Podgoreni, Guvernul spune adio reconversiei plantaţiilor viticole!
Chiar dacă găsesc bani pentru tot felul de pomeni electorale care au rolul de a-l scoate pe premierul Victor Ponta preşedintele României, guvernanţii de la PSD - UNPR - PC taie din subvenţiile alocate viticultorilor în cel mai de succes program al ultimilor ani, cel dedicat modernizării şi reconversiei plantaţiilor viticole. Potrivit proiectului de ordin publicat zilele trecute pe site-ul www.madr.ro, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale taie în jur de 4.000 de euro din finanţarea alocată Programului de reconversie a plantaţiilor viticole (defrişarea şi replantarea viţei de viei) pentru perioada 2014 - 2018. Potrivit Ordinului pentru pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile de punere în aplicare a măsurii de restructurare/reconversie a plantaţiilor viticole, eligibilă pentru finanţare în cadrul Programului Naţional de Sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014 – 2018, podgorenii rămân fără suma de 3.648 de euro la hectarul de viţă de vie, bani care ar fi trebut folosiţi pentru defrişare şi susţinerea a trei campanii agricole, reprezentând indemnizaţia de pierdere până când plantaţia intră pe rod. De asemenea, Guvernul îi obligă pe fermierii care vor să acceseze acest program să achite o garanţie de 500 de euro la hectar, astfel încât aceătia vor ajunge creditorii statului, cu dobândă 0 (zero). Mai mult, noile reguli cer ca doritorii de plantaţii viticole noi să nu mai aibă niciun fel de datorii către stat, o noutate faţă de campaniile de finanţare precedente. Astfel, spun podgorenii, guvernul îngroapă investiţiile în viticultură, mai ales pentru intreprinzătorii mici şi mijlocii.
Guvernul face jocul marilor producători
Preşedintele Federaţiei Viticultorilor din Vrancea, inginerul Toader Manole, spune că ordinul elaborat de Ministerul Agriculturii este o "lovitură sub centură" aplicată fermierilor, care sunt grav discriminaţi în raport cu marii jucători din domeniul viticulturii. Acesta spune că a participat la întâlnirea organizată la sfârşitul lunii trecute de către oficialii Ministerului Agriculturii, dar s-a trecut sub tăcere anexa 1, care cuprinde sumele din proiectul de ordin al ministrului Daniel Constantin. "A participat la întâlnire chiar dl secretar de stat Daniel Butănoiu, adjunctul ministrului, pe care l-am întrebat dacă s-a modificat nivelul financiar al sumelor forfetare, dar nu a spus nici da şi nici ba. Am văzut şi noi documentul publicat pe 6 noiembrie şi scade cu 4.000 de euro cheltuiala pentru fiecare hectar. Punctul meu de vedere ca reprezentant al viticultorilor este că s-a făcut o greşeală enormă, în sensul că marii agenţi economici din ţară au fost lăsaţi să planteze în condiţii favorabile, şi-au făcut fiecare câte 2.000 de hectare, şi nu mai vor să lase pe alţii să intre pe piaţă, nici ca furnizori de materie primă şi nici ca furnizori de vin, pentru că îi deranjează, le fac concurenţă. Când au încasat bani cei de la Murfaltar, Jidvei sau Cotnari, nu s-a mai pus problema de garanţii şi oprelişti. În acest sens a fost făcută şi o notificare la minister din partea Federaţiei Viticltorul", ne-a declarat Toader Manole. Viticultorii spun că nici subvenţia iniţială, de 16.000 de euro la hectar, nu acoperea 100% din cheltuieli, întrucât toţi fermierii se aprovizionează cu materiale importate din occident. "Practic, ei cumpără în euro dar primesc lei, ceea ce e înseamnă că suma de 16.000 de euro era doar pe hârtie. Se pierd bani din tranzacţii la cursul valutar şi mai pierdem şi TVA", spune Toader Manole, care aminteşte şi de distrugerea pepinierelor viticole unde se producea material săditor de calitate. "E vorba de un interes economic la mijloc, de împărţit piaţa", adaugă şeful Federaţiei Viticultorul.
