MOZAIC STIRI ECONOMICE: Va ieşi Grecia din zona euro?
Cancelarul german Angela Merkel este pregătită să lase Grecia să iasă din zona euro dacă stânga radicală va repune în discuţie măsurile de austerite din această ţară. "Guvernul german consideră aproape inevitabilă ieşirea (Greciei) din zona euro dacă şeful opoziţiei Alexis Tsirpas (Syriza, stânga radicală) va conduce guvernul după alegerile (legislative), va abandona politica de austeritate bugetară şi nu va mai rambursa datoriile ţării", afirmă publicaţia Spiegel, citând "surse apropiate Guvernului german".
Angela Merkel şi ministrul german de Finanţe Wolfgang Schäuble şi-au schimbat opiniile şi "consideră suportabilă o ieşire a (Greciei) din zona euro în urma unor progrese realizate după summitului crizei în 2012". "Riscul contaminării altor ţări este limitat, deoarece Portugalia şi Irlanda sunt considerate asanate. Pe de altă parte, MES (mecanismul european de stabilitate) furnizează un mecanism de salvare solid, în timp ce Uniunea Bancară asigură securitatea instituţiilor de credit", ar fi dezvăluit aceste surse.
Parlamentul grec a anunţat miercuri dizolvarea sa şi a confirmat organizarea alegerilor legislative anticipate la 25 ianuarie, la care, potrivit sondajelor, Syriza este considerată favorită. Liderul Syriza, Alexis Tsirpas, vrea să pună capăt politicii de austeritate impuse ţării sale de creditorii internaţionali (troica UE, BCE şi FMI) în schimbul unui împrumut de 240 de miliarde de euro. De asemenea, el vrea să negocieze o nouă restructurare a datoriei publice care afectează economia elenă.
Ieşirea Greciei din zona euro ar provoca o criză mai mare ca cea din 2008
O eventuală decizie a Greciei de a ieşi din zona euro va avea efecte devastatoare pentru pieţele financiare, iar consecinţele vor fi chiar mai severe decât cele ale falimentului Lehman Brothers din 2008, potrivit lui Barry Eichengreen, economist în cadrul Universităţii din California.
Prezent sâmbătă la întâlnirea anuală a Asociaţiei Economice Americane, Eichengreen a declarat că ieşirea Greciei din zona euro va determina investitorii să îşi retragă depozitele din băncile din Grecia, plasamentele în acţiunile companiilor se vor reduce, toate acestea culminând, probabil, într-o serie de măsuri stricte din partea autorităţilor elene pentru controlarea fluxurilor de capital. Mai mult, efectele nu vor fi limitate doar la pieţele din Grecia, deoarece investitorii vor începe să facă speculaţii în privinţa următoarei ţări care ar putea părăsi zona euro. "Pe termen scurt, ieşirea Greciei ar echivala cu falimentul Lehman Brothers la pătrat", a avertizat Eichengreen. Economistul american estimează că politicienii europeni îşi vor "înghiţi nodul din gât din nou" şi vor face compromisurile necesare pentru a menţine Grecia în uniunea monetară. "Deşi păstrarea zonei euro în forma actuală va fi un demers costisitor, dificil şi dureros pentru politicieni, destrămarea acesteia va fi încă şi mai costisitoare şi dificilă", a spus Eichengreen.
Prezent la întâlnirea Asociaţiei Economice Americane, Kenneth Rogoff, fost economist al Fondului Internaţional Monetar şi profesor la Universitatea din Harvard, a declarat că zona euro este "un dezastru economic". "Asta nu înseamnă că va fi uşor de destrămat", a adăugat el.
Nici Martin Feldstein, profesor de economie la Universitatea Harvard, nu este mult mai optimist în ceea ce priveşte viitorul zonei euro, în ciuda măsurilor anunţate de Banca Centrală Europeană pentru stimularea creşterii economice în regiune. "E posibil să nu existe nici o modalitate pentru a încheia criza din zonă", a spus Feldstein, care a menţionat că implementarea unui program de relaxare cantitativă ar putea să nu aibă rezultatele scontate.
