Economic

Romania, printre ţările cu cea mai scumpă benzină din lume

Ziarul de Vrancea
2 dec 2014 498 vizualizări
Conform unui studiu Bloomberg, ţara noastră se situează pe locul 11 în lume în ceea ce priveşte preţul benzinei în funcţie de puterea de cumpărare

Romania se numără printre ţările cu cel mai ridicat cost al benzinei din lume, calculat în funcţie de puterea de cumpărare, situandu-se pe locul 11 după ponderea costului unui galon de benzină în venitul mediu zilnic, potivit unui studiu Bloomberg pentru 61 de ţări. Un galon de benzină premium, adică circa patru litri, costă 4,92 de euro, în timp ce venitul mediu zilnic este de 28 de dolari (22,5 euro). Astfel, pentru cumpărarea a aproape patru litri de benzină, un roman trebuie să plătească 22,04% din venitul mediu pe zi. Calculat pentru un litru de combustibil, ponderea este de 5,82% din venitul mediu zilnic. În ceea ce priveşte preţul litrului de benzină, acesta se situează la 1,3 euro, scăzand cu 17% în ultimele şase luni în Romania, potrivit datelor Bloomberg. Astfel, Romania se clasează pe locul 29 în randul ţărilor luate în considerare de analiza Bloomberg, după preţul litrului de benzină. Ţinand cont, însă, şi de salarii, Romania se plasează în clasamentul denumit "suferinţă la pompă" pe locul 11 în randul celor 61 de state analizate. Topul ţărilor cu cele mai mari preţuri la benzină este condus de Norvegia, unde un litru de benzină costă 1,96 de euro, fiind urmată de Turcia (1,79 euro) şi Hong Kong (1,72 euro). În funcţie de preţ, Romania se află între Croaţia (1,31 euro pe litru), locul 28, şi Chile (1,26 euro pe litru), locul 30. Preţul unui litru de benzină este mai mic decat în Romania în ţări ca Lituania (1,29 euro pe litru) şi Estonia (1,21 euro pe litru). În schimb, în Cehia (1,33 euro pe litru), Grecia (1,5 euro pe litru), Slovacia şi Slovenia (1,42 euro pe litru), benzina costă mai mult decat în Romania. Organizat după "suferinţa la pompă", clasamentul Bloomberg este condus de Pakistan, unde pentru cumpărarea unui litru de benzină este necesară o treime din venitul mediu zilnic, care se situează la 3,55 dolari (2,8 euro). Ţările care completează topul zece sunt India, Filipine, Indonesia, Turcia, Thailanda, Bulgaria, Africa de Sud, Nigeria şi China. În Bulgaria, un litru pe benzină costă 1,19 euro, mai puţin decat în Romania, însă clasarea pe poziţia a şaptea în topul "suferinţei la pompă" este determinată de venitul mediu zilnic de 21 de dolari (16,9 euro). Astfel, pentru cumpărarea unui litru de bezină, un bulgar plăteşte 7,07% din venitul dintr-o zi. Preţul unui litru de benzină în Ungaria este 1,23 de euro, un ungur acoperind această sumă cu 4,25% din venitul mediu pe zi (locul 16). Venezuela ocupă ultima poziţie în ambele topuri, cu un preţ de 0,01 euro pe litru de benzină. Ultima dată cand guvernul a încercat să reducă subvenţiile pentru benzină, în 1989, au avut loc revolte în urma cărora au murit sute de oameni. În trimestru al doilea al acestui an, cand a fost realizat precedentul studiu, Romania ocupa locul 23 în clasamentul preţurilor la benzină (1,41 euro pe litru) şi poziţia a noua în topul "suferinţei la pompă".

Iată care sunt cele mai profitale domenii

Un studiul al CIT Restructuring arată că extracţia petrolului şi gazelor au generat cele mai mari caştiguri, iar imobiliarele cele mai mari pierderi

