Petrom alocă 500 milioane euro pentru redezvoltarea zăcămintelor
OMV Petrom, cel mai mare producător de ţiţei şi gaze din sud-estul Europei, va investi circa 30 milioane euro în perioada 2014 – 2015 în proiectul de redezvoltare a zăcămantului de ţiţei Tazlău, din judeţul Bacău, şi are în plan să aloce alte 500 milioane euro pentru astfel de proiecte în viitor. La finalul anului 2013, OMV Petrom avea în dezvoltare 11 astfel de proiecte. Investiţiile viitoare planificate pentru implementarea acestor proiecte se ridică la peste 500 milioane euro, iar rezervele dovedite şi probabile se ridică la circa 100 milioane bep (barili echivalent petrol), se arată într-un comunicat al companiei. "OMV Petrom investeşte constant în tehnologii noi şi metode de recuperare secundară pentru redezvoltarea zăcămintelor mature pentru a îmbunătăţi ratele de recuperare a ţiţeiului şi gazelor. Acest proiect va contribui la atingerea obiectivului nostru strategic de a stabiliza producţia de hidrocarburi din Romania în timp ce rezervele suplimentare deblocate prin această investiţie vor întări contribuţia OMV Petrom la asigurarea securităţii energetice a Romaniei pe termen lung", a declarat Gabriel Selischi, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil pentru activităţile de explorare şi producţie. Tazlău este un zăcămant matur de ţiţei, exploatat de peste 60 de ani, a cărui producţie zilnică reprezintă sub 1% din producţia totală de ţiţei a OMV Petrom în Romania. Acest proiect va debloca rezerve suplimentare de ţiţei de 3,2 milioane barili (echivalent cu circa 10% din producţia anuală de ţiţei a OMV Petrom în Romania), înlocuind declinul natural. Potrivit companiei, redezvoltarea zăcămantului are ca scop creşterea gradului de recuperare a ţiţeiului din zăcămantul Tazlău prin injecţie de apă industrială. Proiectul de redezvoltare Tazlău constă în 20 de operaţiuni de reparaţii capitale, construirea unei instalaţii de tratare a apei şi a unei reţele noi de distribuţie a apei. OMV Petrom are o producţie anuală de ţiţei şi gaze de 66 milioane bep. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,2 milioane tone anual şi deţine o centrală electrică de înaltă eficienţă de 860 MW şi un parc eolian de 45 MW.
Investiţiile străine au crescut în primele nouă luni cu doar 1,4%
Investiţiile străine directe au crescut în primele nouă luni cu 1,4%, la 1,51 miliarde euro, după ce în septembrie au fost atrase circa 90 milioane euro, al doilea cel mai redus nivel din acest an, după luna februarie, arată datele transmise ieri de Banca Naţională a Romaniei (BNR). "Investiţiile directe ale nerezidenţilor în Romania au totalizat 1.511 milioane euro, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) au însumat 1.340 milioane euro, iar creditele intragrup 171 milioane euro", se arată într-un comunicat al BNR. În perioada similară a anului trecut, investiţiile străine s-au situat la 1,49 miliarde euro. În luna mai s-a înregistrat cel mai mare nivel al investiţiilor străine directe atrase de Romania de la începutul anului, de 306 milioane euro, iar cele mai reduse niveluri s-au consemnat în februarie, cu 36 milioane euro şi în septembrie, cu 90 milioane euro. În ianuarie, investiţiile au totalizat 244 milioane euro, în martie 290 milioane euro, în aprilie 215 milioane euro, în iunie 101 milioane euro, în iulie 117 milioane euro, iar în august 115 milioane euro. Anul trecut, investiţiile străine directe au crescut cu 26,8% comparativ cu anul anterior, la 2,71 miliarde euro, atingand varful ultimilor patru ani, după ce în 2012 s-a consemnat prima apreciere de la începutul crizei.
