MOZAIC STIRI ECONOMICE: Romania are şapte firme în topul celor mai mari creşteri
Romania este prezentă cu şapte firme în clasamentul Deloitte 2014 Technology Fast 500 EMEA, cu o creştere medie a afacerilor în ultimii cinci ani de 575%, faţă de doar două anul trecut. Raportul, realizat în 20 de ţări din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa (EMEA), stabileşte ierarhia celor mai dinamice entităţi publice şi private care îşi desfăşoară activitatea în tehnologie, media, telecomunicaţii, domeniul farmaceutic şi tehnologii curate, pe baza veniturilor obţinute pe o perioadă de cinci ani. "Suntem impresionaţi să vedem atatea companii romaneşti în clasamentul din acest an. Prezenţa lor este o dovadă că acestea îşi propun să aibă drept motor de creştere inovaţia - un deziderat extrem de dificil într-un mediu de afaceri atat de competitiv. Totodată, demonstrează că au strategii de dezvoltare globală şi că îşi pot măsura forţele cu organizaţii impresionante, care au, cu certitudine, acces la resurse mult mai generoase", a declarat, într-un comunicat, Alina Mirea, partener Deloitte şi coordonator local al proiectului. Şase dintre companiile romaneşti prezente în clasament au aplicat iniţial pentru programul regional CE Technology Fast 50, încheiat în octombrie, iar una a aplicat direct pentru programul EMEA, respectiv Bittnet Systems din Bucureşti, care s-a clasat pe locul 333, cu o creştere medie de 489%. Cea mai bună poziţie înregistrată de o companie romanească în acest clasament o are ITNT din Sibiu (locul 115), care a înregistrat o creştere medie de 1.433% şi care s-a clasat pe locul al IV-lea în competiţia regională Fast 50. Celelalte firme locale incluse în clasament sunt Softelligence Bucureşti, cu o creştere de 459%, clasandu-se pe poziţia 355, Life Is Hard Cluj-Napoca (avans de 453% şi locul 362), Teamnet International Bucureşti (plus 424%, locul 389), Fortech Cluj-Napoca (plus 403%, locul 420), Trencadis Baia Mare (plus 362%, locul 465). Teamnet International SA şi Fortech sunt prezente pentru a doua oară consecutiv în clasamentul EMEA. Compania franceză de vanzare de bilete online Weezevent s-a clasat pe primul loc în clasamentul EMEA Deloitte Technology Fast 500TM. Cu peste 37.000 de utilizatori, Weezevent este o companie care activează în Franţa, Elveţia, Luxemburg, Belgia şi Canada (Québec), oferind organizatorilor de evenimente o platformă online simplă de a vinde bilete la evenimente. În ultimii cinci ani, Weezevent a avut o creştere medie spectaculoasă, de 43.202%. Companiile prezente în clasamentul EMEA au înregistrat, în medie, o creştere de 1.700%, comparativ cu 1.500% anul trecut.
Costul orar al forţei de muncă a urcat cu 2,2%
Costul orar al forţei de muncă în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare a crescut în trimestrul al treilea cu 2,2% faţă de trimestrul precedent şi cu 5,2% faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, a anunţat joi Institutul Naţional de Statistică (INS). "Faţă de trimestrul II 2014, costul orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a crescut în majoritatea activităţilor economice. Cele mai semnificative creşteri s-au înregistrat în învăţămant (13,07%) ca urmare a diminuării timpului efectiv lucrat faţă de trimestrul precedent datorită vacanţei şcolare (fenomen caracteristic acestei activităţi în trimestrul al III-lea al fiecărui an), administraţie publică (5,77%), alte activităţi de servicii (3,97%) şi industria extractivă (3,95%)", arată INS, într-un comunicat. Scăderi s-au înregistrat doar în intermedieri financiare şi asigurări (5,73%), tranzacţii imobiliare (3,08%), transport şi depozitare (1,22%) şi comerţ (0,71%). În trimestrul III 2014, creşterea faţă de trimestrul anterior -pentru indicii în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare- a componentei privind cheltuielile directe (salariale) cu forţa de muncă a fost de 2,22%, iar pentru cea privind cheltuielile indirecte (non-salariale) de 2,19%. Creşterile înregistrate de cele două componente au fost de 2,13%, respectiv 2,1%. Faţă de acelaşi trimestru din 2013, cele mai mari creşteri ale costului orar al forţei de muncă, în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare, se observă în alte activităţi de servicii (16,8%), hoteluri şi restaurante (14,6%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (14,1%) şi industria extractivă (11,2%). Scăderi s-au înregistrat doar în tranzacţii imobiliare (7,27%) şi învăţămant (0,52%). Creşterea faţă de acelaşi trimestru al anului precedent -indici în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare- pentru componenta privind cheltuielile directe cu forţa de muncă a fost de 5,22%, iar pentru indicii în formă brută (neajustată) de 5,25%. Componenta privind cheltuielile indirecte a înregistrat creşteri similare (5,24%, respectiv 5,27%).
