Economic

Tot ce nu ştiaţi despre terenurile Focşaniului, luate cu japca de şacalii tranziţiei

Ziarul de Vrancea
10 ian 2015 4966 vizualizări
Terenurile din partea de nord - est a Focşaniului, care au declanşat o serie de acţiuni mai mult sau mai puţin dubioase pentru a pune mâna pe ele din cauza valorii imobiliare mari, au aparţinut în trecut unei sigure persoane.Până acum 70 de ani, principesa Constanţa Ghica era proprietară pe acest teren imens.Principesa provenea dintr-o veche familie de domnitori moldoveni.După 1945, copiii săi au fost expropiaţi şi trimişi la canal, iar terenurile au ajuns la fosta IAS Focşani şi la Pomicola.Noii îmbogăţiţi au pus mâna pe aceste mari averi şi ar trebui să citească acest articol pentru a şti pentru sufletul cui să aprindă lumânări

De la Cimitirul Evreiesc Petreşti până la benzinăria Socar, de la Staţia de epurare de pe şoseaua Suraia, până la Cimitirul German şi de la Onasis până la fosta Fabrica de pâine de pe strada Brăilei, tot acest teren imens era până acum 70 de ani proprietatea unui singure persoane: Principesa Constanţa Ghica, născută Câmpineanu. Aceasta a fost fiica magistratului C. Câmpineanu şi nepoata unui revoluţionar paşoptist, întemeietor al “Societăţii Filarmonice”, alături de Ion Heliade-Rădulescu şi Costache Aristia la 1835. Informaţiile au fost scoase la iveală de către cercetătorul Florin Dîrdală, de la Serviciul Judeţean Vrancea al Arhivelor Statului. Tot bunicul Principesei Constanţa Ghica, fost membru al Partidei Naţionale din Muntenia, a fost implicat în activităţi revoluţionare, fapt care i-a pricinuit arestarea la ordinul expres al domnitorului Gheorghe Bibescu. La intervenţia consulului ţarist de la Bucureşti, Ion Câmpineanu a fost întemniţat la Mănăstirea Mărgineni. În zilele revoluţiei de la 1848, Ion Câmpineanu a făcut parte din Guvernul provizoriu. Câmpinenii făceau parte dintr-o veche familie boierească din Muntenia, pomenită pentru prima dată în documente în 1659, pe timpul domniei lui Mihnea al III-lea Radu.

Urmaşii unui domn luminat, care susţinea libertatea presei

Constanţa Câmpineanu s-a căsătorit cu Grigore Ghica şi a devenit astfel principesă. Grigore Ghica făcea parte din ramura moldoveană a Ghiculeştilor, fiind fiul lui Alexandru Ghica şi nepotul lui Grigore Alexandru Ghica (Grigore Ghica Vodă - 1807-1857), domnul Moldovei post-paşoptiste şi, totodată, stră-strănepot al lui Grigore Ghica Vodă (Grigore al III-lea Ghica), domnul ucis de turci la 1777. "Dacă primul strămoş celebru moare decapitat în urma împotrivirii sale de a ceda Moldova de Nord - numită mai târziu Bucovina - un alt străbun de referinţă al familiei Ghica, domnul Moldovei din perioada 1849-1856, Grigore Alexandru Ghica, s-a distins printr-o administraţie înţeleaptă, a încurajat literatura şi libertatea presei", spune istoricul Florin Dîrdală. Deci despre strămoşi, lucrurile sunt clare, aceştia făcând parte din elita intelectuală şi politică a ţării, dar nici despre urmaşii lor nu găsim relatări mai puţin bune.

Moşia a ajuns la gospodăria de partid

Principesa Ghica deţinea în proprietate toate terenurile din nordul Focşaniului, unde cultiva cereale dar avea aici şi orezării. "Constanţa Ghica a moştenit întreaga periferie de nord est a Focşaniului de la mătuşa sa dinspre mamă, adică de la Ruxanda Stamatin. După moartea Constanţei din 1944, moşia a rămas celor 3 copii, Ion, Alexandru şi Grigore. Aceştia au fost expropriaţi fără nici o reţinere în baza legii de reformă agrară din 1945, iar moşia lor, aproape 200 de ha, a fost împărţită focşănenilor care s-au bucurat din toata inima, dar câţiva ani mai târziu s-au trezit că rămân fără micul petec de pământ primit după război. Toate aceste loturi au intrat fie în componenţa celor două Gospodării Agricole Colective locale care au fuzionat după 1965, transformându -se în CAP Focşani, fie în patrimoniul IAS Focşani cu subunitatea numită Ferma de Partid, cuprinzând şi vestita livadă din care prea puţină recoltă ajungea pe masa focşănenilor", relatează cercetătorul Florin Dîrdală, pe baza documentelor extrase din arhivele vremii. Acesta adaugă că fiul cel mic al Constanţei Ghica, anume Alexandru, a avut de suferit din pricina orientării lui legionare, efectuând ani grei de reabilitare la canal, de unde a reuşit să scape cu bine, supravieţuind încă două decenii acestei încercări dramatice.

