MOZAIC STIRI ECONOMICE: Anul birourilor
Dezvoltatorii au finalizat în acest an circa 165.000 metri pătraţi închiriabili de spaţii de birouri, în creştere cu 40% faţă de anul trecut, trei centre comerciale, totalizand 70.000 metri pătraţi, cel mai scăzut nivel din 2006, şi niciun proiect logistic major. "În 2014, segmentul de birouri a înregistrat livrări însumand circa 165.000 metri pătraţi, în creştere cu 40% faţă de anul precedent. Clădirile noi livrate în Bucureşti se ridică la un număr de 14, din care 4 reprezintă reconversii ale altor proiecte", a declarat Horaţiu Florescu, preşedinte & director executiv al The Advisers/Knight Frank. Din acestea, nivelul livrărilor de noi spaţii de birouri în 2014 în Bucureşti a fost de aproximativ 120.000 metri pătraţi închiriabili, asemănător cu cel înregistrat în 2013. "Majoritatea proiectelor noi din Bucureşti au fost construite în deja tradiţionalele zone din nordul capitalei - culoarul Floreasca - Barbu Văcărescu şi Dimitrie Pompeiu dar şi în Centru Vest", a declarat Andrei Drosu, research consultant JLL Romania. În acelaşi timp, pe segmentul de retail, finalizarea Vulcan Value Center, Auchan Ghencea şi Shopping City Targu Jiu au adus pe piaţă 70.000 de metri pătraţi de centre comerciale, cel mai scăzut nivel din 2006. Stocul curent de spaţii comerciale se ridică la 922.000 metri pătraţi pentru Bucureşti, în timp ce la nivel naţional însumează 1,97 milioane de metri pătraţi. "Segmentul de birouri a fost în mod cert cel care a atras cele mai multe investiţii sub forma de dezvoltări noi în acest an. Aceasta evoluţie este generată de combinaţia dintre nivelul cererii, condiţiile financiare pe care chiriaşii sunt dispuşi să le accepte şi gradul de neocupare din fiecare segment al pieţei", a adăugat Drosu. Mai mult, niciun proiect logistic major nu a fost livrat în Bucureşti în acest an. De altfel, cu un stoc relativ constant, de circa 1 milion de metri pătraţi în Bucureşti şi 1,8 milioane de metri pătraţi la nivel naţional, segmentul de industrial şi logistică nu a înregistrat dezvoltări notabile în ultimii ani. Potrivit datelor The Advisers/Knight Frank, în 2014 au crescut livrările, dar în proiecte de mici dimensiuni, înregistrandu-se circa 99.000 metri pătraţi faţă de 33.000 metri pătraţi în 2013. Majoritatea acestor proiecte sunt ocupate de proprietar, dar proiectele dezvoltate speculativ s-au închiriat într-o perioadă foarte scurtă. "Credem că sectorul de birouri rămane favorit pentru dezvoltatori, urmat de retail şi de rezidenţial. Totodată, o activitate intensă în sectorul de terenuri este un bun indicator şi probează interesul dezvoltatorilor pentru proiecte de clădiri de birouri, centre comerciale sau dezvoltari rezidenţiale. În ultimii 2 ani piaţa de terenuri a înregistrat cateva tranzacţii majore, precum vanzarea de către Aversa a unui teren de circa 10 hectare către Benevo Capital Corporation, ce prefigurează dezvoltarea unui centru comercial, dar şi recenta achiziţie a Portland Trust a terenului de circa 4 hectare în Centru-Nord, avand ca destinaţie de dezvoltare un nou proiect de birouri", a apreciat Florescu. Reprezentanţii CBRE explică preferinţa dezvoltatorilor pentru clădirile de clasa A prin perspectiva unui potenţial mai ridicat a acestui tip de imobil de a deveni un produs investiţional, adică de a fi vandut la un moment dat.