Primii la struguri, ultimii la ajutoare
Vrancea este judeţul cu cel mai mare bazin viticol din România, plantaţiile din această regiune reprezentând 14% din patrimoniul viticol naţional. În Registrul Plantaţiilor Viticole sunt înscrişi aproape 34.000 de cultivatori cu o suprafaţă de 27.500 ha de viţă-de-vie. În jur de 22 % din producţia de struguri a ţării vine din Vrancea. Ca dovadă că programul de reconversie a fost un succes, în perioada 2007-2013, în Vrancea au fost replantate 2.387 de hectare de viţă de vie, în valoare de aproape 33 de milioane de euro. Companii precum Vincon, Natura Ţifeşti, Dionysos Coteşti sau Cramele Gîrboiu dar şi o seamă întreagă de mici podgoreni şi-au întinerit plantaţiile cu acest program. Oficialii Direcţiei Agricole spun că acesta a fost cel mai de succes program dedicat fermierilor, pentru că podgorenii au înţeles că le dă şansa de a produce vinuri de calitate şi de a-şi regenera viile, multe plantate în perioada comunistă. Cum condiţiile se vor înăspri, este de aşteptat ca rata de absorbţie a banilor europeni să se reducă. "Banii nu vor fi consumaţi dacă se pun condiţii grele şi discriminatorii", spun oficialii din Agricultură. Podgorenii spun că au adus situaţia şi la cunoştinţa deputatului liberal Nini Săpunaru, preşedintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor, dar acesta nu le-a dat nicio speranţă, de vreme ce se află în opoziţie. Contactat de ZdV, Săpunaru a recunoscut că i s-a cerut ajutor, dar a ridicat din umeri, spunând că decizia este în curtea celor de la PSD. "Eu nu pot decât să fac o interpelare", a comentat Săpunaru.
"Să le dea şi banii şi votul!"
Viticultorii vrânceni îşi revin cu greu după câţiva ani foarte dificili, în care statul nu i-a ajutat cu nimic, ba chiar le-a pus mari piedici în activitate. Anul trecut, în jur de 6.000 de fermieri, cei mai mulţi viticultori, au fost scoşi datori cu 8,1 milioane de lei la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate pe patru ani de zile, ca urmare a incompetenţei de care au dat dovadă instituţiile statului, care nu i-au notificat în timp util. Doar cei care au avut capacitatea de a da statul în judecată au scăpat de datorii. Anul acesta, un atac de mană aşa cum nu a mai fost de zeci de ani a decimat producţia de struguri. Chiar dacă ar fi fost posibilitatea ca păgubiţii să fie scuţiti de impozitul pe norma de venit, pemotiv de calamitate, primarii din comunele viticole nu au făcut demersurile necesare. "Mulţi nu au reuşit să-şi facă venitul pe hectar din cauza atacului de mană, cel mai mare din ultimii 40 de ani, şi nimeni nu a mişcat un deget să-i ajute, prin Directia Agricolă şi Prefectură, ca să li se acorde despăgubiri. Acum să dea fiecare băbuţă câte 40 de milioane la stat şi să le mai dea şi votul!", ne-au mai spus cei de la Federaţia Viticultorul. În condiţiile în care tinerilor fermieri li se impun condiţii foarte grele la accesarea banilor europeni, vom asista cel mai probabil la un monopol al marilor producători, iar cei care nu-şi vor permite să bea un vin de calitate se vor mulţumi cu "spălătura de budane". Totuşi, podgorenii speră în corectarea sumei forfetare, mai ales că timp de zece zile se pot face propuneri la minister pentru îmbunătăţirea ordinului. România va avea la dispoziţie numai anul acesta în jur de 38 de milioane de euro pentru întinerirea plantaţiilor viticole, bani care vor ajunge, cel mai probabil, la băieţii deştepţi din sectorul viti-vinicol. (Silvia VRÎNCEANU)
Cine poate lua bani?
