MOZAIC STIRI ECONOMICE: Veniturile din buget sunt supraevaluate cu 2,3 miliarde lei
Veniturile fiscale anticipate prin bugetul pe 2015 sunt supraevaluate cu 2,35 miliarde lei (0,33% din PIB), estimează Consiliul Fiscal, care are rezerve, totodată, bazandu-se şi pe experienţa anilor trecuţi, că investiţiile vor înregistra o creştere apropiată de cea bugetată, de 8,6 miliarde lei. "La nivel agregat, veniturile fiscale apar ca fiind potenţial supraevaluate cu circa 2,35 miliarde de lei (0,33% din PIB), în condiţiile în care MFP ia probabil în calcul în proiecţia de venituri un impact favorabil din partea unei îmbunătăţiri a gradului de colectare a veniturilor. Consiliul fiscal reiterează însă opinia sa anterioară conform căreia caştigurile din măsurile de îmbunătăţire a colectării sunt imposibil de evaluat ex ante (înainte de eveniment, n.r.) şi că o abordare prudentă, de altfel cerută în mod expres de Legea responsabilităţii fiscal-bugetare, impune luarea în calcul doar ex post a unor eventuale asemenea plusuri de venituri", arată CF, într-o opinie privind bugetul de stat, bugetul de asigurări sociale pentru 2015 şi strategia fiscal - bugetară 2015-2017. Consiliul Fiscal se aşteaptă la venituri mai mici, faţă de proiecţia Finanţelor, cu 630 milioane de lei la TVA, cu 550 milioane lei pentru impozitele şi taxele pe proprietate, 420 milioane lei pentru contribuţiile sociale, 300 de milioane de lei pentru impozitul pe profit şi 280 milioane lei pentru impozitul pe venit şi salarii. În privinţa cheltuielilor, CF şi-a manifestat rezervele, săptămana trecută, în opinia preliminară, cu privire la evoluţiile proiectate ale agregatelor de cheltuieli cu bunuri şi servicii, cheltuieli de personal şi cheltuieli de asistenţă socială, însă în urma informaţiilor suplimentare primite şi le-a retras pe cele privitoare la ultimele două categorii. "În ceea ce priveşte cheltuielile cu bunurile şi serviciile, reducerea acestora reprezintă principalul instrument de ajustare în vederea convergenţei către ţinta de deficit structural. Consiliul fiscal apreciază în principiu maniera de ajustare drept una cu potenţial distorsionar redus, în măsura în care reducerea prognozată a cuantumului consumului intermediar ar avea la bază eliminarea unor cheltuieli neproductive. Cu toate acestea, determinarea caracterului acestor reduceri de cheltuieli este imposibilă în condiţiile în care nici unul dintre documentele explicative aferente proiectului de buget nu conţine informaţii relevante din perspectiva surselor concrete care generează economii la nivelul acestei categorii de cheltuieli în anul 2015", notează Consiliul Fiscal. Mai mult, din punct de vedere istoric, agregatul cheltuieli de bunuri şi servicii apare drept unul extrem de dificil de controlat. Astfel, în perioada 2011-2014, cuantumul cheltuielilor cu bunurile şi serviciile a consemnat în mod constant în execuţie niveluri superioare celor bugetate iniţial ori chiar celor deja revizuite ascendent cu prilejul rectificărilor bugetare, dincolo de ceea ce ar putea fi explicat prin impactul schemelor de compensare a obligaţiilor restante faţă de buget introduse ori de încasările suplimentare din taxa clawback, şi aceasta în condiţiile în care bugetele iniţiale din fiecare din aceşti ani au conţinut alocări superioare în termeni nominali celor din execuţia anului anterior, ceea ce nu este cazul în proiectul de buget curent, conform sursei citate.
Grup Servicii Petroliere acuză ANAF de abuzuri u compania a formulat plangere penală la DNA împotriva inspectorului ANAF.
