MOZAIC STIRI ECONOMICE:Bogdan Olteanu demolează mitul exporturilor României în comunism
Viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu a prezentat, ieri, în cadrul unei conferinţe susţinute la Universitatea "Ştefan cel Mare" Suceava, date prin care a dorit să demoleze mitul exporturilor României în perioada comunistă. Olteanu a exemplificat cu date ale unui studiu realizat de experţi ai Universităţii Harvard privind exporturile ţărilor lunii în perioada 1962- 2012, din care reiese că în cel mai de vârf an al exporturilor României din perioada comunistă valoarea exporturilor era de 10 miliarde de dolari, în timp ce acum exporturile se ridică la 70 de miliarde de dolari.
Astfel, el arată că în anul 1962 România exporta porumb, brazi şi petrol, iar în anul 1985 baza exporturilor era constituită din produse petroliere, mobilă, ţevi de oţel, pantofi şi îngrăşămintele chimice. "Îngrăşăminte chimice care costă un sac cu costul a cinci saci", a precizat Olteanu. El a menţionat că în 1985 exporturile de maşini ale României se ridicau la 162 de milioane de dolari.
Bogdan Olteanu a arătat că, în schimb, în 2012 România a exportat maşini şi componente de 15 miliarde de dolari, cabluri electrice de 14 miliarde de dolari, electronice de 7 miliarde, circuite integrate de 500 de milioane de dolari, maşini de aer condiţionat de 500 de milioane şi medicamente de 4,6 miliarde de dolari. Mai mult, România a vândut pe piaţa externă în anul 2012 motoare cu reacţie de 400 de milioane de dolari, de 300 de milioane componente pentru avioane, nave de două miliarde de dolari şi nave de război de un miliard de dolari. Viceguvernatorul a mai declarat că România este şi exportatoare de servicii, în principal de soft de 1,5 miliarde de euro şi servicii de transport de 2,5 miliarde de euro. "E o bună ocazie să vedem de unde am plecat şi unde am ajuns", a precizat Olteanu, care a adăugat că există o industrie care produce, exportă şi nu vorbeşte.
Rus: Absorbţia fondurilor europene prin POS-T a depăşit 50%
Rata de absorbţie a fondurilor europene prin Programul Operaţional Sectorial de Transport (POS-T) 2007 - 2013 a ajuns la 51,3%, afirmă ministrul Transporturilor, Ioan Rus, care se aşteaptă la depăşirea pragului de 90% în 2015, un "an de foc" pentru lucrările de infrastructură. "La 25 noiembrie 2014, Programul Operaţional Sectorial de Transport (POS-T) a înregistrat o rată de absorbţie a fondurilor europene de 51,38% din totalul bugetului pe 2007-2013. Asta este o realizare, pentru că s-a plecat de la procente foarte mici de absorbţie. Anul viitor cred că vom reuşi să absorbim, cu un efort mare investiţional şi de lucrări efectuate, 90% din ceea ce avem alocat. Poate chiar vom depăşi 90%", a spus Rus. El a afirmat că în prezent sunt în evaluare oferte pentru studii de fezabilitate necesare mai multor proiecte.
Potrivit informaţiilor furnizate de Ministerul Transporturilor, din totalul bugetului POS-T aprobat pentru perioada 2007-2013, de 4,28 miliarde euro, până în prezent au fost autorizate cheltuieli în valoare de 2,2 miliarde euro. Rata de absorbţie a fondurilor structurale a evoluat de la 10,7% în anul 2012 la 32,2% în anul 2013. Pentru anul 2015, ţinta stabilită este de aproximativ 1,5 miliarde euro, ceea ce va conduce la o rată de absorbţie estimată de peste 90% şi o valoare autorizată a cheltuielilor de aproximativ 3,9 miliarde euro.
Cei mai importanţi beneficiari ai POS-T sunt CNADNR (absorbţie de aproape 70% la finele acestui an), CFR SA (absorbţie de 54% în 2014) şi Metrorex (20%).
Versiunea revizuită a Master Planului General de Transport va fi prezentată până la 15 decembrie în Guvern, în primă lectură, Executivul urmând să decidă dacă acesta va fi adoptat sub forma unui proiect de lege pentru dezvoltarea infrastructurii de transport sau va fi adoptat prin HG.
Creditele pentru populaţie şi firme au crescut în octombrie
Creditele pentru populaţie şi firme au înregistrat în octombrie o creştere cu 0,3% faţă de septembrie, la 213,78 miliarde lei, pe fondul aprecierii împrumuturilor în lei cu 1% şi a deprecierii celor în valută cu 0,2%, a anunţat BNR. "La 31 octombrie 2014, creditul neguvernamental a înregistrat o reducere de 3,3% (- 4,6% în termeni reali) faţă de 31 octombrie 2013, pe seama majorării cu 8,1% a componentei în lei (6,6% în termeni reali) şi a diminuării cu 10,6% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 10,2%)", se arată într-un comunicat al BNR. Soldul creditelor în lei pentru populaţie şi firme a urcat cu 1% faţă de septembrie, la 93,178 miliarde lei, şi cu 8,1% comparativ cu octombrie anul trecut. Împrumuturile pentru populaţie au consemnat un avans de 1,7%, respectiv 14,7%, la aproape 39,63 miliarde lei, în timp ce finanţările acordate companiilor au înregistrat o apreciere de 0,6% faţă de septembrie şi de 3,8% comparativ cu octombrie anul trecut, la 53,55 miliarde lei.
Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei s-au majorat cu 1,4% comparativ cu luna precedentă, la 82,3 miliarde lei, iar faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut s-a consemnat o creştere de 4,2%. Economiile persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) au avansat cu 2,1%, la 60,74 miliarde lei.
Dăianu: BNR mai are loc pentru noi tăieri de dobândă
Banca Naţională a României mai are spaţiu să reducă dobânda de politică monetară, în contextul inflaţiei scăzute, dar instituţia nu intenţionează o mutare "dramatică" în această direcţie, a declarat Daniel Dăianu, membru în Consiliul de Administraţie al BNR, citat de Bloomberg. "Mai este loc pentru reducerea dobânzii cheie, dar nu va fi o tăiere dramatică. Este de bun simţ să credem că încă este spaţiu. Decizia de a nu tăia (dobânda cheie – n.r.) cu 0,5 puncte procentuale a fost motivată de opinia că ar trebui să lăsăm mai mult spaţiu pe viitor, astfel că nu sunt singurul care crede acest lucru", a declarat Dăianu într-un interviu la Viena. Oficialul BNR a menţionat că aceastea sunt părerile lui şi nu reprezintă punctul de vedere oficial al băncii. Economia României a crescut peşte aşteptări în trimestrul al treilea, înregistrând un avans de 3,2% raportat la perioada similară a anului trecut, de la o creştere anuală de 1,4% în trimestrul al doilea. Economiştii intervievaţi de Bloomberg estimaseră un avans anual de 1% în perioada iulie-septembrie. "Şi noi am fost surprinşi, însă agricultura a avut o contribuţie mult mai semnificativă decât am crezut iniţial", a spus Dăianu.
Oficialul BNR estimează o creştere economică de 2,5% pentru anul viitor.
Aproape 8% din averile lumii, deţinute în paradisuri fiscale
Aproximativ 7.600 de miliarde de dolari, adică 8% din bogăţia mondială, sunt deţinute de persoane particulare în paradisuri fiscale, afirmă un recent studiu apărut în Journal of Economis Perspectives. Familiile europene se clasează pe primul loc în acest top cu 2.600 de miliarde localizate în state în care fiscalitatea slabă cooperează cu opacitatea financiară, afirmă francezul Gabriel Zucman, profesor asistent la London School of Economics. În urma lor, contribuablilii asiatici (1.300 miliarde) se distanţează puţin de cei americani (1.200 miliarde), urmaţi de persoane particulare din ţările Golfului Persic (700 de miliarde). Studiul nu ţine cont decât de activele financiare, nu şi de bunurile mobile şi imobiliare, care pot fi de asemenea ascunse serviciilor fiscale naţionale.
Sondaj: Cum poate fi reglementat internetul
Reglementarea şi administrarea internetului ar trebui încredinţată unui grup format din ingineri, tehnicieni specialişti, organizaţii neguvernamentale sau grupări independente, este concluzia unui sondaj de opinie realizat în mai multe state de pe mapamond şi care a fost publicat luni.
Jumătate dintre cei chestionaţi consideră că organizarea generală a internetului ar putea reveni Naţiunilor Unite, un pic mai mult de o treime consideră că SUA joacă un rol important, în pofida dezvăluirilor privind programul amplu de supraveghere al Agenţiei americane pentru securitate naţională (NSA) şi a riscurilor privind viaţa privată.
Potrivit studiului, doi din trei internauţi sunt îngrijoraţi pentru viaţa lor privată, temându-se pentru datele lor bancare, fotografiile sau mesajele personale. De asemenea, ei manifestă îngrijorare şi în ce priveşte măsurile restrictive sau practicile de supraveghere ale unor state.
Persoanele chestionate consideră deopotrivă că accesul la internet la preţuri moderate ar trebui să fie un drept al oricărei persoane pentru că este o garanţie a democraţiei şi a creşterii economice. Pentru 80% dintre cei chestionaţi, accesul la internet este cheia viitorului lor economic şi a bunăstării lor, la fel ca drepturile lor fundamentale.
Sondajul a fost realizat între 7 şi 12 noiembrie în statele dezvoltate sau aflate în curs de dezvoltare printre care Australia, Brazilia, Canada, China, Egipt, Franţa, Germania, India, Indonezia, Japonia, Kenya, Mexic, Nigeria, Africa de Sud, Tunisia, Turcia, SUA.
În prezent reglementările la nivel mondial ale internetului sunt asigurate de ICANN, o organizaţie non-guvernamentală cu sediul la Los Angeles. Însă guvernul american a anunţat în martie că se gândeşte să nu reînnoiască contractul cu ICANN, care expiră în 2015. Un eventual nou dispozitiv de supraveghere ar trebui să reprezinte interesele tuturor şi să fie în măsură să menţină fiabilitatea structurii de gestiune a internetului.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
ANAF anunță dotarea cu aparate de marcat electronice fiscale(AMEF), obligatorie și la automatele comerciale
De același autor
