Romanii reuşesc să investească doar 1% din venituri
Veniturile medii lunare pe gospodărie au fost în trimestrul trei din 2014 de 2.495 lei, iar cheltuielile de 2.285 lei lunar, 91,5% din venituri, avand ca destinaţii principale alimentele, întreţinerea locuinţei şi plata taxelor, şi în proporţie extrem de mică investiţiile (1,1%), potrivit INS. "Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, în trimestrul III 2014, veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 2495 lei pe gospodărie şi 937 lei pe persoană. Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2118 lei lunar pe gospodărie (795 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 378 lei lunar pe gospodărie (142 lei pe persoană)", arată INS, într-un comunicat. Salariile şi celelalte venituri asociate acestora au format cea mai importantă sursă de venituri (51,8% din veniturile totale ale gospodăriilor). Diferenţa a fost acoperită de veniturile din prestaţii sociale (23,4%), veniturile din agricultură (3,9%), din activităţi neagricole independente (2,5%) şi cele din proprietate şi din vanzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,5%). O pondere importantă deţin şi veniturile în natură (15,1%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (13,6%). Diferenţe de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor s-au înregistrat în funcţie de mediul de rezidenţă. Astfel, în trimestrul III 2014 veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 27,7% mai mari decat ale gospodăriilor din mediul rural şi cu 10,6% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor. În urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 64,9% din salarii, de 22,8% din prestaţii sociale, veniturile în natură reprezentand 6,6% din total. În rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 37,4% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (28% din totalul veniturilor) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile băneşti din agricultură asigurand 9,4% din veniturile totale ale gospodăriilor din mediul rural. O contribuţie importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit şi veniturilor salariale (30,5%) şi celor din prestaţii sociale (24,5%). Cheltuielile totale ale populaţiei, au fost în perioada analizată în medie de 2.285 lei lunar pe gospodărie (857 lei pe persoană) şi au reprezentat 91,5% din nivelul veniturilor totale.
Romania a înregistrat a treia creştere a vanzărilor cu amănuntul din UE
Romania a consemnat în luna noiembrie a anului trecut a treia creştere a comerţului cu amănuntul din Uniunea Europeană (UE), de 8,2%, comparativ cu aceeaşi lună din 2013, fiind devansată de Luxemburg şi Estonia, potrivit datelor prezentate ieri de Eurostat. La nivelul UE, vanzările retail au urcat cu 2,8% în noiembrie faţă de aceeaşi perioadă din 2013, în timp ce, în zona euro, avansul consemnat a fost de 1,5%. Datele Eurostat arată că Luxemburg a înregistrat cea mai mare creştere a comerţului cu amănuntul, de 10,9%, fiind urmată de Estonia, cu un avans de 9%. La polul opus s-au situat Finlanda, ale cărei vanzări de retail au scăzut cu 2,4% şi Austria, cu un declin de 2,3% al comerţului cu amănuntul. Celelalte state UE au consemnat creşteri ale acestui sector în perioada analizată, în Bulgaria avansul fiind de 2,3%, iar în Ungaria de 5,2%. Prin comparaţie cu luna octombrie, Romania a înregistrat a treia mare creştere din UE în noiembrie 2014, de 2,1%, fiind devansată de Portugalia (3%) şi Polonia (2,3%). În schimb, scăderi ale comerţului cu amănuntul au fost consemnate în Finlanda (-2%), Austria (-0,5%) şi Belgia (-0,3%).
