MOZAIC STIRI ECONOMICE: Kaufland va deschide încă 9 hipermarketuri în acest an
"Avem în acest moment un plan pentru 9 magazine noi Kaufland în Romania cu date de deschidere stabilite aproximativ. Oraşele vizate pentru anul 2015 sunt Constanţa, Bacău, Brăila, Arad, Bucureşti, Timişoara, Sibiu şi Ramnicu Valcea", au declarat reprezentanţii companiei. Prima deschidere este prognozată pentru primăvară, la Constanţa, fiind al doilea hipermarket Kaufland din oraş. Potrivit datelor furnizate anterior de companie, investiţia medie într-un magazin Kaufland se situează între 6 şi 9 milioane euro, astfel că bugetul de investiţii în extinderea din acest an ar putea ajunge la 81 milioane euro. Anul trecut, compania a ajuns la o reţea de 102 hipermarketuri, după ce a deschis 13 magazine noi, dintre care patru în Bucureşti, două în Oradea şi cate unul în Arad, Bacău, Targu Mureş, Targovişte, Vatra Dornei, Gherla şi Slatina.
Plafonul pentru Prima Casă a fsot stabilit la 2,5 miliarde lei
Ministerul Finanţelor propune alocarea unui plafon de garanţii de stat pentru programul "Prima Casă" de 2,5 miliarde lei în acest an, concomitent cu realocarea diferenţei rămase neutilizate de anul trecut, potrivit unui proiect de hotărare de guvern. "Pentru anul 2015 se alocă un plafon al garanţiilor care pot fi emise potrivit art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 368/2009, cu modificările şi completările ulterioare, de 2.500 milioane lei", se arată în textul documentului. Pană în toamna anului trecut, FNGCIMM a acordat aproximativ 126.200 de garanţii, contracte încheiate în perioada 2009-2014, valoarea finanţărilor susţinute fiind de circa 4,8 miliarde euro. În primele nouă luni de anul trecut, numărul de garanţii acordate în cadrul programului a fost de aproximativ 20.500, cu finanţări accesate în valoare de 736 milioane euro. Ulterior, Guvernul a suplimentat cu 400,5 milioane de lei a plafonului disponibil pentru emiterea de garanţii în cadrul programului, pană la 31 decembrie 2014. Potrivit datelor disponibile pe pagina de web a FNGCIMM, prin intermediul căruia se acordă garanţiile de stat, băncile participante la program sunt: BCR, BRD, Raiffeisen Bank, Banca Romanească, Alpha Bank, Millennium Bank, Banca Transilvania, CEC Bank, EFG Bancpost, Piraeus Bank, Intesa Sanpaolo Romania, UniCredit Ţiriac Bank, Credite Agricole, OTP Bank, Bank Leumi, RIB Bank, ING Bank şi Marfin Bank. Programul Prima Casă a fost introdus în anul 2009, iar din anul 2011 şi pană anul trecut, garanţiile pentru creditele destinate achiziţiei sau construcţiei de locuinţe se acordă de către finanţatorii care au optat pentru a prelua 50% din riscurile asumate de stat în cadrul etapelor anterioare, în limita plafonului reutilizat, rezultat în urma restrangerii garanţiei statului, precum şi a plafonului suplimentar acordat în anul 2012 şi 2013. Valoarea maximă a unei garanţii individuale se determină prin aplicarea unui procent de garantare de 50% din finanţarea garantată.