Retailerii de modă continuă extinderea
Marile reţele de fashion au continuat în acest an extinderea pe piaţa romanească, cele mai multe deschideri de magazine fiind bifate de retailerul suedez H&M şi cel polonez de încălţăminte CCC, la polul opus, cu nicio deschidere, situandu-se spaniolii de la Inditex, care au mărcile Zara şi Bershka. "Retailerii de fashion şi-au menţinut şi în acest an planurile de expansiune. Datorită nivelului minim de livrări, atenţia lor s-a îndreptat către proiectele cu performanţă dovedită. Ca destinaţie pentru noi magazine, Bucureştiul rămane principala atracţie, cele mai multe deschideri fiind înregistrate în Capitală", a declarat Mihaela Gălăţanu, research specialist al firmei de consultanţă imobiliară JLL. Astfel, potrivit datelor JLL, cele mai multe magazine în acest an au fost deschise de H&M, respectiv opt unităţi, dintre care două în Bucureşti, urmat de CCC cu şase deschideri (două în Capitală), Ecco - cinci noi magazine de încălţăminte, Takko - patru unităţi noi (una în Bucureşti), Timeout - trei deschideri (două în Capitală), Mim - trei deschideri şi LC Waikiki - trei magazine (două în Bucureşti). Totodată, retailerii C&A, New Yorker, Lee Cooper şi Koton au deschis cate două magazine noi, iar Reserved o unitate. Marele absent în acest an de pe piaţa de retail a fost grupul Inditex, prezent cu brandurile Zara, Zara Home, Bershka, Pull&Bear, Stradivarius, Oysho şi Massimo Dutti, care nu a deschis niciun magazin. Grupul spaniol deţine în total 98 de magazine în Romania. "Pentru anul viitor, în afară de noile magazine ce vor fi inaugurate odată cu lansarea centrelor comerciale Mega Mall din Bucureşti şi Coresi din Braşov, ne aşteptăm că atenţia retailerilor să fie în continuare îndreptată către proiectele care au un istoric pozitiv al vanzărilor. Pe de altă parte, considerăm că dinamica pieţei va fi definită de activitatea retailerilor care în ultimii ani au avut o strategie de expansiune conservatoare şi care, datorită mediului macroeconomic stabil şi mai ales datorită volumului încurajator al vanzărilor, vor avea o strategie mult mai activă pentru consolidarea reţelelor existente (Marks & Spencer, Mango, Reserved, Debenhams)", a mai spus Gălăţanu. Un studiu recent al JLL plasează Bucureştiul pe locul 30 în topul celor mai atractive 57 de oraşe din Europa din punct de vedere al interesului pentru extindere a marilor retaileri internaţionali, după Budapesta şi Varşovia, şi pe locul 25 în ceea ce priveşte atractivitatea pentru brandurile de lux.
Visa şi MasterCard şi-au suspendat serviciile în Crimeea
Visa şi MasterCard, cei mai mari operatori de plăţi la nivel mondial, au suspendat serviciile oferite în Peninsula Crimeea, după ce Statele Unite au extins sancţiunile impuse Rusiei pentru anexarea regiunii şi pentru implicarea în conflictul din Ucraina, transmite Bloomberg. "Visa nu mai are voie să ofere produse şi servicii în Crimeea. Aceasta înseamnă că nu mai putem elibera carduri sau opera plăţi către comercianţi şi retrageri de numerar de la bancomate", se arată într-un comunicat al Visa. Cele două companii respectă, astfel, o cerinţă impusă de administraţia americană, potrivit unor comunicate emise de birourile de presă din Rusia ale Visa şi MasterCard. La jumătatea lunii decembrie, Statele Unite şi-au suspendat schimburile comerciale cu Crimeea pentru a protesta faţă de alipirea acestei peninsule ucrainene la Rusia. De asemenea, noul val de sancţiuni include şi interdicţia companiilor înregistrate în SUA de a investi în Crimeea şi de a oferi servicii firmelor care operează în această regiune. Tot în luna decembrie, mai multe bănci din Rusia au început să folosească Sistemul Naţional de Plăţi, creat de statul rus ca alternativă la MasterCard şi Visa. Sistemul va deveni complet funcţional în primul trimestru al anului viitor, urmand ca inclusiv toate tranzacţiile făcute cu carduri Visa şi MasterCard să fie procesate prin intermediul Sistemului Naţional de Plăţi. De asemenea, noua entitate va putea emite carduri proprii începand cu anul viitor. La sfarşitul lunii martie, Visa şi MasterCard au refuzat să presteze servicii pentru mai multe bănci ruseşti, în urma sancţiunilor impuse de Statele Unite din cauza anexării Peninsulei Crimeea. Atunci, Rusia a anunţat că ar putea lansa un sistem de plăţi propriu, care să fie funcţional în şase luni.
