat pentru fiecare unitate monetară, euro, dolar sau leu, plătită de angajator sub formă de remunerare, potrivit studiului PwC Saratoga 2014. Privită în context european, rentabilitatea capitalului uman din Romania este mai mare cu 16% decat media europeană (1,12) şi decat media ţărilor din Europa Centrală şi de Est (1,28), se arată într-un comunicat al PwC Romania. "În condiţiile în care veniturile companiilor din Romania nu au crescut semnificativ anul trecut, iar costurile salariale au rămas relativ constante, creşterea uşoară faţă de anul precedent a fost dată de eficientizarea costurilor indirecte ale companiilor, deşi s-au remarcat şi o serie de investiţii de anvergură în sisteme informatice moderne care au dus la o îmbunătăţire a productivităţii", a declarat Horaţiu Cocheci, senior manager, liderul echipei de servicii de consultanţă în resurse umane, PwC Romania. La nivel de sectoare de activitate, se observă o evoluţie pozitivă a rentabilităţii capitalului uman în sectorul serviciilor financiare (de la 0,92 la 1,97). Pe de altă parte, rentabilitatea a scăzut în sectoarele farmaceutic (1,6 versus 2,01 în anul precedent), bunuri de larg consum (1,23 versus 1,5 în anul precedent) şi produse industriale (1,11 versus 1,34 în anul precedent) şi s-a menţinut la acelaşi nivel în sectorul de retail (1,03). Potrivit PwC, companiile au continuat sa investească în dezvoltarea angajaţilor, înregistrandu-se o creştere a numărului de ore de training per angajat (18 ore, faţă de doar 15 ore în anul precedent). Pe de altă parte, costul asociat acestui tip de activitate a scăzut (105 euro per angajat faţă de 135 euro per angajat în anul precedent). "Acest lucru arată că organizaţiile înţeleg nevoia de a investi în dezvoltarea angajaţilor, însă au devenit din ce în ce mai inovative în ceea ce priveşte derularea programelor specifice, orientandu-se către soluţii eficiente din punct de vedere al costurilor cum ar fi platformele de e-learning sau cursurile la distanţă", a declarat Nicoleta Dumitru, manager, Consultanţă în Resurse Umane, PwC Romania.  Numărul de ore de training oferit de organizaţiile din Romania este aliniat cu mediile europene (18 ore per angajat la nivel european şi 19 ore în cazul tarilor din Europa Centrală şi de Est), însă costurile sunt mai mici (105 euro per angajat în Romania faţă de 210 euro în Europa şi respectiv 170 euro per angajat în CEE).

Dezvoltatorii imobiliari aplaudă "Prima Casă"

Extinderea Programului "Prima Casă" şi pentru clienţii care au o locuinţă, dar vor să cumpere una mai mare, ajută piaţa rezidenţială, însă nu va duce la o explozie a vanzărilor, această categorie de clienţi avand oricum la dispoziţie creditele ipotecare în lei, cred consultanţii şi dezvoltatorii. "Este de urmărit cum va putea fi pusă în practică această liberalizare fără a îngreuna sistemul - din declaraţiile ministrului Finanţelor, măsura se aplică numai pentru cei care fac un upgrade al locuinţei curente (de la garsonieră, la două camere). Înainte de a o implementa, autorităţile ar trebui să ia în calcul cat mai serios capacitatea sistemului de a urmări un astfel de proces fără a pune obstacole în faţa demersurilor cumpărătorilor. În al doilea rand, se poate crea un precedent - poate sunt clienţi care au achiziţionat un apartament de două camere la periferie printr-un credit Prima Casă, iar acum, şi-ar dori să schimbe locuinţa cu o unitate similară, dar într-o zonă mai bună a oraşului. Pentru această categorie, de ce nu s-ar putea face această modificare?", a declarat Alina Necula, directorul de marketing şi vanzări al dezvoltatorului rezidenţial Adama Group. În ceea ce priveşte implicaţiile pe care o astfel de măsură le-ar avea asupra pieţei, ea spune că vor exista clienţi pe acest segment, dar, dată fiind tendinţa generală de creştere a numărului de tranzacţii, nu crede că această categorie va ocupa o pondere extrem de ridicată per total. În plus, ea precizează că băncile au lansat programe standard de creditare care concurează programul "Prima Casă", devenind mult mai avantajoase pentru cei care îşi permit plata unui avans mai mare la început. "Astfel, chiar şi în ultimul an, programul guvernamental s-a adresat exclusiv celor care sub nicio formă nu şi-au permis un avans mai mare de 5% şi un astfel de target va avea şi această măsură. Altfel, clienţii se orientează spre creditarea standard. Este un lucru lăudabil faptul că Guvernul ia în calcul măsuri pentru a susţine populaţia să achiziţioneze o locuinţă şi acest avantaj suplimentar nu are de ce să dăuneze pieţei. Totuşi, în acest sens, ar putea să îşi îndrepte atenţia spre un alt aspect care ar susţine în mod clar dezvoltările imobiliare - extinderea plafonului de TVA 5% peste limita de 385.000 lei de acum, de exemplu", a adăugat Necula.