Dezvoltarea şi consultanţa imobiliară, respectiv prelucrarea metalelor feroase şi neferoase sunt principalele sectoare generatoare de pierderi, iar activităţile de extracţie a petrolului şi gazelor şi cele de comerţ sunt cele mai profitabile, potrivit unui studiu al CIT Restructuring. Topul sectoarelor generatoare de pierderi este completat de prelucrarea ţiţeiului şi hotelurile, în total 3.809 companii fiind incluse în această categorie (23% din totalul firmelor analizate), cu 109.331 angajaţi şi pierderi nete totale de 825 milioane euro, în 2013.  De cealaltă parte, în topul sectoarelor profitabile în 2013 se regăsesc companii din extracţia de petrol şi gaze, comerţ, producţia şi distribuţia de energie, industria auto şi fabricarea produselor din material plastic. În acest eşalon, CITR a inclus 4.386 de companii, respectiv 26,58% din firmele analizate. Ponderea companiilor neprofitabile în totalul companiilor din fiecare judeţ este la nivelul cel mai ridicat în Bucureşti şi Ilfov (43,36%), urmate de Caraş-Severin (40%), Mehedinţi (39,62%), Timiş (37,34%) şi Giurgiu (36,44%). Din punctul de vedere al gradului de îndatorare total, în anul 2012 Romania a avut cel mai ridicat indicator (56,8%), urmat de o uşoară îmbunătăţire în 2013. CIT Restructuring, parte a CITR Group (fosta Casă de Insolvenţă Transilvania), a lansat a doua ediţie a studiului de solvabilitate a companiilor la nivelul economiei naţionale, care urmăreşte evoluţia tuturor companiilor din Romania cu active mai mari de un 1,5 milioane de euro (aproximativ 16.500 de astfel de companii), în perioada 2012-2013.  Astfel, din cele 16.500 de companii, în anul 2013, un număr de 11.097 au raportat profit, cu un total de 8,85 miliarde euro. Numărul companiilor care au raportat pierdere reprezintă mai puţin de jumătate din cele care au raportat profit, iar valoarea pierderii produsă de acestea anulează 47% din totalul profiturilor înregistrate de companiile sănătoase. "Putem afirma aşadar că anul 2013 a fost un an de revigorare a economiei faţă de anii anteriori, cu scădere doar la nivelul numărului de angajaţi. În anul 2013 companiile romaneşti au înregistrat cele mai bune performanţe, la nivel consolidat, din ultimii 4 ani. Cu toate acestea, aproape 60% dintre ele se aflăîn continuare în stare de dificultate netratată, pondere similară cu anul 2012", apreciază autorii studiului. Mai puţin de 2,3% din totalul companiilor active din Romania asigură peste 40% din totalul angajaţilor din ţară, ceea ce subliniează o mare fragilitate la nivel naţional, prin dependenţa de un număr atat de mic de companii cu impact social şi economic. În 2013 aceste companii au generat o cifră de afaceri de 164,69 miliarde de euro, în creştere cu aproximativ 6% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, reprezentand 65,88% din cifra de afaceri a Romaniei. Cu toate că din punct de vedere macroeconomic Romania se află în topul ţărilor de interes pentru investitori, la nivel microeconomic se identifică foarte greu oportunităţi, tocmai din pricina unei majoritaţi predominante de întreprinderi mici şi foarte mici, situate sub standardul de interes al acestor investitori, avertizează sursa citată.

Lista judeţelor în care situaţia fiscală poate fi consultată online

Persoanele fizice din alte 17 judeţe, pe langă Bucureşti şi Ilfov, îşi pot verifica electronic propria situaţie fiscală de marţi, după ce Fiscul a extins programul Spaţiul Privat Virtual, lansat la 15 septembrie, acesta urmand să fie disponibil la nivel naţional de anul viitor. Astfel, aplicaţia prin care contribuabilii pot comunica online cu administraţia fiscală a fost extinsă marţi, putand fi accesată de contribuabilii persoanele fizice cu domiciliul fiscal în Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui, Argeş, Călăraşi, Damboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova, Teleorman, Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş, judeţe coordonate de Direcţiile Generale Regionale de Finanţe Publice Ploieşti, Timişoara şi Iaşi, a anunţat Ministerul Finanţelor Publice. Spaţiul Privat Virtual, lansat la jumătatea lunii septembrie ca proiect pilot pentru Bucureşti şi Ilfov, este primul serviciu electronic prin intermediul căruia o persoană fizică îşi poate consulta online propria situaţie fiscală. Utilizatorii aplicaţiei se vor putea identifica electronic prin certificate digitale calificate sau cu nume/parolă însoţite de coduri de autentificare de unică folosinţă. Comunicarea electronică în Spaţiul Privat Virtual se face atat dinspre contribuabil către ANAF, cat şi invers. Contribuabilii pot accesa informaţii despre soldul obligaţiilor neachitate, decizia de impunere anuală (începand cu 2013, emisă anul acesta), nota privind obligaţiile de plată, care se poate prezenta fie la Trezorerie pentru a efectua plata, fie informaţiile din cuprinsul acesteia pot fi utilizate pentru a efectua plata online, dar şi date despre plata contribuţiilor de asigurări sociale de către angajator. "Începand de anul viitor, proiectul va fi dezvoltat la nivel naţional şi se vor extinde categoriile documentelor şi informaţiilor comunicate spre şi dinspre contribuabili. Persoanele fizice se vor putea identifica şi cu alte tipuri de credenţiale cum sunt telefonul mobil sau cardul de sănătate. Serviciul va fi dezvoltat treptat, în baza unui calendar ce urmează să fie finalizat în luna decembrie 2015", se precizează în comunicatul Finanţelor.

