MOZAIC STIRI ECONOMICE: Guvernul se ceartă cu FMI pe tema deficitului comercial
Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE) cer Guvernului să reducă deficitul bugetar pentru anul viitor la 0,9% din PIB, solicitare pe care partea romană o consideră inacceptabilă, luand astfel în calcul întreruperea discuţiilor dacă nu este agreat un deficit de 1,4%. Solicitarea unui deficit bugetar de sub 1% a fost avansată joi seara, cu argumentul că nu mai trebuie să existe o diferenţă între deficitul pe ESA (unde deficitul nu este calculat pe baza plăţilor efective realizate într-un an, ci pe baza angajamentelor de plată şi a termenelor legale pentru achitarea obligaţiilor) şi cel pe cash (care cuprinde cheltuielile efectuate), aşa cum s-a întamplat în anii anteriori. Surse oficiale susţin că s-a ajuns în acest punct din cauză că deficitul pe anul acesta a fost sub cel negociat cu Fondul. Diferenţa de viziune dintre FMI şi CE, pe de-o parte, şi Guvernul roman a fost confirmată de către ministrul delegat pentru Buget, Darius Valcov, în intervenţii televizate, care a precizat că această solicitare nu va fi acceptată sub nicio formă şi că singurul său mandat este ca deficitul bugetar pentru anul viitor să fie fixat la 1,4%, cu o posibilă majorare pentru co-finanţări la proiectele europene de investiţii. Surse oficiale au declarat, săptămana trecută, agenţiei MEDIAFAX că Guvernul va negocia cu experţii FMI şi CE un deficit pentru anul viitor de 2-2,1% din PIB, procentajul suplimentar de 0,6-0,7% urmand să fie utilizat exclusiv pentru armată şi co-finanţare, dar şi la acest nivel sunt necesare măsuri suplimentare pe venituri sau cheltuieli. Potrivit acestora, Finanţele trebuie să acopere în principal găuri bugetare care vin din măsurile adoptate de Guvern de la mijlocul acestui an şi care au dus şi la suspendarea acordului cu FMI şi CE. Reducerea CAS are un impact negativ bugetar de circa 5 miliarde lei, la care se adaugă alte măsuri promise în perioada electorală, printre care majorări de pensii şi salarii peste indexarea cu rata inflaţiei. Ţinta de deficit bugetar stabilită pentru anul viitor este de 1,4% din PB, care corespunde unui deficit structural de 1% din PIB, pe care Romania s-a angajat să îl atingă în 2015. Experţii Fondului Monetar Internaţional şi cei ai Comisiei Europene se află la Bucureşti strict pentru discuţii privind bugetul pe anul viitor. Preşedintele Băsescu a declarat, joi, că îi aminteşte premierului că nu a fost în consens cu el privind reducerea CAS şi că l-a "atenţionat" că vor fi probleme în alcătuirea bugetului, adăugand că ştie că acesta ar avea dificultăţi şi nu ar vrea ca rezolvarea să fie o întrerupere a acordului cu FMI. "Am auzit de la domnul prim-ministru Victor Ponta apelul la consens, spunand că a fost un adevărat consens cu CAS, cu reducerea CAS şi că efectul a fost foarte bun. Îi aduc aminte că nu a fost în consens cu mine. L-am atenţionat că va avea probleme majore în alcătuirea bugetului şi respectarea termenelor şi a Tratatului fiscal şi a angajamentelor pe care Romania le are de reducere a deficitului pană la situaţia în care să nu ne mai creştem datoria publică, pentru că de fapt aici este cheia procesului de reducere continuă a deficitului", a spus Băsescu, în conferinţa de presă susţinută la Palatul Cotroceni.