Potrivit lui Feldstein, cea mai bună soluţie pentru supravieţuirea zonei euro este ca fiecare stat în parte să implementeze propriile politici fiscale pentru a stimula cererea şi consumul, inclusiv prin reducerea taxei pe valoarea adăugată pe o perioadă de cinci ani.
Cinci predicţii optimiste pentru economia SUA în 2015
Economia americană a beneficiat în 2014 de un impuls puternic de energie, după cea mai anemică redresare din criza financiară din 2008 de la Al Doilea Război Mondial, iar perspectivele pentru 2015 par chiar mai bune, potrivit MarketWatch, care face cinci predicţii optimiste pentru noul an.
În 2014 în economia americană au fost create aproape 3 milioane de locuri de muncă, cea mai mare creştere după 1999. Tendinţa este pe cale să continue în 2015 şi va alimenta în mod sigur cheltuielile de consum, alături de scăderea preţurilor carburanţilor.
Intensificarea consumului va încuraja companiile să angajeze şi să investească mai mult, iar rezultatul va fi o creştere economică de peste 3%, pentru prima oară după 2005. "Următorii doi ani vor fi cei mai buni din cel puţin un deceniu. Există multe dovezi că creşterea economică accelerează", a declarat Bernard Baumohl, economist la Economic Outlook Group.
Creşterea salariilor va accelera, după ani de zile de stagnare.
Una dintre principalele frâne pentru economie, în ultimii patru ani, a fost stagnarea salariilor, care au crescut în medie cu numai 2% pe an, ritm echivalent cu două treimi din media pe termen lung din SUA. Totuşi, acest lucru este pe cale să se schimbe. Cu angajările în creştere şi şomajul în scădere, companiile vor căuta angajaţi pentru a nu risca să piardă vânzări în favoarea concurenţei dacă nu vor creşte producţia. În luna noiembrie, numărul posturilor disponibile a atins al doilea cel mai ridicat nivel din ultimii 14 ani. De asemenea, numărul celor care îşi schimbă locul de muncă pentru un salariu mai bun este cel mai ridicat din ultimii cinci ani.
Rata şomajului va continua să scadă, iar efectul în economie va fi real.
Creşterea economică rapidă va reduce riscul deflaţiei în Statele Unite.
Economia Statelor Unite va performa, chiar dacă economia mondială nu o va face. Exporturile americane ar putea stagna sau chiar scădea, dar vor fi compensate de importurile mai mici de petrol, fiind improbabil ca deficitul comercial să crească. Cheltuielile zilnice pentru servicii precum cele de coafură, curăţătorie, consultanţă financiară şi alimentaţie publică sunt practic imune faţă de concurenţa străină. Astfel, cea mai mare economie a lumii poate încă funcţiona ca o oază în deşert, în pofida pesimiştilor care consideră că acele vremuri au trecut.
Înmatriculările Dacia în Franţa au crescut anul trecut cu 13%
Înmatriculările de autoturisme Dacia noi în Franţa au crescut cu 12,9% în 2014, la 105.896 unităţi, conferind mărcii o cotă de piaţă de 4,88%, potrivit datelor publicate de Asociaţia Constructorilor Francezi de Automobile (CCFA). În 2013, marca Dacia a avut în Franţa o cotă de piaţă de 4,35%.
Piaţa autoturismelor din Franţa a crescut anul trecut cu 0,5%, la 2,16 milioane de unităţi. Doar mărcile Lancia, Jeep şi Lexus au consemnat în 2014 creşteri mai puternice ale înmatriculărilor de autoturisme noi comparativ cu Dacia, însă cu vânzări mult mai mici.
