MOZAIC STIRI ECONOMICE: Străinii au cheltuit în hoteluri 3,7 miliarde lei
Numărul de turişti nerezidenţi cazaţi în hoteluri şi pensiuni turistice a fost în primele nouă luni de 1,48 milioane, aceştia cheltuind 3,73 miliarde lei, a anunţat luni INS. "Principalul motiv al sejurului petrecut de turiştii nerezidenţi în Romania l-a reprezentat afacerile, participarea la congrese, conferinţe, cursuri, targuri şi expoziţii (60,6% din numărul total de turişti nerezidenţi), cheltuielile acestora reprezentand 66,3% din total cheltuieli. Cel de al doilea motiv al sejurului petrecut de nerezidenţi în Romania l-a reprezentat călătoriile în scop particular (39,4% din numărul total de turişti nerezidenţi), cheltuielile acestora reprezentand 33,7% din totalul cheltuielilor. Călătoriile în scop particular includ călatoriile pentru vacanţe, cumpărături, evenimente culturale şi sportive, vizitarea prietenilor şi rudelor, tratament medical, religie, tranzit şi alte activităţi", se arată într-un comunicat al INS. Din totalul cheltuielilor pentru afaceri ponderea cea mai mare o reprezintă cheltuielile pentru cazare (52,3%), fiind preferată în special cazarea cu mic dejun inclus (93,5% din totalul cheltuielilor pentru cazare). Cheltuielile turiştilor nerezidenţi în restaurante şi baruri au fost de 16,1%, iar cele pentru cumpărături au reprezentat 11,7%. Din totalul cheltuielilor pentru cumpărături, 36,7% au reprezentat cheltuielile pentru cumpărarea alimentelor şi băuturilor, urmate de cheltuielile pentru cumpărarea de cadouri şi suveniruri (33,3%). Cheltuielile pentru închirierea de autoturisme au avut o pondere de 55,5% din totalul cheltuielilor pentru transport, iar cheltuielile pentru accesul în parcuri de distracţii, targuri, cazinouri, săli de jocuri mecanice au reprezentat 59,9% din totalul cheltuielilor pentru recreere. Din totalul nerezidenţilor sosiţi în Romania în primele nouă luni, 43,2% şi-au organizat sejurul prin agenţii de turism, iar 33,3% şi-au organizat singuri sejurul. Principalul mijloc de transport utilizat de către turiştii nerezidenţi pentru a sosi în Romania a fost avionul (76,7% din numărul total de turişti). Autoturismele proprii au fost utilizate de 12,6% din numărul total de turişti, urmate de autocare şi autobuze cu 8,4% şi alte mijloace ( tren, ambarcaţiuni fluviale, autoturisme închiriate, motociclete etc.) cu 2,3%. În trimestrul al treilea, numărul turiştilor nerezidenţi a fost de 641.200, iar cheltuielile au însumat 1,52 miliarde lei. Datele INS arată că sosirile şi înnoptările în unităţi turistice au crescut în primele nouă luni, faţă de aceeaşi periodă a anului trecut, cu 6,1%, respectiv cu 5,7%. Astfel, sosirile au însumat 6,569 milioane, iar înnoptările 16,054 milioane. Din total, sosirile turiştilor străini au reprezentat în perioada analizată 22,5%. Cea mai mare pondere în totalul turiştilor străini au deţinut-o cei din Europa (77,5%), iar din aceştia 85,7% au fost din ţări UE. Cei mai mulţi turişti au venit din Germania (185.265), Italia (137.801) şi Israel (106.105).
