Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Englezii, germanii şi ruşii, cei mai mari consumatori în barurile locale

Ziarul de Vrancea
6 ian 2015 533 vizualizări
In medie, străinii alocă pană în 200 de euro de persoane pe seară cand vizitează barurile romaneşti

Englezii, germanii şi rusii sunt cei mai mari consumatori de alcool în restaurantele, barurile şi cluburile romaneşti, alocand, în medie, 100-200 de euro de persoană pe seară, iar romanii ocupă locul 4, potrivit asociaţiei Maitre d'Hotel Romania, care reuneşte şefii de sală de restaurant din turism. "Englezii se îmbată cel mai tare, sunt cei mai gălăgioşi şi consumă cel mai mult. De obicei beau berea lor, whisky şi gin. Consumă toată noaptea, pană la 5 dimineaţa sau chiar mai tarziu, şi sunt dispuşi să aloce pe băutură pană la 200 de euro", a declarat Nicu Pupăză, preşedintele Maitre d'Hotel Romania. El spune că dintre toţi turiştii care ajung în Romania, englezoaicele sunt singurele care se străduiesc şi chiar reuşesc să ajungă la nivelul consumului de alcool al bărbaţilor.  Pe locul doi în top sunt turiştii ruşi, care beau în general vodkă sau vinuri şi nu sunt atraşi de obicei de bere. "În general, oamenii beau în baruri şi cluburi. La restaurant doar mănancă şi pleacă. Mulţi ruşi vin fără neveste atunci cand vor să se distreze. Ei merg pe principiul că nu te duci la festivalul berii cu bere de acasă", a afirmat Pupăză. El spune cu ruşii sunt băutori de cursă lungă, iar în unele cazuri nu au o limită de bani atunci cand consumă alcool şi vor să se simtă bine. "Beau şi rusoaicele, atunci cand vin cu ei, dar mai moderat. Nu reuşesc să ajungă la performanţele englezoaicelor", a mai spus reprezentantul şefilor de sală. Turiştii germani ocupă locul trei în top, alocand pentru băuturi alcoolice pană la 100 de euro pe noapte. "Germanii beau multă bere şi băuturi alcoolice digestive. Beau şi nemţoaicele, dar nu atat de mult ca bărbaţii", a afirmat şeful Maitre d'Hotel Romania. Acesta spune că un loc în top şi-ar fi făcut cu siguranţă şi turiştii din Republica Moldova, însă aceştia nu au din păcate atat de mulţi bani, pe măsura dorinţei şi potenţialului de a consuma alcool. În aceste condiţii, locul 4 în clasament este ocupat de romani, care pentru o noapte de stat în baruri şi cluburi pot ajunge să cheltuiască pană la 50-70 de euro de persoană. "La romani, contează mult să le placă muzica şi băutura, iar atunci consumă. Nu contează că sunt într-un bar sau un club, sau într-un restaurant. Pot petrece chiar şi într-un cort, unde cantă lăutari", a mai spus Pupăză, care a adăugat că romanii sunt, în general, băutori de bere sau de şpriţ. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, în primele zece luni ale anului trecut au ajuns în Romania 206.000 de turişti germani, 94.000 de britanici, 24.000 de ruşi şi 35.000 de vizitatori din Republica Moldova.

Consumatorii vor subvenţiona şi mai mult energie regenerabilă

Consumatorii de energie electrică vor subvenţiona în acest an, prin facturi, mai multă energie regenerabilă, respectiv 11,9% din consumul final brut de electricitate, faţă de nivelul de 11,1% din 2014. "Pentru anul 2015 cota obligatorie de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi, este de 11,9% din consumul final brut de energie electrică", potrivit ANRE. Pentru 2014 cota obligatorie a fost stabilită de Guvern la 11,1%, impactul în facturi fiind de 35 lei/MWh de electricitate. În 2013, impactul în factura consumatorului final al contribuţiei pentru energia regenerabilă a crescut de la 30 lei la 53 lei/MWh la începutul anului, dar a coborat la 35 lei după ce Guvernul a diminuat sprijinul acordat producţiei de energie din surse regenerabile. Impactul mediu al contribuţiei pentru energia regenerabilă în factura consumatorului final în anul 2012 a fost de 29 lei/MWh. Autorităţile anunţau, anul trecut, că majorarea cotei nu va avea niciun impact în factura finală la electricitate. Potrivit angajamentelor asumate de Romania faţă de Uniunea Europeană, ponderea energiei regenerabile în consumul final brut de energie va trebui să ajungă în 2020 la 24%.

