MOZAIC STIRI ECONOMICE:Produsele cumpărate online, cu pană la 40% mai ieftine
Produsele cumpărate online pot fi cu pană la 40% mai ieftine comparativ cu cele achiziţionate din magazinele tradiţionale, pe perioada campaniilor promoţionale, cele mai mari diferenţe fiind înregistrate la parfumuri, cărţi, electronice şi electrocasnice, potrivit unui studiu al Millward Brown. "Studiul «Price Index» realizat de Millward Brown Romania în luna octombrie a analizat efectul campaniilor promoţionale din mediul online asupra preţurilor principalelor categorii de produse. Rezultatele arată că produsele din magazinele online pot avea preţuri cu 5% pană la 43% mai mici faţă de preţurile din magazinele clasice", arată Millward Brown Romania. Astfel, potrivit sursei citate parfumurile sunt cu pană la 43% mai ieftine în mediul online, urmate de cărţi - 27%, cuptoare cu microunde - 18%, tablete -16%, laptop-uri - 15%, telefoane - 14%, espressoare - 13%, maşini de spălat - 10%, aspiratoare - 6%, televizoare - 5%, scutece - 5%, frigidere - 4%, aparate foto - 3% şi hrană pentru animale - 1%. Discount-ul mediu de 18% aplicat cuptoarelor cu microunde a impus această categorie printre cele mai avantajoase pentru cumpărători. În cazul electrocasnicelor mari, mediul online oferă o gama variată de modele dar şi preţuri în medie cu 4-5% mai mici decat în magazinele offline de specialitate, ceea ce, cumulat cu facilităţile de livrare, reprezintă o economie importantă de timp şi de bani, menţionează studiul. "Varietatea de modele din categoria electronice şi electrocasnice, preţurile mai mici în cele mai multe cazuri, dar şi facilităţile de transport sunt elemente ce atrag tot mai mulţi cumpărători în mediul online. Mediul dinamic al magazinelor online, unde putem vorbi deja de jucători puternici şi cu tradiţie, poate aduce economii în buzunarele cumpărătorilor din mediul online", explică Daniela Lazăr – director general al Millward Brown Romania. Studiul realizat în prima parte a lunii octombrie a luat în calcul 15 categorii şi 150 de produse. Pentru fiecare categorie au fost analizate cate 10 produse alese aleator din 27 de magazine online şi offline, magazinele fiind selectate după relevanţa lor în categorie. Indicele de preţ a luat în calcul preţul de vanzare la un moment dat, care include – acolo unde a fost cazul - promoţiile din acel moment, fiind comparate doar produse care au caracteristici tehnice identice, precizează firma de cercetare de marketing.
Asigurările de viaţă vor fi luate la bani mărunţi
Consiliul Concurenţei pregăteşte un studiu privind asigurările de viaţă şi o analiză a funcţionării pieţei de energie termică la nivel naţional, "cat încă e frig afară", dar şi analiza privind serviciile Netcity, reţeaua metropilitană de comunicaţii, a declarat preşedintele CC, Bogdan Chiriţoiu. "Vom avea un studiu privind asigurările de viaţă, iar în perioada următoare, sper la începutul anului viitor, o să lansăm o analiză privind funcţionarea pieţei de energie termică în ţară, sper s-o facem pană vine căldura, cat încă e frig afară şi serviciile de termoficare sunt încă utilizate", a afirmat ieri Chiriţoiu la conferinţa MEDIAFAX Talks about Competition. El a arătat că autoritatea va lansa în dezbatere în perioada următoare analiza privind Netcity, reţeaua metropolitană de comunicaţii care oferă integrat servicii de telecomunicaţii pentru municipalitatea Bucureşti şi terţi, subiect pe agenda Consiliului Concurenţei de caţiva ani. "Lucurile merg în direcţia bună, dar uneori par să se fi împotmolit. Au mers în direcţia bună în sensul că avem un cadru legislativ care spune că ANCOM (Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii - n.r.) este cel care trebuie să reglementeze, să stabilească tarifele care sunt percepute de servicii gen Netcity, care au o mare putere pe piaţă, deci nu funcţionează într-o piaţă concurenţială. Din păcate, mecanismul nu e perfect rodat, parte din lacune legislative, parte pentru că reglementatorul şi cei reglementaţi, în speţă autorităţile publice nu s-au obişnuit încă cu acest cadru legislativ", a spus Chiriţoiu. Preşedintele CC speră ca, împreună cu ANCOM şi autorităţile locale, în special Primăria Bucureşti, să ajungă la un "final bun" pentru consumatori, apreciind că serviciile gen Netcity sunt utile, benefice, dar totodată interesate să perceapă costuri excesive, intrucat deţin monopolul.