Femeile preferă plasticul, bărbaţii cash-ul
Banii lichizi sunt utilizaţi de femei mai ales pentru plata produselor alimentare
Femeile au o mai mare deschidere în utilizarea cardului ca modalitate de plată, în timp ce bărbaţii preferă banii lichizi, produsele electrocasnice şi electronice şi împrumuturile bancare fiind cel mai des plătite cu cardul, potrivit unui studiu al EY. Studiul a fost structurat pe etapele paşilor de cumpărare a cinci tipuri de produse şi patru tipuri de servicii din care au fost extrase datele relevante pentru modalitatea de plată şi experienţa post-cumpărare. În funcţie de categoria produselor, femeile preferă ca modalitate de plată card-ul pentru electronice şi electrocasnice (39%), automobile (30%) şi îmbrăcăminte. În funcţie de categoria serviciilor, femeile plătesc cu cardul pentru împrumuturile bancare (35%), asigurări (33%) şi servicii medicale (22%). În cazul bărbaţilor, pentru categoria produselor analizate, în topul preferinţelor pentru plata cu cardul sunt electronicele şi electrocasnicele (30%), îmbrăcăminte (29%) şi produse alimentare (26%). În funcţie de categoria serviciilor, bărbaţii plătesc cel mai mult cu cardul pentru împrumuturi bancare (33%), asigurări (25%) şi telefonie mobilă/servicii internet (21%). Banii lichizi sunt utilizaţi de femei mai ales pentru plata produselor alimentare (69%), îmbrăcăminte (68%) şi electronice şi electrocasnice (52%). În funcţie de categoria serviciilor, femeile plătesc cash pentru serviciile medicale (73%), telefonia mobilă/serviciile de internet (57%) şi poliţele de asigurare (55%). Bărbaţii achită cash pentru produsele alimentare (69%), îmbrăcăminte (67%) şi electronice şi electrocasnice (64%). În funcţie de categoria serviciilor, bărbaţii plătesc cash pentru servicii medicale (79%), telefonie mobilă/servicii de internet (75%) şi asigurări (63%). În ce priveşte achiziţionarea serviciilor, femeile preferă ca modalitate de cumpărare 79% în magazin, 7% online şi 14% ambele, în timp ce bărbaţii preferă ca modalitate de cumpărare 70% în magazin, 8% online şi 22% ambele. Cumpărarea produselor este preferată de femei în proporţie de 68% în magazin, 6% online şi 22% ambele. Bărbaţii optează pentru modalitatea de cumpărare în magazin în proporţie de 63%, online 7% şi ambele 30%. Atat femeile (85%) cat şi bărbaţii (82%) preferă să facă împrumuturi bancare în sucursală. Femeile preferă să cumpere produse alimentare (87%) în magazin şi asigurări (81%) în agenţie, în timp ce bărbaţii preferă şi ei să cumpere serviciile medicale (77%) şi automobile (76%) de la sursă. Deşi mici ca pondere, valorile înregistrate la cumpărarea în mediul online pentru principalele categorii de produse/servicii sunt telefonia mobilă/servicii internet -13% femei şi 20% bărbaţi, electronice şi electrocasnice - 7% femei şi 10% bărbaţi.
Nivelul accizelor va fi exprimat în lei şi indexat cu rata inflaţiei
Nivelul accizelor va fi exprimat în lei, începand de anul viitor, iar din 2016 va fi actualizat, anual, cu rata inflaţiei, potrivit unui proiect de modificare a Codului Fiscal. "Începand cu 1 ianuarie 2015 nivelul accizelor va fi exprimat în lei pe unitatea de măsură utilizand nivelul în lei practicat în anul 2014. Începand cu anul 2016, nivelul astfel obţinut se actualizează anual cu creşterea preţurilor de consum, din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului anterior celui de aplicare, comunicată oficial de Institutul Naţional de Statistică pană la data de 15 octombrie", arată Ministerul Finanţelor Publice, într-un comunicat. Modificarea este propusă pentru prevenirea fluctuaţiei veniturilor din accize la bugetul de stat în funcţie de variaţiile de curs valutar lei/euro stabilite de Banca Central Europeană la data de 1 octombrie a fiecărui an, precum şi pentru păstrarea valorii reale a acestor venituri şi a predictibilităţii atat pentru bugetul de stat cat şi pentru mediul de afaceri, arată instituţia. La finele lunii noiembrie premierul Victor Ponta a declarat că Guvernul nu va creşte taxe şi impozite, făcand referire şi la accize şi spunand că acestea vor rămane "exact cum au fost în 2014, niciun leu în plus" în condiţiile în care sistemul aplicat pană acum la calculul accizelor ar trebui să conducă la o scădere. Formula după care va fi calculată valoarea accizelor anul viitor este încă în analiză la nivelul unui grup de lucru, declara în 1 octombrie ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, nedorind să precizeze dacă accizele vor mai fi stabilite după cursul valutar redus anunţat de BCE, care permite un nivel mai mic de accizare.
