Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Producătorii de cartofi, loviţi în plin de embargoul ruşilor

Ziarul de Vrancea
13 ian 2015 625 vizualizări
"Este cel mai mic preţ din ultimii 20 de ani", se plange Gheorghe Boţoman, preşedintele Federaţiei Naţionale a Cartofului

Producătorii de cartofi vor să se reprofileze pe cultivarea de grau, porumb sau rapiţă, după ce preţurile la cartofi au scăzut anul trecut cu aproape 36%, ca urmare a supraproducţiei la nivel european şi a cantităţilor mari de marfă intrate în ţară de pe pieţe care exportau în anii trecuţi în Rusia. "Anul trecut a fost o producţie foarte mare de cartofi în toată Europa, nu doar în Romania, şi acest lucru a pus presiune pe preţuri. Un alt motiv al ieftinirii cartofilor este embargoul impus de Rusia producătorilor europeni, care au intrat cu marfa pe alte pieţe, inclusiv pe cea romanească", a declarat Gheorghe Boţoman, preşedintele Federaţiei Naţionale a Cartofului. El a menţionat că anul trecut producţia internă de cartofi a depăşit 3,5 milioane de tone, în creştere de la 3,25 milioane de tone cu un an în urmă. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, preţul cartofilor a scăzut anul trecut cu aproape 36%. "Este cel mai mic preţ din ultimii 20 de ani", a spus Boţoman. Reprezentantul producătorilor a adăugat că fermierii sunt decapitalizaţi, ajungand în multe cazuri să vandă sub costuri. "Dacă vom mai avea caţiva ani ca acesta, vom ajunge să mai vedem cartofi produşi în Romania doar la Grădina Botanică", crede oficialul federaţiei. Unul cultivator de cartofi din Romania, Romulus Oprea, cu peste 140 de hectare în Covasna, afirmă că preţul de cost al cartofilor este de 0,52-0,55 lei pe kilogram, iar preţul de vanzare ajunge la 0,35-0,38 de lei. "Suntem nevoiţi să vindem sub costuri şi probabil că în următorii ani ne vom reprofila şi vom cultiva porumb, grau sau rapiţă. Nu este mai rentabil, dar este mai sigur", a spus el. Oprea susţine că supermarketurile preferă marfa mai ieftină din import în detrimentul calităţii, iar în pieţe, cantităţile intrate în pieţe sunt vandute fără acte. "Dacă transportul din Europa costă 0,4 bani pe kilogram, cum este posibil să vinzi cu 0,5 bani, fără să mai pună ceva şi intermediarul?", a afirmat producătorul. Producătorii de cartofi cred că singura soluţie pentru a redresa piaţa este reducerea TVA. Romanii sunt printre cei mai mari consumatori de cartofi din Europa, cu o cantitate de 94 kg pe an, din care, însă, mai mult de 20 de kilograme sunt cartofi de dimensiuni mari, aduşi la preţuri foarte mici din import, de proastă calitate din punct de vedere culinar, potrivit Federaţiei Cartofului.

Investiţiile străine s-a diminuat cu 11%

Investiţiile străine directe au scăzut în primele 11 luni ale anului trecut cu 11%, la 2,12 miliarde euro, după ce în noiembrie au fost atrase 531 milioane euro, cel mai mare nivel atins în 2014, urmat de cel din mai, de 306 milioane euro, arată datele transmise marţi de Banca Naţională a Romaniei (BNR). "Investiţiile directe ale nerezidenţilor în Romania au totalizat 2.122 milioane euro, din care participaţiile la capital (inclusiv pierderea netă estimată) au însumat2.364 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat o valoare negativă de 242 milioane euro (net)", se arată într-un comunicat al BNR. În perioada similară din 2013, investiţiile străine s-au situat la aproape 2,39 miliarde euro. Anterior, în luna mai fusese înregistrat cel mai mare nivel al investiţiilor străine directe atrase de Romania de la începutul anului, de 306 milioane euro, iar cele mai reduse niveluri s-au consemnat în februarie, cu 36 milioane euro şi în octombrie, cu 80 milioane euro. În ianuarie, investiţiile au totalizat 244 milioane euro, în martie 290 milioane euro, în aprilie 215 milioane euro, în iunie 101 milioane euro, în iulie 117 milioane euro, în august 115 milioane euro, iar în septembrie 90 milioane euro. În 2013, investiţiile străine directe au crescut cu 26,8% comparativ cu anul anterior, la 2,71 miliarde euro, atingand varful ultimilor patru ani, după ce în 2012 s-a consemnat prima apreciere de la începutul crizei.