BCR a redus din nou prognoza de creştere a PIB-ului
BCR a redus semnificativ estimarea privind creşterea economică din Romania în 2015, anticipand un avans de numai 2,2% faţă de 3% anterior, revizuirea venind pe fondul unor posibile creşteri de taxe şi a investiţiilor reduse, se arată într-o notă publicată luni de bancă. Aceasta este cea de a doua revizuire a creşterii PIB în tot atatea luni. În octombrie, BCR a redus prognoza pentru creşterea economică de anul viitor de la 3,3%, estimand că deteriorarea situaţiei economice a principalilor parteneri comerciali va avea un impact negativ pe piaţa locală. Prognoza pentru avansul economic de anul acesta a rămas neschimbată la 1,8%. "Comisia Europeană este mai optimistă în ceea ce priveşte creşterea economică din Romania, dar noi anticipăm că avansul va fi limitat din cauza înăspririi regimului de taxare", se arată în raportul BCR. CE estimează o creştere a PIB de 2% în acest an şi de 2,4% anul viitor, potrivit raportului de toamnă publicat la începutul lunii. Proiecţiile au fost reduse de la 2,8%, respectiv 2,6% anterior. Analiştii BCR apreciază că deficitul bugetar se va adanci la 2,5% din PIB anul viitor, faţă de un nivel de 2,2% din PIB estimat anul acesta. "Credem că guvernul va negocia (cu autorităţile europene – n.r.) creşterea ţintei de deficit bugetar, pentru a permite cheltuieli mai mari cu investiţiile publice şi menţinerea CAS la nivelul curent", potrivit raportului. CE estimează, în raportul privind prognoza economică de toamnă, că Guvernul va fi nevoit să crească taxe sau să taie cheltuieli pentru a compensa scăderile de venituri prognozate în 2015 din reducerea CAS, a taxei pe stalp şi a accizelor, în caz contrar urmand ca deficitul bugetar să urce la 2,8% din PIB, cu 10 miliarde lei peste ţintă.
ANIS: Romania va avea nevoie de 300.000 de specialişti IT
Romania are un număr de 120.000 de specialişti în domeniul IT şi necesarul de angajaţi al companiilor de software şi al departamentelor IT ale firmelor din alte domenii de activitate va creşte la 300.000 la nivelul anului 2020, potrivit estimărilor asociaţiei patronale de profil (ANIS). "Cu o piaţă actuală de 120.000 de specialişti şi sectorul tehnologiei informatiei (IT) în plină creştere, Romania trebuie să aibă în vedere dezvoltarea acerbă a acestui domeniu şi să susţină în următorii cinci ani dezvoltarea profesională a încă 180.000 de specialişti IT care să se poată angaja atat în companiile de software, cat şi în departamentele IT ale firmelor din alte domenii de activitate", se arată într-un comunicat al ANIS. În acest sens, ANIS şi Facultatea de Automatică şi Calculatoare din Universitatea Politehnică din Bucureşti caută soluţii pentru obţinerea rezultatelor scontate. "Dacă ne raportăm la nevoia de specialişti în piaţă, rezultă că avem nevoie de o creştere a numărului de locuri de şcolarizare la nivel naţional cu cel puţin 50%. Nevoia de specialişti trebuie însă calibrată în funcţie de gradele de specializare. Spre exemplu, absolvenţii de licenţă şi masterat din facultăţile cu profil informatic vor fi cel mai probabil recrutaţi de companiile de software şi departamentele IT din companiile mari care oferă poziţii specializate. Cererea suplimentară, care include poziţii cu specializare medie, poate fi acoperită inclusiv prin reconversie profesională şi atragerea în domeniul IT a absolvenţilor din alte facultăţi prin cursuri accelerate cu certificare internaţională", a afirmat preşedintele ANIS, Andrei Pitiş. Universităţile îndeamnă mediul privat să creeze un fond prin care să susţină tineri valoroşi cu posibilităţi financiare reduse şi care, deşi sunt admişi la facultate, refuză să intre pe locurile cu taxă din acest motiv.