Controalele la TVA vor fi organizate periodic
ANAF va verifica îndeplinirea criteriilor de înregistrare pentru toate persoanele impozabile care cer reînregistrarea în scopuri de TVA, după anularea înscrierii, nu doar pentru anumiţi contribuabili, ca în prezent, şi va evalua periodic categorii de persoane impozabile considerate cu risc crescut. Modificările sunt incluse într-un proiect de modificare a Codului Fiscal şi urmăresc combaterea evaziunii fiscale. "Toate persoanele impozabile cărora li s-a anulat înregistrarea în scopuri de TVA de către organele fiscale şi care solicită reînregistrarea în scopuri de TVA vor fi supuse verificării criteriilor de înregistrare care sunt stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice", arată Ministerul Finanţelor Publice, într-un comunicat. În prezent, doar contribuabilii nou înfiinţaţi şi cei care se înregistrează prin opţiune ca plătitori de TVA, ulterior înregistrării fiscale, sunt supuşi verificării criteriilor de înregistrare. "Totodată, se impune crearea unui mecanism de evaluare periodică a unor categorii de persoane impozabile deja înregistrate în scopuri de TVA care pot prezenta risc crescut: în cazul persoanelor impozabile care sunt înregistrate în scopuri de TVA prin depăşire de plafon; de fiecare dată cand persoana impozabilă are înscris în registrul comerţului menţiuni privind modificarea sediului social; de fiecare dată cand persoana impozabilă are înscris în registrul comerţului menţiuni privind schimbarea asociaţilor şi/sau administratorilor", menţionează instituţia. Prin aplicarea acestor măsuri MFP urmăreşte să elimine avantajul concurenţial neloial al unui agent economic care se sustrage de la achitarea TVA, comparativ cu un contribuabil onest, şi, totodată, îmbunătăţirea colectării TVA.
Cadastrul general ne costă un miliard de euro
Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară va cheltui pană în 2023 circa 1 miliard de euro pentru realizarea cadastrului general, urmand să înfiinţeze în acest scop încă 600 de posturi, adică 20% din personalul actual. Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) a lansat în dezbatere publică proiectul de Hotărare de Guvern privind aprobarea Programului naţional de cadastru şi carte funciară (PNCCF) pentru perioada 2014 - 2023 şi modificarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin HG 1288/2012. PNCCF are drept obiectiv înregistrarea gratuită a imobilelor în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, eliberarea certificatelor pentru înscrierea în cartea funciară a posesorilor ca proprietari şi eliberarea certificatelor de moştenitor în cazul succesiunilor nedezbătute. Astfel, va fi creată o bază de date unitară şi completă a imobilelor din ţară. Bugetul estimat pentru implementarea Programului este estimat la 4,39 miliarde de lei în intervalul 2014-2023, jumătate din sumă fiind necesară pentru realizarea măsurătorilor cadastrale. Beneficiarii Programului naţional sunt persoanele fizice şi juridice, instituţii publice, asociaţii, fundaţii şi orice alte organizaţii care deţin imobile în calitate de proprietari, posesori ori deţinători legali ai acestora. Iniţierea şi implementarea activităţilor Programului naţional se realizează de Agenţia Naţională şi vizează în principal realizarea înregistrării sistematice a imobilelor în 2.381 de unităţi administrativ- teritoriale, respectiv oraşe şi municipii, comune, inclusiv satele şi localităţi componente ale acestora, eliberarea certificatelor pentru înscrierea posesorilor ca proprietari, în cadrul înregistrării sistematice, eliberarea certificatelor de moştenitor, în cadrul înregistrării sistematice, realizarea de ortofotoplanuri pentru 320 de oraşe şi municipii, dezvoltarea şi mentenanţa sistemelor informatice, precum şi conversia în format digital a documentelor analogice existente.