Cererea de aur pe piaţa mondială, la minimul ultimilor cinci ani
Cererea de aur la nivel global a scăzut la minimul ultimilor aproape cinci ani în trimestrul al treilea, pe fondul declinului volumului de aur cumpărat în China, în pofida preţului redus al metalului preţios, potrivit datelor Consiliului Mondial al Aurului, citate de Reuters. La nivel mondial, cererea pentru aur a coborat cu 2% în trimestrul al treilea comparactiv cu aceeaşi perioadă anului trecut, la 929,3 tone, în timp ce preţul unei uncii de aur a scăzut cu 8,5%, la 1.216 dolari, de la jumătatea lunii iulie la sfarşitul lui septembrie, informează The Wall Street Journal. "După o creştere extraordinară, trebuie să ne întoarcem la o piaţă stabilă. Aş spune că acesta este noul normal", a declarat Albert Cheng, directorul pentru Orientul Îndepărtat al World Gold Council, grup de lobby al industriei de profil. Principala cauză pentru declinul de pe piaţa mondială a aurului este scăderea cu 39% a cererii de bijuterii din China în trimestrul al treilea din acest an comparativ cu acelaşi interval din 2013. În schimb, cererea de bijuterii din aur a crescut cu 60% în India în august şi septembrie, înaintea unor festivaluri naţionale, Dhanteras and Diwali. Datele furnizate de organizaţie acoperă tranzacţiile cu lingouri, menede, fonduri de investiţii listate la bursă şi cu active legate de industria aurului, precum şi cererea din partea bijutierilor, producătorilor de electronice şi achiziţiile băncilor centrale. În total, cererea de aur din China a fost de 182,7 tone în trimestrul al treilea, iar în India de 225,1 tone, împreună reprezentand aproximativjumătate din cererea la nivel global.
RA-AAPS şi-a ratat din nou ţinta de încasări
Regia Patrimoniului de Stat (RA-APPS), care a continuat să ignore avertizările consultanţilor imobiliari privind procedura de vanzare a imobilelor, a ratat din nou, al treilea an consecutiv, propria ţintă de încasări din această sursă şi a rămas cu mari pierderi, deşi anunţa rezultate pozitive. Noile rezultate negative ale regiei au fost incluse în bugetul rectificat pe acest an, aprobat marţi de Guvern. Astfel, dacă în luna februarie RA-APPS anunţa optimist că speră şi în acest an să încaseze 190 milioane lei din licitaţii pentru vanzarea imobilelor din portofoliu, aproape aceeaşi sumă calculată şi ratată şi anul trecut, bugetul rectificat relevă că suma obţinută efectiv din încasări nu a putut depăşi 75,8 milioane lei, de aproape trei ori mai puţin decat spera. Regia a cheltuit însă peste 50 milioane lei pe salarii, inclusiv bonusuri şi drepturile şefilor, şi şi-a bugetat 26,3 milioane lei pentru baza materiala de reprezentare şi protocol, cu 11,2 milioane lei mai mult decat suma cheltuită anul trecut. Astfel, RA-APPS va înregistra şi în acest an pierderi, de 57,2 milioane lei, în condiţiile în care anunţa că va închide anul cu profit. La sfarşitul anului trecut, regia, care a început în acest an procedura de vanzare a imobilelor din portofoliu prin negociere directă la un preţ cu 30% mai mic, în pofida avertizărilor repetate ale consultanţilor imobiliari care au atenţionat că este nevoie de înfiinţarea unui fond imobiliar listat la bursă pentru administrarea activelor sau de transferul acestor servicii către fir¬me private, a fost obligată să îşi revizuiască din nou, în scădere drastică, estimarea de încasări. Aceasta era a doua revizuire în scădere a încasărilor RA-APPS, după cea operată în 2012, din nou pe fondul licitaţiilor eşuate, cele mai multe din lipsă de oferte. Astfel, pentru anul trecut, regia estima venituri din vanzarea de imobile de 193,5 milioane lei, dar a rămas cu încasări de doar 42 milioane lei, de aproape cinci ori mai puţin faţă de prognoza iniţială. Mai mult, RA-APPS a rămas în deficit, cu o pierdere de 65 milioane lei, aproape dublu faţă de anul precedent, deşi miza pe profit.
