MOZAIC STIRI ECONOMICE: OPEC: Fundamentele pieţei nu justifică scăderea dramatică a preţului petrolului
"Fundamentele (pieţei petrolului – n.r.) nu ar fi trebuit să conducă la această scădere dramatică a preţului", a spus al-Badri. Şeful OPEC a recomandat companiilor petroliere să continue investiţiile în explorare şi producţie, menţionând că Statele Unite ale Americii vor continua să depindă de importurile de petrol din Orientul Mijlociu pentru mult timp de acum înainte. Potrivit lui al-Badri, decizia OPEC de a nu reduce pragul pentru producţia de petrol, în ciuda scăderii accentuate a cotaţiilor şi a cererii globale, nu a fost menită să subminize dinamica industriei gazelor de şist în SUA şi nici să slăbească economiile din Iran şi Rusia. "Au fost voci care au afirmat că decizia a fost îndreptată către SUA şi gazele de şist. Nu este adevărat. De asemenea, nu este adevărat nici că ar fi fost îndreptată către Iran şi Rusia", a spus al-Badri.
Acestea sunt primele declaraţii publice ale lui al-Badri privind evoluţia preţului petrolului de după şedinţa OPEC din noiembrie.
Cotaţiile petrolului au scăzut cu peste 45% anul acesta. Vineri, preţul petrolului Brent a scăzut la 62,83 de dolari pe baril, în timp ce petrolul West Texas Intermediate a coborât la 58,9 dolari pe baril, acestea fiind cele mai reduce niveluri înregistrate din iulie 2009 până în prezent.
OPEC a estimat joi că cererea mondială de petrol va scădea în 2015 la cel mai redus nivel din ultimii 12 ani în timp.
La numai o zi diferenţă, Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE) a redus, pentru a patra oară în ultimele cinci luni, prognoza privind creşterea de petrol de anul viitor, alimentând temerile privind intrarea în incapacitate de plată a unor companii şi chiar a unor state cu expunere ridicată pe sectorul petrolier
BCE: 13 bănci care au picat testele de stres au primit acordul privind recapitalizarea
Banca Centrală Europeană şi-a dat acordul iniţial în privinţa măsurilor prin care 13 bănci comerciale intenţionează să acopere deficitele de capital evidenţiate în cadrul testelor de stres publicate la finele lunii octombrie.
"Consiliul de Supraveghere a aprobat vineri proiectele pentru capitalizarea băncilor la care au fost identificate deficienţe. Cele 13 bănci cu deficit de capital vor avea la dispoziţie între şase şi nouă luni să acopere deficitul şi să implementeze programele prezentate", a declarat un purtător de cuvânt BCE, care a adăugat că proiectele de recapitalizare necesită acordul final din partea consiliului guvernator al BCE. În octombrie, BCE a publicat rezultatele unei analize privind 130 de instituţii bancare din zona euro, în urma căreia a rezultat că 25 de bănci au nevoie de capital suplimentar în valoare de 25 de miliarde de euro. Testele BCE au fost realizate pe baza situaţiilor financiare ale băncilor de la finele anului 2013, iar 12 dintre cele 25 de instituţii la care au fost indentificate probleme au operat între timp majorări de capital în valoare cumulată de 15 miliarde de euro. Dintre instituţiile de credit care nu au îndeplinit plafoanele de capital stabilite de BCE, banca italiană Monte dei Paschi a înregistrat cel mai mare deficit de fonduri, în valoare de 2,1 miliarde de euro.
Un partid din Rusia propune ca veniturile în valută ale companiilor să fie convertite în ruble
Rusia Dreaptă, al treilea mare partid din parlamentul rus, a propus adoptarea unui proiect de lege prin care companiile sunt obligate să convertească în ruble până la 50% din veniturile obţinute în valută, mutare menită să încetinească deprecierea monedei naţionale, relatează Bloomberg. Potrivit proiectului de lege, care a fost prezentat Dumei de Stat la sfârşitul săptămânei trecute, companiile vor fi nevoite să schimbe în ruble un procent de până la 50% din veniturile în monedă străină într-un interval de maxim şapte zile de la încasarea banilor. Suma finală care trebuie convertită în ruble ar urma să fie stabilită de banca centrală.
Sunt necesare măsuri de urgenţă pentru a sprijini moneda naţională şi a reduce impactul deprecierii rublei asupra preţurilor alimentelor, se arată în document. Propunerea partidului Rusia Dreaptă a venit pe fondul eşecului băncii centrale de a opri căderea rublei, care s-a depreciat anul acesta cu circa 40% faţă de dolar, ca urmare a tensiunilor cu Ucraina, a scăderii preţului petrolului şi a sancţiunilor economice impuse de statele din Vest.
Potrivit analiştilor, iniţiativa nu are prea multe şanse să fie adoptată.
Rubla a fost moneda naţională cu cea mai slabă evoluţie după hryvna ucrainiană în 2014, potrivit unui clasament Bloomberg, care include 170 de ţări. Vineri, rubla a coborât cu 3% la 58,21 faţă de dolar, un nou minim absolut. Contactaţi de Bloomberg, reprezentanţii băncii centrale din Rusia au declarat că instituţia se opune oricăror restricţii administrative de ordin financiar şi în special unei măsuri care să oblige convertirea în ruble a veniturilor companiilor. Cu toate acestea, autorităţile de la Moscova au sfătuit marii exportatori, precum compania petrolieră de stat Rosnef, să schimbe cât mai multă valută în moneda locală pentru a atenua presiunile pe rublă. Ministerul de Finanţe a propus pe 4 decembrie lansarea unor discuţii cu reprezentanţii companiilor de stat în privinţa vânzărilor de valută.