Oraşul Providence a depus plangere pentru corupţie împotriva Petrobras
Un oraş american din statul Rhode Island (est), Providence, a depus plangere pentru corupţie împotriva companiei publice petroliere braziliene Petrobras, a preşedintei acesteia Graça Foster şi altor administratori, potrivit actului de acuzare, relatează AFP. Demersul colectiv în justiţie al oraşului Providence a fost elaborat de către firma de avocatură Labaton Sucharow şi a fost prezentat într-un tribunal din New York pe 24 decembrie. El vizează, de asemenea, două filiale internaţionale ale Petrobras şi 15 bănci implicate în emiterea şi vanzarea de titluri de creanţe ale gigantului petrolier în perioada ianuarie 2010-noiembrie 2014. Este vorba despre prima plangere colectivă în care Foster, directorul financiar al Petrobras Almir Barbassa şi alţi membri ai administraţiei sunt citaţi în mod direct, subliniază coridianul Estado de Sao Paulo. Potrivit plangerii, consultate de AFP, obligaţiile "au fost cotate la preţuri umflate artificial, ascunzand implicarea companiei într-un vechi caz de mită, de miliarde de dolari, dată cadrelor companiei. Sumele plătite au fost mascate în valori de active umflate în rezultatele companiei", afirmă firma Labaton Sucharow. Acest demers contra Petrobras se adaugă altora, demarate de fonduri de investiţii şi acţionari individuali din Statele Unite care acuză pierderi prin titlurile pe care le deţin - certificate de depozit cotate în Statele Unite. Odată cu plangerea depusă de Providence, compania Petrobras este vizată de cel puţin 11 plangeri colective în Statele Unite, scrie cotidianul O Globo. Providence a cumpărat în perioada ianuarie 2010-noiembrie 2014 titluri care finanţau planul de investiţii al Petrobras, în cadrul unui fond de investiţii pe care îl gestionează pentru angajaţi municipali. Scandalul de corupţie din Petrobras a izbucnit cu puţin timp înainte de realegerea, în octombrie, a preşedintei Dilma Rousseff. Operaţiunea de poliţie "Lava Jato" (Spălare rapidă) a arătat că reţeaua de corupţie a spălat aproape patru miliarde de dolari în zece ani
Audi investeşte 24 miliarde de euro ca să depăşeacă BMW
Audi va investi 24 de miliarde de euro în următorii cinci ani pentru a dezvolta noi tehnologii şi pentru a extinde producţia, cu două miliarde mai mult decat era prevăzut în planul iniţial de investiţii, cu scopul de a depăşi liderul pieţei auto de lux, BMW, relatează Bloomberg. Compania germană a anunţat că vrea că investească 4,8 miliarde anual în următorii cinci ani pentru producţia unor noi modele şi dezvoltarea de tehnologii, în creştere faţă de planul anterior de investiţii, care prevedea cheltuieli de 4,4 miliarde de euro anual în acest scop. Audi, divizie a constructorului auto german Volkswagen, plănuieşte să aloce 70% din suma totală de investiţii, adică 16,8 miliarde de euro, pentru producţia unor modele noi, cum ar fi vehiculul utilitar sport Q1. De altfel, Audi intenţionează să crească numărul de modele din portofoliu de la 50, cate are în prezent, la 60 pană în 2020. Audi ocupă locul al doilea în clasamentul producătorilor de maşini de lux la nivel mondial, după BMW şi are ca obiectiv devansarea competitorului său pană în 2020. De altfel, Audi a redus diferenţa faţă de BMW în ceea ce priveşte vanzările în primele 11 luni ale anului.
Preţul petrolului stagnează în jurul a 60 dolari/baril
Preţul petrolului se menţine uşor peste 60 dolari/baril, ca urmare a scăderii producţiei în Libia pe fondul atacurilor armate din statul nord african, relatează Reuters. Producţia de petrol din Libia a scăzut luna aceasta la 352.000 barili/zi, aproape la jumătate din cantitatea de luna trecută. Declinul anulează, parţial, creşterea stocurilor de petrol din Statele Unite ale Americii şi cererea scăzută din partea Japoniei, al patrulea mare importator de petrol la nivel mondial. "Conflictul din Libia pare să devină din ce în ce mai mult o luptă pentru rezervele de petrol, iar acest lucru nu poate să se termine cu bine", a spus Olivier Jakob, analist al companiei elveţiene Petromatrix. La ora 14:30, petrolul Brent se tranzacţiona la 60,5 dolari/baril, în creştere cu 0,26 dolari faţă de miercuri, în timp ce cotaţiile petrolului pe piaţa americană erau în urcare cu 0,32 dolari, la 56,16 dolari/baril. Importurile de petrol în Japonia au scăzut în noiembrie cu 17,3%, potrivit datelor oficiale. În acelaşi timp, stocurile de petrol din SUA au crescut în decembrie cu 7,3 milioane de barili, la cel mai ridicat nivel de pană acum.
Rusia se arată darnică în faţa Ucrainei! Ce urmăreşte?
Rusia a anunţat că intenţionează să furnizeze cărbune şi electricitate - fără să fie plătite în avans - Ucrainei vecine, care abia reuşeşte să-şi acopere nevoile în acest domeniu, din cauza conflictului dintre armata naţională şi separatiştii proruşi, relatează AFP. "Din cauza unor probleme importante în alimentarea cu energie a Ucrainei, am decis să dăm curs cererii autorităţilor ucrainene şi să ajutăm Ucraina furnizandu-i electricitate în condiţii preferenţiale", a declarat vicepremierul rus Dmitri Kozak, într-un interviu difuzat sambătă de postul de televiziune Rossia 24. Rusia va livra electricitate Ucrainei la tarife aplicate pe piaţa internă rusă, cu mult mai mici decat cele în vigoare pe teritoriul ucrainean, a declarat el. "În total, suntem pregătiţi să furnizăm Ucrainei pană la un milion de tone de cărbune pe lună, pentru a soluţiona problemele în domeniul energetic", a anunţat Kozak. El şi-a exprimat speranţa că acest lucru va ajuta la garantarea stabilităţii alimentării cu energie electrică a Peninsulei ucrainene Crimeea, cu populaţie majoritar rusofonă, anexată în martie de către Rusia şi care a fost afectată, în ultima perioadă, de întreruperi importante a alimentării cu electricitate, ordonate de către Kiev.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