100 de fantome au prejudiciat statul cu 27 milioane de euro
DIICOT a făcut 37 de percheziţii la membrii unei grupări infracţionale organizate, într-un dosar în care se fac cercetări pentru evaziune fiscală sau spălare de bani
Gruparea de evaziune fiscală, în cazul căreia DIICOT a făcut, luni dimineaţă, mai multe percheziţii, ar fi înfiinţat peste 100 de firma "fantomă", pe numele unor persoane cu un nivel minim de educaţie, "modeste material", "manipulabile", prejudiciul produs fiind estimat la 27 de milioane de euro. Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au făcut 37 de percheziţii în Bucureşti şi judeţele Ilfov şi Iaşi, la membrii unei grupări infracţionale organizate, într-un dosar în care se fac cercetări pentru evaziune fiscală, spălare de bani, folosirea şi prezentarea de documente ori declaraţii false, care au ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, fals în înscrisuri sub semnătură privatăa şi uz de fals. Surse din cadrul DIICOT au precizat, pentru MEDIAFAX, că percheziţii au fost făcute şi la sediul Ministerului Fondurilor Europene. Anchetatorii ridică de la MFE mai multe calculatoare, unde ar fi salvate documente în legătură cu solicitarea ilegală de accesare a unor fonduri europene. La sediul DIICOT Bucureşti vor fi duse pentru a fi audiate 100 de persoane, urmand ca procurorii să decidă dacă vor fi luate măsuri preventive în cazul suspecţilor. În acest dosar, procurorii au dispus începerea urmăririi penale şi faţă de mai multe persoane juridice. DIICOT arată, într-un comunicat de presă, că în perioada 2010-2014, în zonele Bucureşti-Ilfov şi Moldova a acţionat un grup infracţional organizat care a funcţionat pe paliere, cu structură piramidală, fiecare membru avand "atribuţii clare şi precis determinate". Gruparea acţiona coordonat, în scopul săvarşirii infracţiunilor de evaziune fiscala, spălare de bani, înşelăciune, obţinerea frauduloasă de fonduri europene, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals. Potrivit procurorilor, pentru a nu plăti obligaţiile fiscale către bugetul de stat, gruparea ar fi înfiinţat şi utilizat societăţi comerciale pe numele unor "persoane modeste material şi cu un nivel minim de educaţie, în special din zonele rurale din Moldova şi din Republica Moldova, manipulabile". Aceste persoane, susţin anchetatorii, erau controlate de către membrii grupării. Firmele "fantomă" derulau activităţi subscrise în special obţinerii de resurse financiare consistente din activităţi evazioniste, respectiv livrări fictive de bunuri şi servicii către societăţi comerciale controlate de diverse structuri infracţionale. Gruparea este suspectată şi de spălare de bani, prin preluarea de bani cash de la diverşi "clienţi", depunerea acestora în conturi bancare aparţinand firmelor controlate de către liderul grupului infracţional, urmată de repunerea acestora la dispoziţia "clienţilor". Anchetatorii fac cercetări şi pentru înşelăciune, avand suspiciuni că membrii grupării ar fi fraudat instituţii bancare, prin contractarea unor credite, în baza unor acte falsificate, şi nerambursarea acestora.
SIF Banat-Crişana sistează plata dividendelor
SIF Banat-Crişana (SIF1) a sistat plata dividendelor în intervalul 23 decembrie - 31 ianuarie, în contextul procesului de inventariere a patrimoniului societăţii. "SIF Banat-Crişana informează acţionarii că în perioada 23 decembrie 2014 - 31 ianuarie 2015 sistează temporar plata dividendelor, avand în vedere desfăşurarea procesului de inventariere a patrimmoniului societăţii, în conformitate cu prevederile legale", se arată într-un comunicat transmis de SIF Banat-Crişana Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Acţiunile SIF Banat-Crişana au revenit luni la tranzacţionare, după o suspendare de o săptămană, şi au scăzut cu pană la 8,7%, într-o piaţă care a deschis în stagnare faţă de vineri. Titlurile SIF Banat-Crişana au fost suspendate toată săptămana trecută în contextul anchetei DIICOT privind delapidarea patrimoniului la SIF Banat-Crişana şi SIF Muntenia (SIF4), precum şi manipularea pieţei de capital. Tranzacţionarea cu acţiunile SIF Banat-Crişana a fost reluată luni la ora 10:10. Titlurile au scăzut cu pană la 8,7%, iar la ora 12:30 se aflau în declin cu 7,1%. SIF Muntenia a fost suspendată, de asemenea, la începutul săptămanii trecute de la tranzcţionare în contextul anchetei DIICOT, la fel ca SIF Banat-Crişana, însă titlurile societăţii de investiţii financiare au fost reintroduse în piaţă pe parcursul şedinţei de miercuri, cand au înregistrat o scădere de pană la 6%, dar au închis pe minus cu 2,9%. DIICOT a anunţat la începutul săptămanii trecute, înainte de deschiderea şedinţei de luni a bursei, că desfăşoară o anchetă privind delapidarea patrimoniului SIF Banat-Crişana şi SIF Muntenia, precum şi manipularea pieţei de capital. Procurorii DIICOT au făcut luni 31 de percheziţii şi au audiat 25 de pesoane, din care cinci au fost reţinute. Dragoş Bîlteanu, preşedinte al Consiliului de Administraţie şi director general al SIF Banat-Crişana, precum şi Najib El Lakis, membru în Consiliul de Administraţie al societăţii, au fost arestaţi preventiv. De asemenea, instanţa a decis cercetarea sub control judiciar a altor trei persoane care fuseseră reţinute în acest dosar - Adrian Victor Prodan şi avocatul Nicolae Mergeani, membri în Consiliul Reprezentanților Acționarilor SIF Muntenia, şi Stere Gardan, broker la Swiss Capital.