Două treimi dintre hotelurile de la mare ar putea rămane închise
Peste 70% din hotelurile de pe litoral riscă să rămană închise la vară, pentru că proprietarii nu pot plăti retroactiv impozitul pe clădiri, al cărui mod de calcul a fost interpretat tendenţios de primării în ultimele luni, pentru a creşte încasările, potrivit patronatelor din turism. Reprezentanţii patronatelor spun că în urmă cu cinci ani a fost emisă o hotărare de guvern care reglementa că sezonul estival începe la 1 mai şi se termină pe 30 septembrie, desfăşurandu-se aşadar pe o durată de cinci luni. Hotelierii care se conformau şi aveau unităţile de cazare deschise în toată această perioadă, beneficiau de reducerea la jumătate a impozitului pe clădiri. "Cineva a modificat ulterior în Codul Fiscal, fără ca noi să ştim şi fără să ne anunţe nimeni, că pot beneficia de aceste reduceri de impozit doar cei care funcţionează minim 185 de zile, adică mai mult de şase luni", a declarat Nicolae Bucovală, preşedintele patronatului Mamaia, care reuneşte hotelurile din staţiune, şi unul dintre cei mai mari investitori în turismul de pe litoral. El a adăugat că în ultimele luni, primăriile de pe litoral au pornit o "prigoană" împotriva hotelurilor, cărora le cer să demonstreze că au primit turişti minim şase luni, în caz contrar urmand să plătească retroactiv impozitele de care au fost scutite. "Acum, primăriile vin şi ne recalculează din urmă cu 3-5 ani impozitele şi ne somează să plătim restanţele în termen de o lună. Este vorba de mulţi bani, pe care nu îi putem plăti. Un hotel cu 150 de camere din Mamaia trebuie să plătească o diferenţă de 40.000 de euro. Este o neconcordanţă între hotărarea de guvern de acum cinci ani şi Codul Fiscal, dar toţi ne întrebăm de ce nu am fost avertizaţi în primul an şi am fost lăsaţi să funcţionăm aşa caţiva ani", a spus Bucovală. Mai mult decat atat, autorităţile locale le cer hotelierilor de la mare dovezi nu că au avut unităţile deschise, ci că au şi primit turişti şase luni pe an. "În extrasezon poate că sunt zile în care nu vin turişti. De exemplu pe 5, 6 mai este posibil ca într-un hotel să nu fie cazat nimeni. Noi le demonstrăm însă că am avut deschis cu facturi la utilităţi, cu salaii plătitem, dar ei vor dovada că am avut turişti", a afirmat şeful patronatului Mamaia.
Un europarlamentar PC, acuzat că a luat mită 23.000 de lei
Europarlamentarul Constantin Rebega este urmărit penal pentru mai multe infracţiuni, în dosarul mitei de 40.000 de euro din contracte fictive la un eveniment organizat de Ministerul Agriculturii, acesta primind, printr-un intermediar, 23.000 de lei, potrivit procurorilor anticorupţie. Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) precizează că Rebega este urmărit penal pentru: folosire a influenţei ori a autorităţii în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial; instigare la spălare de bani; instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată; instigare la uz de fals. Potrivit anchetatorilor, în decembrie 2014, în contextul organizării unor evenimente agricole, Rebega a primit de la administratorul unei firme, printr-un intermediar, 23.000 lei, "folosindu-se de influenţa pe care şi-a manifestat-o ca vicepreşedinte al unui partid politic (PC), responsabil de Departamentul de Agricultură şi Dezvoltare Rurala, influenţă percepută ca fiind reală asupra unui funcţionar din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale". "Pentru a ascunde adevărata natură a dispoziţiei şi circulaţiei banilor, suspectul Rebega Constantin Laurenţiu, prin acelaşi intermediar, l-a determinat pe administratorul firmei respective să plăsmuiască şi ulterior să folosească un contract fictiv de prestări servicii către firma organizatoare a evenimentelor", mai precizează DNA. Europarlamentarului i-au fost aduse la cunoştinţă, joi seară, calitatea în dosar şi acuzaţiile. Constantin Rebega, ales europarlamentar pe listele PC, este membru al comisiilor de agricultură şi dezvoltare rurală, respectiv pescuit, din Parlamentul European.
Deficitul comercial a urcat la 5,3 miliarde de euro
Romania a avut în primele 11 luni ale anului trecut un deficit comercial de 5,3 miliarde euro, cu 91,7 milioane euro mai mare decat cel înregistrat în aceeaşi perioadă din 2013, după ce importurile au urcat cu 6%, iar exporturile cu 6,5%, a anunţat Institutul Naţional de Statistică (INS). Astfel, conform estimărilor preliminare ale INS, în perioada ianuarie-noiembrie 2014, exporturile au însumat 216,29 miliarde lei (4,86 miliarde euro), iar importurile au fost de 239,82 miliarde lei (5,39 miliarde euro). Comparativ cu primele 11 luni din 2013, exporturile au crescut cu 7,1% la valori exprimate în lei şi cu 6,5% în euro, iar importurile au crescut cu 6,6% în lei şi cu 6% în euro. Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri (Intra-UE28) în perioada analizată a fost de 153,9 miliarde lei (34,66 miliarde euro) la expedieri şi de 180,54 miliarde lei (40,65 miliarde euro) la introduceri, reprezentand 71,2% din total exporturi şi 75,3% din total importuri. Valoarea schimburilor extracomunitare de bunuri (Extra-UE28) a însumat 62,33 miliarde lei (13,99 miliarde euro) la exporturi şi de 59,28 miliarde lei (13,31 miliarde euro) la importuri, reprezentand 28,8% din total exporturi şi 24,7% din total importuri.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