Romania caştigă teren în topul tranzacţiilor imobiliare

Valoarea tranzacţiile imobiliare din Europa Centrală şi de Est (ECE) a scăzut anul trecut cu 13%, la 9,8 miliarde de euro, pe fondul înjumătăţirii sumelor atrase de Rusia, în timp ce Romania, deşi a înregistrat un nivel record, a fost a patra destinaţie, după Polonia, Rusia şi Cehia, potrivit CBRE. Datele CBRE arată că Romania a atras în 2014 un volum al tranzacţiilor cu proprietăţi imobiliare - spaţii de birouri, de retail sau industriale - de 1,124 miliarde de euro, în creştere cu 220% faţă de 2013, cand a înregistrat 351 milioane de euro. Faţă de 2013, Romania a urcat o poziţie, în locul Slovaciei. Cu toate că în 2014 Romania a atins un record, piaţa locală a investiţiilor imobiliare rămane sub cea din Rusia (2,261 miliarde de euro faţă de 5,3 miliarde de euro cu un an înainte), Polonia (2,9 miliarde de euro faţă de 3,25 miliarde de euro) şi Cehia (peste 1,9 miliarde de euro comparativ cu 1,3 miliarde de euro). Romania a înregistrat cel mai mare avans al tranzacţiilor imobiliare din regiunea analizată, dacă este exclusă Bulgaria, unde au fost tranzacţionate active de 89 milioane de euro, faţă de 3 milioane de euro în 2013. Regiunea analizată mai include Ungaria, Ucraina, Serbia, Slovacia, ţările Baltice şi Croaţia. Tranzacţiile înregistrate în Europa Centrală şi de Est, exclusiv Rusia, au crescut cu 25%, la 7,7 miliarde de euro, interesul fiind în continuare focalizat pe proiecte de birouri (3,3 miliarde de euro, aproape jumătate din total), urmate de retail (1,735 miliarde de euro), industrial (1,641 miliarde de euro) şi hoteluri (367 milioane de euro). În Romania, proiectele de retail au reprezentat circa 40% din total, urmate de clădirile de birouri - 29% şi spaţiile logistice şi industriale - 12%, iar aproximativ 8% din totalul proiectelor vandute anul trecut au fost de tip distressed.

O treime dintre fabricile de lapte din Romania s-au închis

Peste 50 de fabrici de lapte din Romania, reprezentand aproape o treime din total, s-au închis anul trecut din cauza scăderii cererii pe piaţa internă şi creşterii costurilor de producţie, a declarat Dorin Cojocaru, preşedintele patronatului APRIL din industria laptelui. La începutul anului trecut în Romania funcţionau 183 de fabrici de lapte autorizate santitar-veterinar, potrivit APRIL. La 1 aprilie 2014, numărul fabricilor scăzuse la 152, iar la finele anului la 130. "S-au închis pentru că nu le mai merg afacerile. Costurile de producţie sunt din an în an mai mari, iar hypermarketurile au început să renunţe la producţia internă de lapte, pentru că mărcile proprii se produc în ţări precum Polonia, Ungaria, Germania, Austria sau Slovacia. Din aceste ţări vine lapte mai ieftin, pentru că au rămas cu stocuri mari din cauza embargoului impus de Rusia", a spus Cojocaru. El a adăugat că hypermarketurile au mărit taxele de raft pentru producătorii romani şi încearcă să susţină firmele din ţările în care îşi au originile. "INS spune că a crescut cu 6% consumul de lactate. Nimeni nu spune însă cu cat au crescut importurile în acest an. Multe ferme medii şi mari din Romania s-au închis, pentru că din cauza importurilor masive nu mai au cui livra laptele. Există astfel riscul de a ne decima efectivele de vaci", a afirmat oficialul patronatului. Dorin Cojocaru a amintit că la 1 aprilie 2015 se vor elimina cotele de lapte în Uniunea Europeană, şi fiecare ţară va avea voie să producă oricat va dori.