Cartelul taximetriştilor din capitală a fost amendat
Consiliul Concurenţei a amendat cu 2,26 milioane de lei (505.021 euro) opt firme de taxi din Bucureşti şi judeţul Ilfov pentru participarea la o înţelegere tacită/practică concertată avand ca obiect fixarea tarifului de transport de persoane în regim de taxi, a anunţat ieri instituţia. "Legea concurenţei interzice orice înţelegeri exprese sau tacite şi orice practici concertate care conduc la denaturarea concurenţei pe o piaţă. Fiecare întreprindere trebuie să îşi stabilească în mod independent politica de tarife în funcţie de structura costurilor implicate de desfăşurarea activităţii şi nu prin coordonare cu alte întreprinderi concurente" a declarat într-un comunicat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei. Companiile sancţionate, care deţineau circa 70% din piaţă la momentul înţelegerii, sunt Pelicanul Grup Taxi (amendă de 24.039 euro), Pelicanul Grup Internaţional Filiala Bucureşti (311 euro), Meridian Taxi (sancţionat cu 38.584 euro), Meridian Taxi Plus (10.404 euro), Autocobălcescu (375.831 euro), Confort Taxi (1.019 euro), Cristaxi Service (48.963 euro) şi Grup AS 2000 Transcom (5.870 EURO). Potrivit Consiliului Concurenţei, companiile sancţionate s-au înţeles să se alinieze toate unui tarif de transport în regim de taxi. "Pentru o parte importantă dintre cei prezenţi în piaţă, în principal pentru cei autorizaţi în Ilfov şi al căror acces în Bucureşti a suscitat numeroase dezbateri, această acţiune a constat, la momentul respectiv, într-o majorare de preţ, care a privat astfel beneficiarii serviciilor de taxi de preţuri mai mici, rezultate din concurenţa manifestată pană atunci. Ulterior, peste 90% din piaţă s-a aliniat tarifului unic stabilit de cei implicaţi în înţelegerea anticoncurenţială, fiind eliminată orice formă de concurenţă prin preţ între aceştia. Este important de subliniat că în aceeaşi perioadă au fost iniţiate în Parlament demersuri pentru modificarea Legii taximetriei în sensul, printre altele, al permiterii accesului în Bucureşti al transportatorilor autorizaţi în Ilfov", se mai arată în comunicat.
Aeroportul Arad, executat silit pentru o datorie de trei milioane de lei
Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din Romania (CNADNR) a fost executată silit de Aeroportul Arad, pentru aproape trei milioane de lei, sumă obţinută în instanţă drept despăgubiri după construirea autostrăzii pan-europene, care a afectat sistemul de balizaj al bazei aeriene. Directorul Aeroportului Arad, Dan Bălăcel, a declarat că în conturile instituţiei vor intra, în cateva zile, aproximativ 3.000.000 de lei, bani obţinuţi din executarea silită a CNADNR, după un proces caştigat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ). Bălăcel a spus că, după emiterea sentinţei definitive, CNADNR a refuzat să vireze banii, astfel că s-au început procedurile de executare silită. "Procedurile s-au încheiat recent, iar banii sunt deja la executorul judecătoresc şi ne vor fi viraţi în cateva zile", a spus Bălăcel. Suma de 2.940.147 de lei caştigată la ICCJ reprezintă contravaloarea investiţiilor făcute de baza aeriană şi Consiliul Judeţean (CJ) Arad în reconfigurarea sistemului de balizaj luminos, necesară după construirea autostrăzii care face parte din Coridorul IV pan-european. Caştigarea procesului la ICCJ fusese anunţată de autorităţile din Arad la sfarşitul lunii iunie 2014. La vremea respectivă, directorul aeroportului preciza că în 12 martie 2009 CJ Arad a transferat către CNADNR o suprafaţă de 43.214 de metri pătraţi din zona bazei aeriene, destinată construcţiei autostrăzii, tronsonul "Varianta de ocolire a municipului Arad". "Transferul era condiţionat de suportarea din bugetul autostrăzii a cheltuielilor ocazionate de modificările necesare la sistemul de balizaj. Ulterior, CNADNR nu a mai respectat această condiţie", declara Bălăcel. El spunea că, după finalizarea centurii parte din autostrada pan-europeană chiar în vecinătatea aeroportului, pista locală nu a mai putut fi folosită noaptea.