Cris Tim investeşte cinci milioane de euro într-o nouă fabrică

Cris Tim, unul dintre cei mai mari producători alimentari din Romania, va investi în acest an peste 5 milioane de euro într-o cramă şi într-o fabrică de mancare gata preparată (ready meal), segment care a crescut cu 30% anul trecut, a declarat Radu Timiş, preşedintele grupului. "În acest an investim aproximativ 3 milioane de euro într-o fabrică nouă de ready-meal (n. r. - mancare gata preparată, vandută în principal la caserolă) la Filipeştii de Pădure. Vom începe în acest an şi anul viitor va intra în funcţiune. Plecăm de la o capacitate de 10 tone pe zi, iar în doi ani vom ajunge la 15-20 de tone pe zi. Vom produce salate, grill-uri gata preparate şi vom trece la supe. E o zonă pe care am identificat-o ca fiind de viitor", a spus Timiş. Cris Tim produce deja mancare la caserolă şi a avut anul trecut vanzări ope acest segment de peste 5 milioane de euro pe an, în creştere cu 30%. În paralel, Timiş vrea să mai investească 2,5 milioane de euro într-o "cramă butic". "Va fi o adaptare pentru cele 33 de hectare de viţă-de-vie pe care le avem la Ceptura (Prahova), şi unde vom mai planta 6 hectare. Vom produce vinuri în zona super premium. Noi am început de anul trecut să producem vinuri, dar nu la noi, ci la o cramă vecină. Vom începe construcţia din acest an şi probabil vom procesa de anul viitor", a mai spus el. Tot în acest an, grupul şi-a propus să extindă centrul de logistică de la Filipeştii de Pădure şi să înceapă să producă iaurturi pentru copii, ţintind gama super premium, dar şi o îngheţată cu care se va adresa zonei de Horeca. "A fost un an bun 2014. Am avut o creştere de 20% în zona mezelurilor şi pe total grup am crescut cu 15%. Asta înseamnă că am închis anul trecut cu afaceri la nivelul întregului grup de aproximativ 90 de milioane de euro şi cu o EBITDA în creştere de la 8% la 10%", a afirmat Timiş.  Din grupul Cris Tim fac parte mai multe firme, printre care una de procesare de mezeluri, o firmă de logistică şi vanzare, o fermă cerealieră şi de vaci cu lapte, o fermă viticolă, una de catering şi magazine şi o societate de construcţii.

ING Asigurări de Viaţă îşi va schimba denumirea în NN Asigurări de Viaţă

ING Asigurări de Viaţă, care deţine peste o treime din piaţa de profil, îşi va schimba denumirea, în aprilie, în NN Asigurări de Viaţă, pentru a sublinia apartenenţa la grupul din care face parte, campania de comunicare necesitand costuri de pană la zece milioane de euro. De asemenea, ING Pensii va deveni NN Pensii, iar ING Investment Management îşi va schimba denumirea în NN Investment Partners. "Procesul de rebranding presupune schimbarea numelui şi a identităţii vizuale, fără a aduce schimbări la nivelul strategiei, al echipei de management şi angajaţi sau la nivelul relaţiei contractuale cu clienţii. (...) Schimbarea nu se referă la operaţiunile bancare, ING Bank păstrandu-şi numele în continuare", se arată într-un comunicat al INS Asigurări de Viaţă. Diviziile locale de asigurări, pensii şi investiţii desprinse din grupul ING vor lansa săptămana viitoare o campanie de comunicare (TV, online, radio, presă şi outdoor) dedicată publicului larg prin care anunţă tranziţia la NN. Spotul va fi difuzat pe 17 posturi naţionale în perioada ianuarie - martie 2014 şi va fi promovat şi în mediul online. De asemenea, demersurile de comunicare realizate pe plan local vor fi dublate, în intervalul februarie-martie 2015, de o campanie globală de rebranding creată şi susţinută de NN Group. Campania, cu tot ce implică ea, va costa pană la zece milioane de euro, a declarat directorul general al ING Asigurări de Viaţă, Marius Popescu. Grupul olandez ING, care a primit ajutor de la stat în 2008, a fost forţat de către Comisia Europeană să-şi separe divizia de asigurări de activitatea bancară. Business-ul de asigurări a fost listat pe bursa de la Amsterdam în vara anului 2014, sub denumirea NN Group, care a devenit astfel o companie independentă, cu activităţi de asigurări, pensii private şi managementul activelor în 18 ţări. Pachetul majoritar de acţiuni al NN este deţinut de ING.