Înmatriculările Dacia în Germania pierd teren
Vanzările de autoturisme Dacia noi în Germania au scăzut cu 2,2% în luna noiembrie faţă de aceeaşi lună a anului trecut, dar, la nivelul primelor 11 luni, marca romanească a înregistrat un avans de 7,7% comparativ cu perioada similară din 2013, de trei ori mai mare decat piaţa. Înmatriculările de autoturisme Dacia au coborat în luna noiembrie de la 3.455 unităţi la 3.380 unităţi, reprezentand o cotă de piaţă de 1,4%, potrivit biroului de înmatriculări auto german. De altfel, şi piaţa auto germană a înregistrat o scădere de 1,8% în luna noiembrie, la 250.082 unităţi, în timp ce, la nivelul primelor 11 luni ale anului, numărul de autoturisme comercializate în Germania a crescut cu 2,6% comparativ cu perioada similară din 2013, la 2,8 milioane de unităţi. Dacia a vandut 45.121 de maşini în intervalul ianuarie-noiembrie comparativ cu 41.886 maşini în aceeaşi perioadă din 2013, înregistrand o cotă de piaţă de 1,6%. Jeep a consemnat cea mai mare creştere a înmatriculărilor dintre mărcile prezente pe piaţa auto germană, de 44,5%, vanzand 9.099 unităţi în primele 11 luni ale anului. Mazda, cu un avans de 19,6%, la 49.757 unităţi, şi Land Rover, cu o urcare de 18,6%, la 13.540 unităţi completează podiumul celor mai bune creşteri din ianuarie-noiembrie.
Bundesbank se aşteaptă la rezultate mai slabe
Bundesbank, banca centrală a Germaniei, a revizuit în scădere prognoza de creştere a celei mai importante economii europene pentru anul viitor, la 1% faţă de 2% în iunie, amplificand îngrijorările legate de stagnarea economiei din zona euro în 2015, relatează Financial Times. De asemenea, banca centrală a Germaniei a redus prognoza de creştere şi pentru anul acesta, precum şi pentru 2016. Astfel, Bundesbank estimează că produsul intern brut va urca cu 1,4% în acest an şi cu 1,6% în 2016. În iunie, atunci cand Bundesbank a prezentat precedentele estimări, instituţia a anticipat că economia va avansa cu 1,9% în acest an, cu 2% anul viitor şi cu 1,8% în 2016. În aceste condiţii, ţările din zona euro nu mai pot conta pe o revenire economică determinată de creşterea economiei germane. Germania a înregistrat o urcare a PIB-ului cu 0,1% în trimestrul al treilea comparativ cu trimestrul precedent, după ce, în trimestrul al doilea, economia s-a contractat cu 0,2%.
Kaufland a ajuns la 102 magazine în Romania
Kaufland Romania a deschis un nou hipermarket la Slatina (judeţul Olt), al doilea din acest oraş şi al 102-lea la nivel naţional, a anunţat retailerul. Potrivit unor informaţii anterioare transmise de companie, suma medie alocată pentru un hipermarket este de 6 şi 9 milioane euro, în funcţie de oraş, valoarea terenului sau suprafaţa magazinului.De la începutul anului, retailerul a mai deschis 12 hipermarketuri, dimtre care patru în Bucureşti, unde a ajuns la 10 unităţi, două în Oradea şi cate unul în Arad, Bacău, Targu Mureş, Targovişte, Vatra Dornei şi Gherla.Compania a creat pană în prezent peste 12.700 locuri de muncă directe, la sediul central din Bucureşti, în magazinele deschise, precum şi la centrele logistice situate în Parcul Industrial Ploieşti şi Turda. Kaufland este cel mai mare retailer din Romania după valoarea vanzărilor, depăşind Metro Cash&Carry, Auchan şi Carrefour. Compania a înregistrat în 2013 o creştere cu peste 20% a profitului net, la 331 milioane lei (75 milioane euro), în timp ce afacerile au urcat cu 13%, la 7,26 miliarde lei (1,64 miliarde euro). În 2012, retailerul a avut o cifră de afaceri de 6,4 miliarde lei (1,4 miliarde euro), în creştere cu 15% faţă de 2011, şi un profit net de 274,5 milioane lei (61,6 milioane euro), cu 64% mai mare.