80% dintre romani participă la programele de fidelizare ale magazinelor
Romanii sunt fani ai programelor de loialitate pe termen scurt derulate de retaileri, prin acumulare de puncte bonus, consideră cele mai atractive campanii care oferă produse gratis şi nu ezită să schimbe magazinul pentru un program de fidelizare mai interesant, potrivit unui studiu Nielsen. Raportul, comandat de TCC Global, firmă specializată în programe de fidelizare pe termen scurt, arată că peste 80% dintre respondenţi au participat în ultimele trei luni la o campanie de fidelizare care constă în acumularea de puncte bonus şi 57% dintre ei participă în prezent la un astfel de program. Consumatorii romani sunt de părere că cele mai interesante programe de loialitate sunt cele care oferă produse gratis, trei sferturi dintre ei ar participa chiar la astfel de programe care prevăd şi donaţii în scopuri caritabile, iar cei mai mulţi dintre romani preferă să strangă puncte bonus pe baza cardurilor de client, pe locul al doilea fiind punctele bonus tip timbru. Colecţionarea punctelor bonus pe baza aplicaţiilor smartphone se află pe ultimul loc în preferinţele romanilor. "Experienţa ne arată că fidelizarea consumatorilor este provocată de percepţia potrivit căreia colectand puncte bonus acumulezi, psihologic vorbind, «valoare adăugată». Strangerea de puncte este motivantă, chiar distractivă şi, odată lansat, acest proces induce în percepţia consumatorului sentimentul că are un scop, o ţintă. Această stare emoţională de anticipare este cea care îi determină pe consumatori să ia parte la astfel de programe şi ne bucurăm să vedem astfel de reacţii şi în randul consumatorilor din Romania", a spus Manfred Litschka, director regional de vanzări la TCC Global. Într-un top al premiilor pe baza punctelor bonus, primul loc este ocupat de aparatura de uz casnic (23%), urmată de soluţiile de îngrijire personală (15%) şi de ustensilele pentru gătit (12%). Aceste rezultate ilustrează faptul că cei mai mulţi consumatori sunt încantaţi de colectarea punctelor pentru obţinerea, în mod gratuit, a unor premii pe care nu şi le-ar fi permis în mod normal, arată studiul.