În ce oraşe merită să investeşti în apartamente

Investiţiile în garsonierele din Iaşi, în scopul închirierii ulterioare, asigură cele mai bune randamente din Romania, în timp ce în Bucureşti apartamentele cu trei camere din centru-nord sunt cele mai profitabile, potrivit unui studiu al imobiliare.ro. Portalul imobiliar a realizat o comparaţie între randamentele oferite de achiziţia unui apartament în scopul închirierii ulterioare. Studiul raportează preţurile medii solicitate pentru unităţile locative cu una, două şi trei camere scoase la vanzare în Capitală şi alte şapte mari oraş din ţară la nivelul mediu al chiriilor practicate pe fiecare segment în parte. Garsonierele sunt, de regulă, cele mai rentabile achiziţii, iar în fruntea celor mai atractive randamente oferite se află oraşul Iaşi. Astfel, în Iaşi achiziţia unei garsoniere cu 24.300 de euro ar aduce, în condiţiile unei chirii de 180 de euro pe lună, un randament de 8,8% - cel mai mare la nivelul oraşelor analizate, astfel că investiţia iniţială ar fi recuperată în 11 ani şi trei luni. În Bucureşti, cel mai mare randament ar putea fi obţinut pentru un apartament cu trei camere în zona de centru-nord (Aviaţiei, Băneasa, Dorobanţi, Floreasca, Herăstrău, Kiseleff, Aviatorilor). La un preţ de 101.100 de euro şi o chirie medie de 710 euro pe lună, acesta ar aduce un yield de 8,4% pe an şi o perioadă de amortizare de 11 ani şi circa zece luni. Tot în această zonă, pentru un apartament cu două camere, randamentul este de aproximativ 7,1% pe an, iar investiţia ar putea fi recuperată în circa 14 ani. În marile oraşe din ţară, randamentul pentru o garsonieră este cuprins între 6,3% în Timişoara şi 8,8% în Iaşi. Astfel, cele mai rentabile investiţii sunt garsonierele din Iaşi, investiţia putand fi recuperată în cel mai scurt timp, respectiv 11 ani şi 3 luni. Pentru un apartament cu două camere, rata de recuperare a investiţiei este cuprinsă între 6,1% pe an în Cluj-Napoca şi 7,7% în Iaşi, astfel că în Iaşi perioada de amortizare pentru acest tip de locuinţă este cel mai redus, respectiv 13 ani. Randamentul pentru locuinţele cu trei camere în marile oraşe din ţară urcă pană la 6,6% în Iaşi, cea mai mare perioa de recuperare a invesitiţiei fiind în Constanţa, 18 ani şi circa cinci luni, la o rată anuală de 5,4%.

Bucătarii resimt puternic scăderea nivelului de trai
 
Majoritatea romanilor care mănancă la restaurante au renunţat treptat la meniurile diversificate, care includeau peşte, carne de vită sau vanat, şi au revenit, ca în anii '90, la carnea de pui şi la cartofii prăjiţi sau piure, potrivit Asociaţiei Naţionale a Bucătarilor şi Cofetarilor din Romania. "Majoritatea clienţilor din restaurante, mai ales din staţiunile de la munte, s-au întors la carnea de pui şi la cartofi. În perioada 2007-2009, oamenii căutau în restaurante mancare din ce în ce mai diversă - peşte, vită, vanat sau carne de struţ", a declarat Ştefan Bercea, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Bucătarilor şi Cofetarilor din Romania şi proprietarul restaurantului Cabana Vanătorilor din Predeal. El a spus că turiştii care vin la munte caută porţii care să coste 20 de lei, maxim 30 de lei, iar ce trece de această valoare nu mai are căutare. Totodată, în sezonul rece turiştii caută în restaurante şi supe, cele mai cerute fiind cele de pui. "În 2007-2008 aveam turişti care cereau vinuri din import, de 200 de lei sticla, şi am avut şi cereri pentru carne de antilopă sau chiar de crocodil. Un meniu festiv, cu băuturi incluse, costa în acei ani 120-140 de lei, iar acum nimeni nu mai cumpără meniu festiv mai scump de 100 de lei", a mai spus Bercea.