Rata inflaţiei a coborat la un minim record

Preţurile de consum s-au redus în decembrie cu 0,1% faţă de noiembrie, pe fondul ieftinirii mărfurilor nealimentare cu 0,5% şi al unor preţuri uşor mai mari la servicii şi alimente, astfel că rata anuală a coborat la 0,83%, minim record,iar creşterea medie a preţurilor pe întreg anul a fost de 1,1%. În luna decembrie 2014, faţă de luna anterioară, preţurile mărfurilor alimentare şi tarifele serviciilor au crescut cu 0,2%, respectiv cu 0,3%, iar preţurile mărfurilor nealimentare au scăzut cu 0,5%. Cea mai mare reducere a preţurilor, de 7,6%, a fost înregistrată la "citrice şi alte fructe meridionale", iar cea mai mare scumpire s-a regăsit la "alte legume şi conserve de legume, de 5,73%. Comparativ cu decembrie 2013, alimentele s-au ieftinit cu 0,4%, în timp ce mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 1,25%, iar tarifele serviciilor au crescut cu 2,25%. Raportat la această perioadă, cartofii s-au ieftinit cel mai mult, cu 35,8%, precum şi zahărul, cu 18%. Pe de altă parte, cele mai mari scumpiri s-au consemnat la mierea de albine (8,2%), ouă (6,1%) şi fasole boabe şi alte leguminoase (5,1%). "Indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC) în luna decembrie 2014 faţă de luna precedentă este 99,90%, iar faţă de luna corespunzătoare din anul precedent este 101,03%. Creşterea medie a preţurilor pe total, în ultimele 12 luni (ianuarie 2014 - decembrie 2014) faţă de precedentele 12 luni (ianuarie 2013 - decembrie 2013), determinată pe baza IPC este 1,1%, iar cea determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 1,4%", se arară într-un comunicat al INS. Preţurile alimentelor au scăzut, în medie, anul trecut cu 1,6%, iar cele ale mărfurilor nealimentare au crescut cu 2,45% şi tarifele serviciilor s-au scumpit cu 3,2%. În noiembrie, preţurile de consum au scăzut cu 0,2% faţă de octombrie, iar rata anuală s-a plasat la 1,26%. Banca Naţională a Romaniei a redus în noiembrie prognoza privind inflaţia de la 2,2% la 1,5% pentru 2014 şi de la 3% la 2,2% în 2015, niveluri situate cu 0,7 puncte procentuale, respectiv cu 0,8 puncte sub cele prognozate în august.

Vanzările de PC-uri sunt pe minus

Vanzările de calculatoare personale la nivel global s-au redus cu 2,1% în 2014, pentru al treilea an consecutiv, pe fondul scăderii cererii din partea companiilor, iar Lenovo îşi menţine poziţia de lider al pieţei, fiind urmată de Hewlett Packard (HP) şi Dell, potrivit firmei de cercetare IDC. Numărul de PC-uri livrate anul trecut la nivel mondial a coborat la 308,6 milioane de unităţi, faţă de circa 315 milioane în 2013, în condiţiile în care cererea din partea companiilor a scăzut în ultima parte a anului, iar consumatorii privaţi au renunţat la cumpărarea PC-urilor în favoarea tabletelor şi a smartphone-urilor, relatează Bloomberg. Producătorul chinez Lenovo şi-a menţinut pentru al doilea an consecutiv poziţia de lider al pieţei, cu o cotă de 19,2%. Vanzările grupului au crescut cu 10% anul trecut faţă de 2013, de la 53,8 milioane la 59,2 milioane de unităţi, potrivit datelor IDC. Pe locul al doilea în clasamentul celor mai mari producători de calculatoare se află compania americană HP, ale cărei vanzări au urcat cu 8,9% în 2014, la aproape 57 de milioane de unităţi. Cota de piaţă a HP se situează la 18,4% la finalul anului 2014. Dell, cu vanzări de 41,6 milioane de unităţi anul trecut şi o cotă de 13,5%, completează podiumul. Grupul taiwanez Acer este singurul producător mare care a înregistrat un declin al livrărilor în 2014, de 1,6%, la 24 de milioane de calculatoare. La polul opus se află compania americană Apple, ale cărei vanzări au avansat cu 15,7%, la aproape 20 de milioane de unităţi. În 2013, vanzările de PC-uri au scăzut cu 10%, marcand cea mai slabă evoluţie a pieţei înregistrată vreodată. Numărul de calculatoare livrate a coborat la aproximativ 315 milioane în 2013, faţă de circa 350 de milioane în 2012.