Grup Servicii Petroliere (GSP) susţine că este ţinta a numeroase abuzuri din partea angajaţilor ANAF subordonaţi vicepreşedintelui instituţiei Florin Tunaru, ANAF deruland o inspecţie fiscală la GSP care durează de aproape doi ani, mult peste termenul legal,şi continuă abuziv deşi a fost suspendată. "Începand cu luna noiembrie, GSP a fost ţinta unor numeroase abuzuri săvarşite de funcţionari publici ai statului, angajaţi ai ANAF, aflaţi în subordinea dlui Florin Tunaru, vicepreşedinte ANAF, coordonator al inspecţiei fiscale", arată compania deţinută de omul de afaceri Gabriel Comănescu, într-un comunicat. În urma unei sesizări anonime formulată în 2011, ANAF a declanşat în 2012, prin Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC), o inspecţie fiscală la nivelul GSP. După un an şi jumătate, în august 2014, ANAF a suspendat inspecţia, invocand primirea unor informaţii solicitate unor autorităţi fiscale din afara ţării şi emiterea unei decizii a Comisiei Fiscale Centrale, privind intrepretarea unor dispoziţii legale cu privire la regimul taxării operaţiunilor efectuate cu platforme marine în zona Mării Negre. "Comisia Fiscală Centrală nu a formulat pană în prezent niciun răspuns, activitatea acesteia fiind obstrucţionată constant de către dl Vicepreşedinte ANAF Florin Tunaru, aducand grave acuzaţii membrilor Comisiei. Desi inspecţia era suspendată, în data de 9.12.2014 inspectorii DGAMC s-au prezentat la sediul GSP, cu un proces verbal de control deja întocmit, care concluziona că societatea nu ar fi avut «drept de deducere din impozitul pe profit» rezultat din relaţiile de afaceri cu parteneri externi. Sesizand abuzurile, am formulat punct de vedere bazat pe convenţiile de evitare a dublei impuneri, motiv pentru care inspectorii DGAMC au întocmit un nou proces verbal, la data de 11.12.2014, prin care nu au mai reţinut vreo încălcare a legii", conform comunicatului. În aceeaşi perioadă inspectorul DGAMC Adriana Bour a solicitat "printr-o fiţuică", nesemnată, nedatată, neînregistrată conform procedurilor legale, ca societatea să pună la dispoziţie o serie de documente, conform sursei citate. Ulterior, Bour a solicitat printr-un email, trimis de pe o adresă personală, completarea listei de documente. GSP a formulat plangere penală la DNA împotriva inspectorului ANAF. "Abuzurile au continuat, şi în data de 16.12.2014 s-a prezentat la sediul GSP domnul inspector Burduja Doria, care ne-a transmis un document care face referire la o adresă emisă de Ministerul Finanţelor Publice şi înmanată personal de domnul vicepreşedinte ANAF, Florin Tunaru, echipei de control. Prin acest document se solicită ca GSP să pună la dispoziţie aceleaşi informaţii cerute anterior de dna Bour. Acest document, tipărit pe o foaie A4, nu poartă antet oficial, nu are număr de înregistrare al emitentului, nu este ştampilat şi nu este avizat de către conducătorul activităţii de inspecţie fiscală, conform legii. Mai mult, informaţiile solicitate exced perioada supusă inspecţiei, referindu-se la o perioada care fusese deja verificată, inspecţia finalizandu-se fără constatări de încălcare a legislaţiei fiscale", se mai arată în comunicat.
Grupul Bekaert a finalizat achiziţia fabricii Pirelli din Slatina
Grupul belgian Bekaert a finalizat achiziţia unităţilor de producţie de sarmă de oţel ale Pirelli din Romania, Italia şi Brazilia, fosta fabrică din Slatina a producătorului de anvelope italian urmand să fie redenumită Bekaert Slatina SRL, potrivit unui anunţ al Bekaert. "Bekaert şi Pirelli au încheiat cu succes achiziţionarea de către Bekaert a unităţiilor de producţie de sarmă de oţell Pirelli în Figline (Italia), Slatina (Romania) şi Sumaré (Brazilia). Procesul de integrare ale celor trei fabrici în grupul Bekaert va începe imediat", se arată în comunicat. Ca parte din tranzacţie, va intra în vigoare un acord pe termen lung între Bekaert şi Pirelli, privind livrarea de sarmă pentru anvelope. Bekaert a obţinut toate acţiunile deţinute de Pirelli în cadrul entităţior din Italia, Romania şi Brazilia. În cazul fabricii din Slatina, Bekaert a preluat participaţia de 80% deţinută de Pirelli, restul de 20% din acţiuni fiind în continuare deţinut de producătorul german de componente auto Continental, prin filiala Continental Global Holding Netherlands. "Integrarea activităţilor privind sarma de oţel şi acordul de livrare pe termen lung vor contribui la consolidarea statutului Bekaert de furnizor preferat pentru industria anvelopelor", potrivit comunicatului.
Gazprom şi BASF renunţă la un schimb de active
Gazprom şi compania germană BASF au anunţat că renunţă la schimbul de active care trebuia să aibă loc pană la finalul acestui an, prin care gigantul rus ar fi preluat operaţiunile de vanzare şi stocare a gazelor naturale ale BASF, pe fondul tensiunilor politice dintre Rusia şi Vest. "Din cauza mediului politic dificil, BASF şi Gazprom au decis să nu încheie schimbul de active care trebuia să aibă loc la sfarşitul acestui an", a declarat un purtător de cuvant al companiei germane, relatează The Wall Street Journal. BASF avea în plan renunţarea la operaţiunile de vanzare şi stocare a gazului pentru ca, în schimb, subsidiara sa Wintershall să primească acces pentru explorarea mai multor campuri din Siberia, operate de Gazprom. Cel mai mare furnizor de gaze al Europei ar fi trebuit să primească şi 50% dintre acţiunile diviziei de explorare şi producţie a petrolului din Marea Nordului, Wintershall Noordzee, deţinută în totalitate de BASF. Nerealizarea acestui schimb de active înseamnă pentru BASF un profit înainte de dobanzi şi taxe "puţin mai mare" în 2014 faţă de anul trecut. Anterior, cea mai mare companie din industria chimică din lume după venituri, a estimat că va înregistra un profit "considerabil mai mare", datorită veniturilor din tranzacţia cu Gazprom.
