Economic

Romanii consumă de două ori mai puţin peşte decat în comunism

Ziarul de Vrancea
7 dec 2014 627 vizualizări
In medie, în ţara noastră se consumă 5 kilograme de peşte pe an u după acest indicator suntem la jumătate faţă de anii ’80 şi pe ultimul loc în Europa

Romania deţine o cincime din suprafaţa amenajată pentru piscicultură din UE, dar realizează doar 0,2% din producţia de peşte a blocului comunitar, iar consumul pe cap de locuitor, de 5 kilograme pe an, la jumătate comparativ cu anii '80, este cel mai mic din UE, potrivit asociaţiei Romifish. "Un roman consumă, în medie, 5 kilograme de peşte pe an, faţă de 10 kilograme înainte de 1989. În acei ani, peştele rămăsese cam singura proteină animală care se mai găsea pe piaţă, iar asta explică consumul mai mare. Romania are acum cel mai mic consum de peşte pe cap de locuitor din Uniunea Europeană, pentru că nu avem o piaţă dezvoltată pentru acest segment", a declarat Cătălin Platon, directorul executiv al Asociaţiei Naţionale a Producătorilor din Pescărie "Romfish". Prin comparaţie, în Belgia se consumă 25 de kilograme de carne de peşte pe an, în Croaţia 20 de kilograme, în Cehia - 9,5 kg, în Franţa - 35 kg, în Germania - 14 kg, în Grecia - 20 kg, Italia - 25 kg, Polonia - 12 kg, Spania - 42 kg şi Marea Britanie - 19 kg. Cel mai mult peşte din Europa consumă islandezii, 90 de kilograme pe an. Romania este de peste trei ori sub consumul mediu de peşte la nivel european (18 kg.) sau mondial (19 kg.). Potrivit asociaţiei Romfish, piaţa de peşte din Romania este estimată la aproximativ 350 de milioane de euro pe an. "Cele mai căutate specii de peşte sunt, dintre speciile marine - macroul, heringul, sprotul şi codul - iar dintre speciile de apa dulce, păstrăvul, crapul, carasul şi şalăul. Din categoria preparatelor din peşte se constată o preferinţă crescută pentru salate de icre, marinate şi peşte afumat. Se mai caută peştele viu sau prelucrat în diverse forme - fileuri, rondele, trunchi etc.", a continuat Platon. El spune că piscicultura din Romania este poate singurul sector din agricultură care nu a primit niciodată subvenţii (cu o scurtă excepţie de cateva luni). "Presiunea costurilor din ce în ce mai mari a fost oarecum împărţită între producători şi consumatori. În prezent, preţul de producţie al peştelui în Romania este semnificativ mai mare decat cel produs de ţările vecine comparabile ca structură a amenajărilor piscicole", a adăugat reprezentantul Romfish. Principalele oraşe în care se consumă peşte în Romania sunt Bucureşti, Iaşi, Cluj, Constanţa şi Braşov.  Marea problemă cu care se confruntă sectorul, mai spune reprezentantul asociaţiei, este regimul fiscal haotic şi impredictibil: TVA de 24% a dublat practic evaziunea fiscală, iar impozitul pe construcţiile speciale a blocat activităţile de investiţii şi reparaţii ale digurilor.  O altă problemă, potrivit Romfish, este că furtul de peşte nu este pedepsit corespunzător. "Dacă un infractor este prins cu 100 kg de peşte furat dintr-o fermă primeşte cel mult o amendă, dar dacă un fermier este prins că vinde 10 kg de peşte fără acte este condamnat la închisoare pentru evaziune fiscală", a mai spus el. În acvacultură sunt circa 500 de exploataţii piscicole, iar la capitolul pescuit comercial sunt înregistraţi 4.103 pescari comerciali autorizaţi pentru apele interioare (inclusiv Delta Dunării) şi 633 de pescari autorizaţi pentru Marea Neagră. În domeniul procesării funcţionează 21 de firme, iar despre numărul importatorilor nu există date certe.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.