Beneficiarii programelor de restructurare/reconversie sunt producători viticoli, persoane fizice sau juridice care deţin şi/sau exploatează suprafeţe de viţă-de-vie cu soiuri nobile. Sprijinul financiar se acordă pe hectar pentru fiecare măsură eligibilă şi nu depăşeşte 75% din valoarea costurilor pentru realizarea măsurilor din cadrul programelor de restructurare/reconversie. Plata cererilor pentru această măsură se face de către A.P.I.A. în termen de 7 luni de la data depunerii ultimului document care să dovedească că măsura este eligibila şi verificată. Pentru această măsură, în perioada 2014-2018, suma de 179.250.000 euro din care 38.250.000 euro în 2014, în anul 2015-37.250.000 euro, în 2016-35.750.000 euro și în 2017-34.250.000 euro, în 2018-33.750.000 euro.
Operaţiuni eligibile
1.Reconversia soiurilor, care constă în schimbarea soiurilor existente în cultură cu soiuri superioare din punct de vedere calitativ sau clone din aceste soiuri. Reconversia se realizează prin plantare pe acelaşi amplasament ori pe alt amplasament echivalent ca suprafaţă de viţă-de-vie pentru struguri de vin;
2.Reamplasarea parcelelor, care constă în plantarea parcelelor viticole amplasate în condiţii nefavorabile pe alte amplasamente care conferă condiţii climatice şi pedologice favorabile la nivelul aceleiaşi suprafeţe;
3.Modernizarea exploataţiilor viticole, care reprezintă ansamblul de măsuri eligibile care conduc la creşterea eficienţei şi la îmbunătăţirea calităţii produselor vitivinicole.
Măsurile de restructurare şi reconversie a plantaţiilor viticole nu se aplică pentru:
1. parcelele viticole cu soiuri de vin cu vârsta de peste 40 ani;
2. parcelele viticole cu soiuri pentru struguri de masă;
3. parcelele viticole cu hibrizi direct producători interzişi;
4. parcelele viticole care au beneficiat de fonduri provenite din proiecte comunitare pentru înfiinţare, restructurare/reconversie în ultimele 10 campanii viticole;
5. parcelele viticole care nu sunt înscrise în Registrul Plantațiilor Viticole (RPV).
Planul individual pentru obținerea finanțării trebuie să cuprindă:
• suprafaţa minimă a planului individual să fie de 0,50 ha;
• suprafaţa minimă a parcelei viticole care poate beneficia de sprijin pentru restructurare/reconversie să fie de 0,10 ha;
• suprafaţa minimă a parcelei viticole rezultată după restructurare/reconversie să fie de 0,10 ha;
• soiurile de struguri pentru vin folosite la plantare să fie superioare din punct de vedere calitativ;
• materialul săditor folosit să fie din categoria biologică admisă de legislaţia în vigoare pentru înfiinţări de plantaţii viticole.
• Pentru realizarea programelor de restructurare/reconversie este interzisă utilizarea de materiale recuperate, precum şpalieri, tutori sau sârmă.
Au prioritate la finanțare
• Tineri fermieri până la vârsta de 40 de ani;
• Fermieri care plantează numai soiuri Denumire Origine Controlată (D.O.C.) şi Indicație Geografică Protejată (I.G.P);
• Fermieri care fac parte din structuri asociative recunoscute.
Nota. Operaţiunile privind finanţarea sistemului de irigaţii pentru restructurarea viilor au fost excluse din P.N.S. 2014 – 2018 şi incluse doar în proiectul de P.N.D.R. În ceea ce priveşte măsurile incluse la capitolul “Modernizare”, acestea se referă numai la modernizarea (îmbunătăţirea) sistemului de conducere şi palisaj, respectiv stâlpii şi sârma. Aceste măsuri nu implică viţa-de-vie.