Terenuri luate de noii îmbogăţiţi

Principesa Constanţa Ghica deţinea în proprietate terenurile din nord- estul Focşaniului, ajunse acum în stăpânirea noilor îmbogăţiţi


Rămase fără stăpân după căderea comunismului, terenurile familiei Ghica ajung să fie râvnite de noua clasă conducătoare. "Dacă urmaşii celor trei fii Ghica, proprietarii adevăraţi ai marginii de nord -est a Focşaniului, şi-au solicitat dreptul de proprietate în baza legilor de restituire- retrocedare-despăgubire, nu am habar, şi acest lucru este mai puţin important pentru că, probabil, o vor putea face oricând, fie printr-o instanţă a Statului Român, fie pe alte căi.

Surpriza acestora va consta în faptul că aproape nimic din cele 180 de ha ale mamei lor nu mai este disponibil în prezent! Oricine care va arunca o privire pe google maps Focşani va vedea în zona pe care odinioară strămoşii Ghiculeşti treceau în fuga calului sau cu trăsura pentru a inspecta starea moşiei, fie stabilimente comeciale, fie intreprinderi, fie loturi particulare sau destinate tranzacţiilor, ori case opulente, abia construite de fericiţii tranziţiei.

Nu mă dau în vânt după boieri sau după urmaşii acestora, dar mă nemulţumeşte faptul că în locul acestora au apărut alţii mult mai feroci, dar de o calitate morală şi intelectuală, din păcate, sub cea a predecesorilor. Lucrul acesta mă determină să am mari semne de întrebare cu privire la viitorului oraşului, pe care aceşti noi îmbogăţiţi îl domină cu influenţa lor teribilă, atât economică cât şi adminstrativă.", mai spune cercetătorul Florin Dîrdală.

Afacerea Agroind - cum s-a pus mâna pe fosta gospodărie de partid

În perioada de după 1989, partea de nord – est a Focşaniului a suscitat cel mai mare interes pentru terenuri, pentru că în această zonă oraşul s-a dezvoltat. Prima şi cea mai mare afacere cu terenuri a fost cea cu suprafeţele deţinute de fosta gospodărie de partid. Aceasta figura până în 1989 cu o suprafaţă de 1.636 de hectare de teren agricol şi 157 de hectare de teren neagricol. În 1990, Trustul IAS Focşani a preluat întregul patrimoniu al anexei PCR, după care pe 1 mai 1991 s-a desfiinţat. Anexa PCR s-a trasnformat în societate cu capital integral de stat, cu denumirea SC Agroind SA. Potrivit unei adrese din 14 decembrie 1992 a Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Vrancea, societatea deţinea 1.090 hectare de teren. Agroind SA s-a privatizat ca urmare a cumpărării a 99% din capitalul social de către „Asociaţia Agroind – Programul Acţiunilor Salariaţilor”, al cărui preşedinte era Horia Furtună, prin contractul nr. 638 din 17 decembrie 1992, încheiat cu Agenţia Naţională de Privatizare şi Dezvoltare a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii. Afacerea a constat şi în preluarea suprafeţelor de teren de către „artizanii” privatizării, deşi terenurile nu erau în proprietatea societăţii, ci doar în administrare. Ulterior, suprafeţele au fost intabulate de societate. În 1995, Agroind s-a divizat în patru firme: Agroind SA, Dyonisos SA, Europa SA şi Agroind Comerţ SA, care s-a transformat în SC Sirius Internaţional SA. Pe 6 mai 1998, exceptând Europa SA, suprafaţa de 1.032 hectare de teren a fost împărţită între celelalte trei societăţi. Terenurile împărţite de firme au fost: Agroind SA Focşani – 708,14 hectare teren agricol şi 142,63 hectare teren neagricol, SC Dyonisos SA Coteşti – 93,92 hectare teren agricol şi 8,29 hectare teren neagricol şi Agrodind Comerţ SA – 128,15 hectare teren agricol şi 10,25 hectare teren neagricol. Beneficiarii afacerii Agroind au fost oamenii de afaceri Horia Furtună, Costel Apostol, dar şi alţi oameni de afaceri locali. 130 de hectare din terenurile fostei gospodării de partid se aflau în intravilanul oraşului sau în imediata apropiere a acestuia. De exemplu, hipermarketul Carrefour a fost construit pe un astfel de teren pus la dispoziţie de familia Ionel Şerban Mustea. Privatizarea Agroind a făcut obiectul unor anchete şi procese cu Agenţia Domeniilor Statului, instituţie acuzată că a fost complice la modul în care s-au preluat terenurile. Statul a pierdut bătălia însă, după ce ADS a rămas fără personalitate juridică şi nimeni nu s-a mai luptat pentru terenurile fostei gospodării de partid.