Luptă dură pentru testarea firmelor de asigurări

Un număr de şase firme şi consorţii au depus oferte la licitaţia organizată de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) pentru atragerea unor servicii de consultanţă privind evaluarea activelor şi pasivelor a 13 asigurători, valoarea contractului fiind de 12,3 milioane de lei, cu TVA. Cu o pondere de 80% în piaţa de profil, asigurătorii care vor fi testaţi sunt Astra (lot 1), Allianz-ţiriac Asigurări (lot 2), Omniasig (lot 3), Groupama (lot 4), UNIQA Asigurări (lot 5), ING Asigurări de Viaţă (lot 6), Asirom (lot 7), Euroins (lot 8), Carpatica Asig (lot 9), Generali Romania (lot 10), PAID Romania (lot 11), AXA Life Insurance (lot 12) şi CARE Romania (lot 13). Celelalte două loturi ale licitaţiei sunt servicii de consultanţă pentru efectuarea testului de stres şi evaluarea cerinţelor financiare prudenţiale (lot 14) şi servicii de consultanţă privind managementul proiectului (lot 15). Potrivit datelor ASF, consorţiul format din Ernest&Young Assurance Service SRL, Ernest&Young Services SRL, Ernest&Young Suport Services SRL şi alte trei entităţi Ernest&Young din Polonia a depus ofertă pentru loturile 1, 2, 4, 5, 7 şi 8.

Deficitul contului curent este în scădere

Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat în primele 11 luni ale anului trecut un deficit de 302 milioane euro, în scădere cu 62,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2013, după ce balanţa serviciilor a consemnat un excedent mai mare cu 920 milioane euro, potrivit datelor BNR. În perioada ianuarie-noiembrie din 2013, deficitul înregistrat de contul curent al balanţei de plăţi s-a situat la 801 milioane euro. Totodată, balanţa bunurilor şi-a redus deficitul în primele 11 luni ale anului trecut cu 143 milioane euro, la aproape 4,75 miliarde euro. Veniturile primare şi-au adancit deficitul cu 107 milioane euro, la 2,68 miliarde euro, iar excedentul veniturilor secundare s-a ajustat cu 457 milioane euro, la 1,8 miliarde euro. Investiţiile străine directe în Romania au totalizat 2,12 miliarde euro, din care participaţiile la capital (inclusiv pierderea netă estimată) au însumat 2,36 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat o valoare negativă de 242 milioane euro, reprezentand rambursări ale finanţărilor. Datoria externă pe termen lung se situa la 77,51 miliarde euro la finele lunii noiembrie (81,1% din total datorie externă), în scădere cu 1,7% faţă de sfarşitul anului 2013.

Romania, printre ţările cu număr record de insolvenţe

Romania ocupă locul 10 din 42 de ţări într-un top Euler Hermes după creşterea numărului de insolvenţe în 2014, fiind inclusă în grupa ţărilor cu nivel record de firme intrate în incapacitate de plată şi care "se chinuie" să se stabilizeze, însă pentru acest an este estimată o scădere uşoară, de 1%. Potrivit estimărilor firmei de asigurare de credit comercial, anul trecut numărul insolvenţelor în Romania a crescut cu 5%, de la 29.997 în 2013 la circa 31.500 de firme, iar pentru 2015 estimează o scădere de 1%. În funcţie de evoluţia insolvenţelor din 2014, Romania a fost plasată pe locul 10 în lume din cele 42 de firme analizate de Euler Hermes, după Singapore (25%), Ungaria (12%), Italia (10%), Maroc (10%), Cehia (10%), Letonia (7%), Rusia (7%), Norvegia (6%) şi Slovacia (6%). "Ţările cu un nivel mare de insolvenţe şi care se chinuie să se stabilizeze sunt Franţa, Italia, Finlanda, Grecia, Norvegia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Romania şi Maroc", se arată în raport.






În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.