Romania se axează, în sectorul gazelor, pe Marea Neagră

Romania se va concentra pe construcţia unei conducte de gaze de 230 milioane de euro al cărei scop este transportul gazelor din perimetrele din Marea Neagră pană la Podişor, judeţul Giurgiu, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu. "Pentru Romania, cel mai important proiect de infrstructură în domeniul gazelor naturale este conducta Dobrogea-Podişor, care va aduce gazele din Marea Neagră în sistemul romanesc de transport. Este un proiect de 230 milioane de euro pe care sperăm să îl finalizăm cu sprijinul financiar al Comisiei Europene", a declarat Nicolescu, întrebat ce opţiuni are Romania pentru diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze în contextul în care Rusia a anunţat că stopează construcţia gazoductului de 40 miliarde de euro South Stream. Companiile OMV Petrom şi ExxonMobil au descoperit, în 2012, un zăcămînt de gaze evaluat la 42-84 miliarde metri cubi de gaze. Producţia gazelor este estimată să înceapă abia spre sfarşitul acestui deceniu. Preşedintele rus, Vladimir Putin, a anunţat luni că Rusia nu poate continua construcţia proiectului South Stream, din cauza opoziţiei, adăugand că gazele care ar fi urmat să ajungă prin această conductă în Italia vor fi redirecţionate spre alte pieţe.

Rezervele valutare s-au diminuat cu 747 milioane euro

Rezervele valutare la Banca Naţională a Romaniei au scăzut în noiembrie cu 747 milioane euro, la 31,46 miliarde euro, pe fondul unor ieşiri de circa 1,89 miliarde euro, în principal ca efect al aplicării reducerii ratei rezervei minime obligatorii în valută de la 16% la 14%, potrivit datelor BNR. La sfarşitul lunii octombrie, rezervele valutare se situau la 32,214 miliarde euro, cu un maxim de 32,913 miliarde euro în ianuarie şi un minim de 30,681 miliarde euro în mai, se arată într-un comunicat al Băncii Naţionale a Romaniei. În cursul lunii noiembrie, au avut loc intrări de 1,142 miliarde euro, reprezentand modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice, alimentarea contului Comisiei Europene şi altele. Totodată, ieşirile de 1,889 miliarde euro au însumat "impactul intrării în vigoare a deciziei de reducere a ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută de la 16 la sută la 14 la sută începand cu perioada de aplicare 24 noiembrie - 23 decembrie 2014, modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobanzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele.

Tăriceanu anunţă că bugetul va fi adoptat luna aceasta

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, ieri, că proiectul bugetului de stat pe 2015 ar urma să fie adoptat pană în data de 20 decembrie, el adăugand că a discutat cu premierul Victor Ponta calendarul acţiunilor care urmează să fie derulate în Parlament, pe acest subiect. ”Am discutat despre calendarul acţiunilor care urmează să fie derulate în legătură cu bugetul, deci negocierea dintre Guvern şi Fondul Monetar, apoi trimirea proiectului de buget la Parlament. În calitate de preşedinte al Senatului, acest lucru mă interesează în mod deosebit. Am discutat, în principiu, cate zile ar trebui să dureze dezbaterile în comisie, de fapt, în prealabil dezbaterilor, timpul alocat pentru depunerea de amendamente, apoi dezbaterea în comisie şi, sigur, ulterior, discuţia în plenul parlamentului şi aprobarea bugetului. Ne-am propus ca pană în jurul datei de 20 decembrie, aceste lucruri să fie încheiate”, a anunţat Tăriceanu. Întrebat dacă proiectul bugetului ar trebui să fie prezentat înainte sau după remanierea guvernamentală, acesta a arătat că ”în mod normal, bugetul trebuie prezentat pentru forma actuală, dacă vine astăzi”.






În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.