Pomicola, tun imobiliar

Şi Staţiunea de Dezvoltare Pomicola Focşani, înfiinţată pe terenurile proncipesei Ghica, a devenit ţinta unor interese imobiliare după anul 2000, din cauza celor circa 400 de hectare de pământ deţinute în margina Focşaniului. Pentru că a acumulat datorii după datorii la bugetul de stat, bunurile staţiunii din domeniul privat au sfost scoase la licitaţie pentru recuperarea restanţelor, după modelul  patentat şi de alte active ale statului. Terenurile Pomicola a ajuns astfel să fie stăpânite de oameni de afaceri locali cu influenţă precum Ion Martiş sau Nicolae Ţuţoi, care au pus mâna pe fermele din vecinătatea oraşului. Statul nu a mai rămas decât cu clădirile de la Pomicola, pe care Consiliul Judeţean le-a cerut în administrare. Oare mai este cineva interesat să scoată la iveală adevărul din spatele acestor împroprietăriri dubioase, pe sume ridicol de mici? (Silvia VRÎNCEANU, Mihai BOICU)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 10

Adaugă comentariu
yoyo, acum 1317 zile, 21 ore, 3 minute, 16 secunde
Daca va uitati bine in arhiva privatizarilor din vrancea veti obtine cateva nume care nu au lipsit de la pomana FSN-PSD etc. Horia furtuna - Mustea - Martis -surdeanu- Mazare-Malinoiu- etc toti care citeste integral
Sergiu, acum 1317 zile, 23 ore, 37 minute, 45 secunde
Ziar de trei parale. Care este deontologia profesională? De ce nu acceptaţi toate opiniile cititorilor? Publicaţi numai ceea ce vă convine. Ce politică editorială promovaţi, care este citeste integral
stroe vasilica, acum 1318 zile, 40 minute, 24 secunde
MII DE MULTUMIRI SI TOT BINELE DIN LUME,doamnei Silvia Vrinceanu Nichita,domnului mihai boicu csi DOMNULUI DARDALA!!! VA MULTUMIM CA ATI STERS COLBUL DE PE ACELE DOCUMENTE!!! DECI,INGAMFATUL A citeste integral
rody, acum 1318 zile, 1 ora, 7 minute, 52 secunde
cei care scriu articole de felul asta au impresia ca fac ceva bun pt tara pt popor...isi bat joc de cei nascuti din 1948 incoace.ei sunt cei care au ridicat tara din ruinele razboiului.acum , dupa citeste integral
FANI, acum 1318 zile, 20 ore, 7 minute, 3 secunde
Ce bine ar fi dacä ar fi impropietariti si fii sau nepotii lui DECEBAL SI BUREBISTA Unde dracu au fost pinä acum adeväratii propietari ?Si dacä sunt altii cu ce drept vin acum sä cearä drepturi citeste integral
FANI, acum 1318 zile, 20 ore, 16 minute, 3 secunde
Si cum se intimplä mai mereu in Romania iei Teapä sä inteleg cä toti cei ce au cumpärat teren si au fäcut case de sute de mii de euro pe aceste terenuri au pierdut tot -dar mä gindesc de ce n.u citeste integral
cetateanul vinator, acum 1318 zile, 22 ore, 2 minute, 26 secunde
Si daca tot e sa vorbim de retrocedari dubioase,domnule prim procuror poate va interesati si cum BOBOCEA aobtinut peste 170 de hectare de teren pe malul putnei de la VINATORI sipina la SLOBOZIA citeste integral
ALEXANDRU, acum 1318 zile, 19 ore, 57 minute, 20 secunde
Aflu ceva nou ca si pompierii au terenuri agricole.Eu stiam ca terenurile si padurile tarii sunt inpartite intre REGE si BISRICA.Saraca Tara bogata.
Cetatean, acum 1318 zile, 23 ore, 25 minute, 23 secunde
Felicitari pentru articol!
vio, acum 1318 zile, 23 ore, 41 minute, 36 secunde
Ei bine, domnul prim procuror are acum ocazia sa /se sesizeze din oficiu, si sa faca dovada pregatirii antimafia cu un dosar dus la bun sfarsit.Poate conta pe ofiterii de la economic...si nu citeste integral
relu, acum 1319 zile, 8 ore, 37 minute, 22 secunde
Bun articol! "Ciocoii vechi și noi" Cu cei vechi chiar n-am nici o problemă, poate așa erau timpurile iar cei noi. ..credeam că l-au moștenit! Foarte curios cum s-a pus mâna pe sute de citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.