Lira sterlină s-a depreciat masiv în faţa dolarului
Lira sterlină s-a depreciat ieri la cel mai redus nivel faţă de dolarul american din ultimele 14 luni, investitorii anticipand că Banca Angliei va întarzia să crească dobanda de politică monetară după ce a redus estimările pentru creşterea economică şi evoluţia inflaţiei, transmite MarketWatch. Moneda britanică se tranzacţiona joi dimineaţă la 1,5763 unităţi pentru un dolar american, cel mai redus nivel din septembrie 2013. Faţă de euro, lira sterlină s-a depreciat la minimul lunii noiembrie. Miercuri, banca centrală britanică a revizuit în scădere prognozele privind avansul economic, la 2,9% anul acesta şi 2,6% anul viitor. Anterior, instituţia estima o creştere de 3,1% în 2015, respectiv 2,8% în 2016. De asemenea, Banca Angliei a redus estimarea privind inflaţia la 1,2%, de la nivelul de 1,9% prognozat în august, iar pentru 2015 de la 1,7% la 1,4%. Prognoza pentru 2016 a fost menţinută la 1,8%. Instituţia nu se aşteaptă ca dobanda cheie să crească înainte de cel de-al treilea trimestru anul viitor, deşi decizia ar creşte atractivitatea lirei sterline pe piaţă.
Vanzările de bere au intrat la apă
Volumul vanzărilor SABMiller în Romania a scăzut cu 6% în primul semestru fiscal, perioada aprilie-septembrie, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, mai puţin decat piaţa, se arată într-un raport publicat ieri de grupul britanic. Venitul net la producător a înregistrat un declin de 7% în Romania în intervalul analizat, potrivit datelor SABMiller. În Europa, profitul înainte de dobanzi, taxe şi amortizări (EBITA) a scăzut cu 2% în aprilie-septembrie, de la 512 milioane de dolari la 502 milioane de dolari, pe fondul scăderii volumelor vandute în Romania şi Italia. Scăderea de pe piaţa romanească a fost limitată de creşterea vanzărilor mărcii Ciucaş. Declinul vanzărilor de bere în unele dintre ţările din Europa, ca Romania, Polonia şi Italia este pus pe seama condiţiilor meteorologice nefavorabile din timpul verii, potrivit raportului. SABMiller, al doilea mare producător de bere la nivel mondial, este prezent pe piaţa romanească prin intermediul Ursus Breweries.
Deficitul s-a adancit la 558 milioane euro
Deficitul de cont curent al balanţei de plăţi s-a adancit în primele nouă luni ale acestui an cu 146 milioane euro, la 558 milioane euro, pe fondul majorării deficitului înregistrat de balanţa veniturilor primare cu 744 mil. euro şi al reducerii excedentului veniturilor secundare cu 305 mil. euro. Balanţa bunurilor şi serviciilor a trecut de la un deficit de 448 milioane euro în primele nouă luni ale anului trecut la un excedent de 415 milioane euro, ca urmare a avansului consemnat de excedentul pe segmentul serviciilor, de 850 milioane euro (24,5%), la 4,31 miliarde euro, în timp ce deficitul pe segmentul bunurilor a scăzut uşor, de la 3,95 miliarde euro la 3,9 miliarde euro, potrivit datelor transmise joi de Banca Naţională a Romaniei. Investiţiile directe ale nerezidenţilor în Romania au totalizat 1,51 miliarde euro, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) au însumat 1,34 miliarde euro, iar creditele intragrup au totalizat 171 milioane euro. Datoria externă pe termen lung a se situa la 77,39 miliarde euro la 30septembrie (80,7% din total datorie externă), în scădere cu 1,9% faţă de finele anului trecut. Datoria externă pe termen scurt era de aproape 18,5 miliarde euro (19,3% din total datorie externă), mai mică cu 3,7%.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