Investiţiile în economie au scăzut în primele nouă luni cu 5,9%
Investiţiile nete în economie au scăzut în primele nouă luni cu 5,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 42,67 miliarde lei (9,6 miliarde euro), declinul fiind temperat de evoluţia din trimestrul trei, cand investiţiile au avut o creştere redusă, de 0,1%, potrivit datelor INS. "Investiţiile concretizate în lucrări de construcţii noi, în perioada 1.I-30.IX.2014, au însumat 19724,0 milioane lei, reprezentand 46,2% din total, faţă de 47,4% în perioada1.I-30.IX.2013. Investiţiile în utilaje şi mijloace de transport au însumat 18034,8 milioane lei, reprezentand 42,3% din total, faţă de 43,9% în perioda 1.I-30.IX.2013", se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS). În trimestrul al treilea, comparativ cu acelaşi interval din 2013, investiţiile nete au urcat cu 0,1%, la 17,634 miliarde lei, ca urmare a creşterii categoriei alte cheltuieli şi utilaje (inclusiv mijloace de transport), cu 24,6%, respectiv cu 4,3%. La lucrările de construcţii noi s-a înregistrat o scădere cu 7,4%. INS notează că faţă de trimestrul III 2013 se constată o creştere a ponderii investiţiilor nete în alte cheltuieli cu 2,7 puncte procentuale şi în utilaje (inclusiv mijloace de transport), cu 1,4 puncte procentuale. Ponderea investiţiilor nete în lucrări de construcţii noi a scăzut cu 4,1 puncte. Datele BNR arată că investiţiile străine directe au crescut în primele nouă luni cu 1,4%, la 1,51 miliarde euro.
Numărul conexiunilor la internet a crescut cu 22,8%
Numărul conexiunilor fixe şi mobile la internet a atins 18,3 milioane la finele lunii iunie, în creştere cu 22,8% faţă de 30 iunie 2013, pe fondul avansului conexiunilor mobile cu 28,5%, la 14,4 milioane, reiese din datele anunţate de autoritatea de reglementare în comunicaţii (ANCOM). În cazul conexiunilor fixe, numărul acestora a urcat de la 3,7 milioane la finele lunii iunie 2013 la 3,9 milioane la sfarşitul lunii iunie a acestui an. "În cazul internetului fix în bandă largă se înregistrează, în medie, o creştere de peste 100.000 de conexiuni la fiecare 6 luni, evoluția fiind de la 3,7 milioane de conexiuni la 30 iunie 2013 pană la 3,9 milioane la aceeaşi dată a anului 2014, în timp ce internetul mobil de bandă largă a înregistrat un salt de la 8,2 milioane de conexiuni active la jumătatea anului 2013 pană la 10,5 milioane la jumătatea anului 2014, adică, în medie, peste un milion de conexiuni în plus la fiecare 6 luni", se arată într-un comunicat al ANCOM. Datele ANCOM arată că internetul este accesat din ce în ce mai mult prin conexiuni mobile de mare viteză (EDGE, CDMA, EV-DO, 3G, 4G), rata de penetrare la 100 de locuitori ajungand la 52,1%, în creştere cu 11 p.p. față de aceeaşi perioadă a anului trecut. În acelaşi timp, rata de penetrare a internetului fix de bandă largă la 100 de locuitori este de 19,4% la nivel național, aproape trei sferturi dintre conexiuni fiind utilizate de către locuitorii din mediul urban (2,8 milioane) şi mai mult de un sfert de cei din mediul rural (1,1 milioane). În ceea ce priveşte infrastructura de acces la utilizatorul final în cazul internetului furnizat la puncte fixe, în prima jumătate a anului 2014 s-au înregistrat creşteri moderate în cazul principalelor tipuri de suporturi utilizate, astfel că structura conexiunilor de acces la internet fix a rămas aproape neschimbată: aproximativ 2,1 milioane de conexiuni erau prin cablu UTP/FTP (aproximativ 55% din totalul conexiunilor), conexiunile prin cablu coaxial au ajuns la aproape 600.000 (15% din totalul conexiunilor), iar conexiunile care utilizează suportul de fire de cupru au depăşit 1 milion (27% din totalul conexiunilor).