ABC Asigurări s-a retras de pe segmentul RCA

ABC Asigurari s-a retras de pe segmentul asigurărilor de răspundere civilă auto (RCA) începand cu 1 ianuarie, decizia fiind motivată de lipsa perspectivelor realizarii de profit din subscrierea riscurilor asociate poliţelor de acest tip, a anunţat compania. "Informăm că această măsură este iniţiativa societăţii, fiind determinată strict de opţiunea conducerii acestui asigurător de a dezvolta activitatea viitoare pe alte linii de asigurare care oferă în mai mare măsură perspectiva realizării de profit", se arată într-un comunicat al ABC Asigurări. Pe segmentul poliţelor RCA activează zece companii, şi anume Allianz-ţiriac Asigurări, Asirom, Astra, Carpatica Asig, City Insurance, Euroins Romania, Generali Romania, Groupama, Omniasig şi Uniqa, potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). "Condiţiile socio-economice concrete în care se desfăşoară activitatea pe RCA, scăderea puterii de cumpărare, creşterea preţurilor reparaţiilor, creşterea accelerată şi lipsa de predictibilitate a despăgubirilor pentru vătămări corporale şi deces, înăsprirea condiţiilor de reasigurare pentru produsul RCA sunt factori reali care arată că acest produs nu poate fi considerat dezirabil pe viitor", se mai spune în comunicat.

Blocada cărnii de vită impusă UE a fost spartă de Irlanda

Irlanda este prima ţară din Uniunea Europeană (UE) care va relua exporturile de carne de vită către Statele Unite, după ce SUA au interzis importurile din Europa în urmă cu peste 15 ani, din cauza unei crize provocate de boala vacii nebune în Europa, relatează Financial Times. Ministrul irlandez al Agriculturii, Simon Coveney, a anunţat că autorităţile americane au efectuat controale la unităţile de producţie din Irlanda în ultimii doi ani. El a declarat că recaştigarea accesului pe pieţele americane reprezintă "un premiu important", în condiţiile în care 10% din necesarul de carne de vită, estimat la 11 milioane de tone de către autorităţile irlandeze, reprezintă importuri. Totodată, autorităţile estimează că exporturile anuale de carne de vită ale Irlandei către SUA s-ar putea ridica la 25 de milioane de euro, potrivit abc News. Comisia Europeană a salutat ridicarea interdicţiilor importului de carne de vită din Irlanda, apreciind această acţiune drept o recunoaştere a "măsurilor importante şi eficiente luate de UE pentru eradicarea encefalopatiei spongiformă bovină". Totodată, comisarii pentru sănătate, comerţ şi agricultură au afirmat că SUA trebuie să extindă accesul tuturor ţările UE pe piaţa americană.

Lira a coborat la minimul ultimelor 17 luni faţă de dolar

Lira sterlină a coborat ieri la minimul ultimelor 17 luni faţă de dolarul american, în condiţiile în care un indicator care măsoară activitatea din sectorul serviciilor a scăzut în luna decembrie la cel mai jos nivel din mai 2013 pană în prezent, relatează Financial Times. Moneda britanică s-a depreciat marţi la 1,5184 unităţi faţă de dolar, după publicarea datelor privind activitatea din sectorul privat din zona euro de către compania britanică de cercetare Markit Economics. Indicatorul Purchasing Managers Index (PMI) a scăzut peste aşteptările analiştilor în luna decembrie, la 55,8 de la 58,6 în luna noiembrie, marcand cel mai jos nivel înregistrat de indice în Marea Britanie din mai 2013 pană în prezent. Deşi retailerii au raportat vanzări record în perioada Crăciunului, sectorul serviciilor din Marea Britanie a fost afectat de afacerile din domeniul imobiliar. Bank of England, banca centrală, a anunţat marţi că cererea pentru credite ipotecare se află la cel mai scăzut nivel din trimestrul al treilea din 2008.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.