Noul Cod Fiscal şi cel de Procedură Fiscală, terminate la 15 februarie
Textul propunerii privind noul Cod Fiscal şi Cod de Procedură Fiscală va fi finalizat de Guvern pană la 15 februarie, după care va fi prezentat din nou în dezbatere publică şi transmis Parlamentului la 15 martie, spre dezbatere şi adoptare, a anunţat premierul Victor Ponta. "Dacă reuşim să dezbatem şi să adoptăm în prima sesiune, pană în 30 iunie, am avea pentru prima dată un Cod Fiscal şi Cod de Procedură Fiscală în primul rand prin dezbateri cat mai detaliate, prin consens politic", a spus Ponta, arătand că documentele vor fi discutate în Parlament pană cand va exista un consens politic majoritate-minoritate asupra lor, intenţia fiind însă ca noile coduri să fie aplicate de la începutul anului viitor. El a asigurat că nivelul cotei unice de impozitare de 16% nu va fi modificat în 2015 şi 2016. Întrebat de presă ce se va întampla însă dacă Parlamentul decide altceva, Ponta a răspuns că el poate vorbi despre ce anume va face Guvernul, care nu intenţionează să modifice această taxă şi nici să introducă noi impozite. Întrebat şi dacă în noul Cod Fiscal va fi schimbată politica de impozitare, avand în vedere semnalele conform cărora munca este impozitată prea mult, premierul a spus doar că Finanţele trebuie să finalizeze proiectul.
Finanţele s-au împrumutat la un cost minim record
Ministerul Finanţelor Publice a vandut joi obligaţiuni pe trei ani în valoare de 500 de milioane de lei, la un randament minim record pentru această maturitate, în contextul unui interes mai ridicat din partea investitorilor străini. Trezoreria a primit oferte de 2,66 miliarde de lei, de peste cinci ori mai mult decat valoarea obligaţiunilor oferite, însă a atras doar suma prevăzută în prospectul de împrumut pentru luna ianuarie. Randamentul mediu pe an a coborat la 2,07%, de la 2,21% la mijlocul lunii decembrie cand statul s-a împrumutat cel mai recent pe o perioadă de trei ani, prin aceeaşi emisiune de obligaţiuni redeschisă joi. Emisiunea pe trei ani a fost lansată la sfarşitul lunii octombrie, iar pană în prezent statul a atras prin acest instrument 2,23 miliarde de lei. Ministerul va redeschide vineri emisiunea de obligaţiuni printr-o licitaţie suplimentară în cadrul căreia vor fi acceptate numai oferte necompetitive, la randamentul rezultat în urma celei de joi. Suma vizată prin licitaţia suplimentară este de 75 de milioane de lei.
Auchan are OK-ul pentru preluarea galeriilor comerciale
Consiliul Concurenţei a aprobat preluarea de către grupul francez Auchan a 12 hipermarketuri şi galerii comerciale, operate de retailer, tranzacţia estimată la peste 260 milioane euro, fiind una dintre cele mai mari de pe piaţa de retail din Europa Centrală şi cea mai mare din Romania din 2014. "Operaţiunea se va realiza prin preluarea controlului unic de către Auchan asupra Tim Property Development, Ideal Casa Design, BR Real Friends, Compact Motor, Art Bau International, Metro Imobiliare Investment şi a activelor şi contractelor aferente activităţii de închiriere desfăşurată în Centrul Comercial Piteşti de către Rolast. Auchan achiziţionează firmele prin preluarea a 100% din părţile sociale ale acestora şi prin dobandirea dreptului de proprietate asupra activelor din Piteşti, după ce firmele încheie un proces de divizare, prin care se vor înfiinţa noi societăţi, care vor prelua restul activelor netranzacţionate, pentru a transfera către Auchan doar cele 11 hipermarketuri şi galerii Comerciale, precum şi activele din Piteşti", se arată în decizia Consiliului Concurenţei.