Nuclearelectrica a reconectat la reţea reactorul 1 de la Cernavodă
Nuclearelectrica (SNN) a reconectat la reţeaua naţională reactorul 1 al centralei de la Cernavodă, oprit miercuri din cauza unor probleme la partea clasică a unităţii. "Activităţile de remediere a problemelor apărute precum şi cele de reconectare s-au desfăşurat respectand procedurile centralei, precum şi normele de protecţie şi securitate, fără nici un impact advers asupra populaţiei, personalului, instalaţiilor şi mediului înconjurător", se arată într-un comunicat al companiei de stat. Centrala de la Cernavodă funcţionează cu două reactoare, care acoperă aproape 20% din consumul de energie la nivel naţional. Nuclearelectrica este controlată de stat, care deţine 81,27% din acţiuni, în timp ce restul acţiunilor sunt în portofoliile altor investitori.
Putin propune amnistia totală a oligarhilor care adc capital în ţară
Preşedintele rus Vladimir Putin a propus joi, în cadrul discursului său anual privind starea naţiunii, acordarea amnistiei totale persoanelor care îşi repatriază capitalul în Rusia, relatează agenţia Sputnik în pagina electronică. "Propun să introducem amnistia totală pentru repatrierea capitalurilor în Rusia. Totală. Să o facem acum, o dată", a afirmat Putin, adăugand că legalizarea banilor şi proprietăţilor în Rusia "va oferi garanţii legale solide" persoanelor cu bunuri în zone off-shore. "Sunt convins că trebuie să întoarcem definitiv pagina off-shore-urilor din istoria economiei şi ţării noastre", a precizat el. Propunerea lui Purin, considerată solidă de investitori, ar putea rezolva parţial dificultăţile cu care se confruntă economia Rusiei din cauza sancţiunilor internaţionale. Repatrierea capitalurilor, în urma măsurii propuse de Putin, ar putea contribui la consolidarea rublei, diminuand presiunile interne asupra sectorului financiar rus.
Finanţele s-au împrumutat la costuri în scădere
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a împrumutat joi 300 de milioane de lei prin vanzarea de obligaţiuni cu scadenţă în februarie 2025, la un cost în scădere faţă de începutul lunii noiembrie, cand statul a atras cel mai recent fonduri prin titluri cu o astfel de maturitate. Trezoreria a primit oferte de 693,4 milioane de lei, de peste două ori mai mult decat suma vizată de 300 de milioane de lei. Randamentul mediu pe an a coborat la 3,69%, de la 3,83% pe an la începutul lunii noiembrie, cand Finanţele au atras fonduri prin aceeaşi emisiune de titluri. Emisiunea a fost lansată la sfarşitul lunii iulie, iar pană în prezent, MFP a împrumutat prin acest instrument 2,8 miliarde de lei, inclusiv suma de joi. Ministerul va redeschide vineri emisiunea de obligaţiuni printr-o licitaţie suplimentară în cadrul căreia vor fi acceptate numai oferte necompetitive, la randamentul rezultat în urma celei de joi. Suma vizată prin licitaţia suplimentară este de 45 de milioane de lei. Ministerul Finanţelor vrea să împrumute în luna decembrie 3,57 miliarde de lei prin vanzarea de certificate de trezorerie cu scadenţă la 6 şi 12 luni, precum şi de obligaţiuni cu maturitate de trei, cinci, şapte şi zece ani.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