Vânzările de autoturisme ale grupului Renault, de care aparţine Dacia, au crescut anul trecut cu 5,5%, la 577.625 unităţi, iar cota de piaţă a urcat la 26,64%, de la 25,38% în 2013. Grupul Peugeot a înregistrat anul trecut o cotă de piaţă de 30,41%, iar Volkswagen de 11,85%.
În luna decembrie, înmatriculările de autoturisme Dacia noi au scăzut cu 18,8%, la 8.386 unităţi, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Preţurile petrolului au scăzut cu până la 49% în 2014
Preţurile petrolului au scăzut cu până la 49% în 2014, cel mai amplu declin anual după criza financiară din 2008, pe fondul cererii scăzute la nivel mondial şi al concurenţei dintre producătorii americani şi cei din OPEC pentru cotă de piaţă. Autorităţile din SUA au decis să permită vânzarea în străinătate de petrol ultrauşor, fără a fi necesar acordul guvernului, ceea ce va contribui la creşterea capacităţii de export a SUA şi la contracararea planului Arabiei Saudite de a determina reducerea producţiei americane, potrivit Citigroup. Declinul cotaţiilor petrolului a agitat pieţele, provocând deprecierea unor monede, de la rubla rusească la naira nigeriană, şi exercită presiuni asupra bugetelor unor state producătoare, între care Venezuela şi Ecuador. "Principalul motiv al declinului preţurilor petrolului este faptul că OPEC stă în expectativă", a declarat Giovanni Staunovo, analist la UBS în Zurich.
Lituania a intrat în zona euro
Lituania a intrat în zona euro la 1 ianuarie, devenind al 19-lea membru al uniunii monetare cu speranţa unei apropieri mai mari de vestul Europei, pe fondul tensiunilor cu Rusia şi în pofida riscurilor de creştere a preţurilor.
Finalizând adoptarea monedei unice europene de către ţările baltice, după Estonia în 2011 şi Letonia în 2014, Lituania se vede un simbol al integrării economice şi politice cu Occidentul, a declarat preşedinta ţării, Dalia Grybauskaite. "Aderarea marchează simbolic etapa finală a integrării în Uniunea Europeană şi reprezintă securitatea noastră, nu doar economică ci şi politică", potrivit unui comunicat al Preşedinţiei.
Evenimentul conincide cu afirmarea rolului mai important jucat de membrii mai recenţi ai UE, cu ex-premierul polonez Donald Tusk ales recent preşedinte al Consiliului European, în timp ce Letonia preia la 1 ianuarie preşedinţia semestrială a Uniunii. Ţările baltice, care au pus capăt ocupaţiei sovietice în anii ’90, după o jumătate de secol, au aderat la UE şi NATO în 2004.
Potrivit unui sondaj publicat în noiembrie de banca centrală, 53% dintre cei 3 milioane de lituanieni susţin adoptarea euro şi 39% sunt împotrivă.
CFR Marfă a încheiat pe profit anul 2014
Compania CFR Marfă estimează că a încheiat anul 2014 cu un profit de 23,69 milioane de lei, după realizarea unor venituri de 1,11 miliarde de lei şi efectuarea unor cheltuieli de 1,09 miliarde de lei, potrivit Bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat publicat în Monitorul Oficial. Pentru finalul anului 2014, compania estima un număr de 6.476 salariaţi şi un câştig mediu lunar pe salariat de 2.475 lei, determinat pe baza cheltuielilor cu salariile. Compania are plăţi restante de peste 208,5 milioane de lei şi creanţe de încasat de 450,7 milioane de lei.
SNTFM CFR Marfă SA este lider pe piaţa transporturilor feroviare de marfă din România, cu o cotă de piaţă de 58,5% pentru mărfuri transportate în primul trimestru al anului 2014, în creştere de la 55,6% cât a deţinut din piaţa transportului feroviar de marfă din România la nivelul primului trimestru al anului 2013.