Toate persoanele îşi pot verifica electronic situaţia fiscală
Persoanele fizice din toată ţara îşi pot verifica electronic propria situaţie fiscală începand de luni, 15 decembrie, la trei luni după ce Spaţiul Privat Virtual a fost lansat şi a funcţionat ca proiect pilot pentru contribuabilii din Bucureşti şi Ilfov, a anunţat Ministerul Finanţelor. Spaţiul Privat Virtual este primul serviciu electronic pus în funcțiune în Romania prin intermediul căruia o persoană fizică poate consulta online propria situație fiscală. "Am mulţumirea că în timpul mandatului am inițiat şi pus în aplicare mai multe proiecte de modernizare a administraţiei fiscale, de încurajare a interacţiunii online dintre fisc şi contribuali. Serviciul Spațiul Privat Virtual este unul dintre aceste proiecte, realizat cu buget zero, însă cu multă pricepere şi implicare de către specialiştii din MFP și ANAF", a declarat ministrul Finanțelor Publice, Ioana-Maria Petrescu, care nu va mai ocupa acest post în Cabinetul Ponta IV. Pentru a accesa Spaţiul Privat Virtual, persoanele fizice vor trebui să se identifice electronic prin certificate digitale calificate sau prin credenţiale de tip nume/parolă însoţite de coduri de autentificare de unică folosinţă. Comunicarea electronică în Spațiul Privat Virtual se face atat dinspre contribuabil către ANAF, cat şi dinspre fisc către contribuabil. Contribuabilii au acces la mai multe informaţii privind propria situație fiscală, respectiv soldul obligaţiilor neachitate, decizia de impunere anuală (începand cu 2013, emisă anul acesta) şi nota privind obligaţiile de plată, care se poate prezenta fie la Trezorerie pentru a efectua plata, fie informaţiile din cuprinsul acesteia pot fi utilizate pentru a efectua plata online. De asemenea, contribuabilii mai pot verifica online informaţiile cuprinse în declaraţia 112, respectiv sumele declarate de angajator pentru contribuţiile de asigurări sociale în funcţie de veniturile realizate. Proiectul va fi dezvoltat şi se vor extinde categoriile documentelor şi informaţiilor comunicate spre și dinspre contribuabili. Persoanele fizice se vor putea identifica şi cu alte tipuri de credenţiale, cum sunt telefonul mobil sau cardul de sănătate.
Volvo pariază pe vanzările online
Volvo a anunţat că va introduce treptat vanzările de automobile pe internet şi va investi mai mult în publicitatea online, renunţand în acelaşi timp la participarea la unele dintre saloanele auto internaţionale importante, pentru a promova noile modele şi a creşte pe piaţa auto premium. "Ştim din cercetări că tot mai mulţi clienţi sunt dispuşi să cumpere online. Motivul pentru acest lucru nu este dorinţa de a obţine un preţ mai mic, ci de a evita negocierile pentru cumpărarea unei maşini", a afirmat Alain Visser, directorul departamentului de marketing şi vanzări, relatează Bloomberg. Volvo, care este deţinută de compania Geely din China, vrea să crească bugetul pentru investiţii în vanzările online pentru anul viitor. De asemenea, producătorul suedez plănuieşte să mărească numărul reprezentanţelor la nivel global şi să creeze un eveniment anual destinat promovării modelelor sale. "Să fim cinstiţi: încă suntem un jucător relativ mic. Avem o estimare de 800.000 de automobile vandute în 2020, ceea ce înseamnă că bugetele noastre, comparate cu ale unora dintre competitorii noştri, vor fi încă mici", a declarat Alain Visser, directorul departamentului de marketing şi vanzări.
Valcov: Vreau să reduc TVA cu cate procente
Ministrul propus al Finanţelor, Darius Valcov, a declarat că vizează reducerea TVA în funcţie de excendetul bugetar obţinut sau cheltuielile nerealizate, sumele suplimentare de la aceste capitole fiind constituite într-un buffer utilizat pentru tăierea TVA cu cate procente permit fondurile. "În următorii doi ani, dacă mandatul va fi unul întreg, sper să nu creştem niciun fel de taxe şi impozite, cred în relaxare fiscală. La rectificarea bugetară, dacă va avea loc la jumătatea anului viitor, excedentul bugetar, dacă va exista, nu-l vom împărţi către ordonatorii de credite, ci vom construi un buffer (fond de rezervă - n.r.) echivalent cu excedentul, pentru a-l redirecţiona spre relaxare fiscală. La fel şi cu cheltuielile care nu vor fi realizate pe primul semestru, nu le vom da ordonatorilor de credite în semestrul al doilea, pentru că e greu de crezut că vor putea cheltui dublu, iar suma în plus care rezultă o vom îndrepta spre măsuri de relaxare fiscală", a declarat luni Valcov la audierea sa în Comisia de Buget Finanţe Bănci din cadrul Camerei Deputaţilor. El a arătat că măsurile de relaxare fiscală vor viza în special reducerea TVA, cu cate puncte proncetuale va permite suma suplimentară.