Renault a deschis o uzină în Algeria
Renault a deschis o uzină cu o capacitate de producţie de 25.000 de vehicule pe an în Algeria, unde va începe asamblarea noului model Renault Symbol peste cateva zile, potrivit unui comunicat transmis luni de grupul francez. Uzina Renault Algérie Production are în prezent 350 de angajaţi, unii dintre aceştia urmand cursuri de specializare în uzinele grupului Renault-Nissan, inclusiv în Romania. Fabrica are o linie de producţie cu o capacitate de 25.000 de vehicule pe an, grupul francez luand în calcul extinderea la 75.000 de unităţi pe an în următoarea perioadă. Renault va produce noul model Symbol în Algeria, maşină care este deja apreciată în această ţară datorită preţului scăzut şi a echipamentului de calitate. De asemenea, Renault Symbol va fi primul autoturism din Algeria echipat cu sistem de navigare GPS, se arată în comunicatul emis de grup. La inaugurarea uzinei, amplasată în regiunea Oran, au fost prezenţi preşedintele Renault, Carlos Ghosn, premierul Algeriei, Abdelmalek Sellal, precum şi mai mulţi miniştri francezi şi algerieni. Construcţia fabricii din Algeria a început în luna septembrie a anului trecut.
Deficitul comercial este în urcare
Deficitul comercial a crescut în primele nouă luni cu 606 milioane lei (108,7 milioane euro) decat cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut, la 19,024 miliarde lei (4,284 miliarde euro), exporturile accelerand mai rapid decat importurile, a anunţat Institutul Naţional de Statistică (INS). Exporturile FOB au fost de 173,906 miliarde lei (39,071 miliarde euro), iar importurile CIF au fost de 192,93 miliarde lei (43,355 miliarde euro). "Comparativ cu perioada 1.I-30.IX 2013, exporturile au crescut cu 8,1% la valori exprimate în lei (7,1% la valori exprimate în euro), iar importurile au crescut cu 7,6% la valori exprimate în lei (6,6% la valori exprimate în euro)", se arată într-un comunicat al INS. Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri (Intra-UE28) a fost de 123,033 miliarde lei (27,667 miliarde euro) la expedieri şi de 144,64 miliarde lei (32,53 miliarde euro) la introduceri, reprezentand 70,8% din total exporturi şi 75% din total importuri. Valoarea schimburilor extracomunitare de bunuri (Extra-UE28) a fost de 50,872 miliarde lei (11,403 miliarde euro) la exporturi şi de 48,29 miliarde lei (10,825 miliarde euro) la importuri, reprezentand 29,2% din total exporturi şi 25% din total importuri.
Producţia industrială a săltat cu 7,4%
Producţia industrială a urcat în primele nouă luni, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cu 7,4% ca serie brută şi cu 8,5% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, influenţată pozitiv de creşterea industriei prelucrătoare şi a celei extractive,potrivit INS. "În perioada 1.I-31.IX.2014, comparativ cu perioada 1.I-30.IX.2013, producţia industrială (serie brută) a fost mai mare cu 7,4%, datorită creşterii industriei prelucrătoare (A8,8%) şi industriei extractive (A0,6%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 3,6%"", se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS). Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri la industria bunurilor de capital (13,4%), a bunurilor de folosinţă îndelungată (8,2%), a bunurilor intermediare (4,6%) şi industria bunurilor de uz curent (4,4%). Industria energetică a scăzut cu 1,4%. În septembrie 2014, producţia industrială (serie brută) a crescut faţă de luna precedentă cu 27,1%, susţinută de creşterea industriei prelucrătoare (31,9%). Industria extractivă şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au scăzut cu 4,5%, respectiv cu 2,3%.