132 milioane lei pentru finanţarea IMM-urilor

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) acordă Raiffeisen Leasing un credit de 132 milioane lei (30 milioane euro), reprezentand primul împrumut în lei dat de instituţia financiară unei companii locale de leasing, fondurile urmand a fi utilizate pentru finanţarea IMM-urilor. Compania de leasing va finanţa cu aceste fonduri microîntreprinderile, întreprinderilor mici şi mijlocii pentru achiziţia în leasing de echipamente, maşini, vehicule de transport şi comerciale.  "Pentru IMM-uri, leasing-ul este o modalitate eficientă de a obţine finanţare pe termen lung. Oferind această finanţare în moneda locală diminuăm riscul valutar şi ajutăm creşterea pieţei de leasing în RON", a declarat într-un comunicat Noel Edison, director BERD pentru asigurări şi servicii financiare. Directorul general al Raiffeisen Leasing Romania, Felix Daniliuc, a afirmat că împrumutul va ajuta compania să răspundă cererilor de finanţare din partea întreprinderilor mici şi mijlocii şi să asigure produse diversificate.

Economia Germaniei a crescut cu 1,5% anul trecut

Produsul intern brut al Germaniei a urcat cu 1,5% anul trecut, peste estimările oficiale anterioare, indicand faptul că cea mai mare economie din Europa şi-a reluat creşterea în ultimul trimestru al anului trecut, potrivit Biroului Federal de Statistică Destatis. După avansul important de la începutul anului trecut, datorită vremii blande din timpul iernii, ritmul de creştere al economiei germane a încetinit în lunile de vară. Germania s-a bazat pe creşterea cererii interne, pentru a asigura avansul produsului intern brut, după ce economia a evitat intrarea în recesiune la jumătatea anului trecut, relatează Bloomberg şi AFP. "Situaţia economică s-a stabilizat la finalul anului", a afirmat Roderich Egeler, preşedintele Destatis. Economia germană a urcat cu doar 0,1% în trimestrul al treilea al anului trecut comparativ cu trimestrul anterior, pe fondul scăderii investiţiilor, în timp ce în trimestrul al doilea PIB-ul s-a contractat cu 0,1%. Exporturile şi importurile au crescut cu 3,7% şi, respectiv, 3,3% în 2014 faţă de anul precedent, în condiţiile în care în 2013 avansul exporturilor s-a situat la 1,6%, iar al importurilor, la 3,1%.

783 de localităţi defavorizate vor fi conectate la internet

Un număr de 783 de localităţi din zone rurale defavorizate vor avea acces la internet pană la finele acestui an, prin conectarea acestora la reţeaua RO-NET, care va fi construită de Telekom Romania Communications (fosta Romtelecom) şi Telekom Romania Mobile Communications (fosta Cosmote Romania). "Pană la sfarşitul anului 2015, 783 de localităţi din Romania vor fi conectate la Internet, în cadrul proiectului Ro-NET: Construirea unei infrastructuri naţionale de broadband în zonele defavorizate, prin utilizarea fondurilor structurale. Ministerul pentru Societatea Informaţională (MSI) derulează acest proiect în calitate de aplicant-beneficiar începand cu data de 18 decembrie 2014", se arată într-un comunicat al MSI. Proiectul este cofinanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi are o valoare totală de 377,84 milioane de lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă (FEDR) este de 252,28 milioane de lei. Derulat pe parcursul a unsprezece luni, RO-NET vizează construirea unei infrastructuri naţionale de comunicaţii de bandă largă în scopul furnizării de servicii de comunicaţii în zone rurale defavorizate, care în acest moment nu au acoperire pentru servicii de internet de mare viteză.




În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.