Economic

Europenii evită serviciile de plată online din motive de securitate

Ziarul de Vrancea
2 nov 2014 529 vizualizări
Aproape jumătate dintre utilizatorii de internet din Europa (44%) nu au încredere în nivelul de siguranţă al cumpărăturilor sau tranzacţiilor online, iar 38% dintre utilizatori ar opta pentru plăţi electronice mai frecvent dacă ar avea certitudinea că sunt protejaţi de fraudele cibernetice, conform unui studiu al unui producător de soluţii de securitate endpoint.


Potrivit cercetării, clienţii nu au încredere în sistemele de plată online din motive de securitate. Studiul arată că 62% dintre utilizatori se tem de fraudele financiare online şi dezvăluie numeroase exemple de motive pentru care aceştia au rezerve. De exemplu, 34% dintre cei care optează pentru plăţi online consideră că şi aplicaţiile oficiale ale organizaţiilor financiare pentru dispozitivele mobile necesită măsuri de securitate suplimentare pentru a putea fi folosite în siguranţă. În plus, 44% dintre utilizatori susţin că au anulat o operaţiune financiară în timpul procesării acesteia din cauza temerilor cu privire la siguranţă. "Nivelul de protecţie împotriva fraudelor cibernetice este un factor important pentru utilizatori în alegerea unui magazin online sau a unui operator de servicii financiare: 61% dintre respondenţi au afirmat că s-ar simţi mai protejaţi dacă organizaţiile ar adopta măsuri de securitate adiţionale pentru protejarea datelor financiare. Mai mult, 71% dintre utilizatorii europeni susţin că este necesar ca sistemele de plăţi online şi magazinele online să le protejeze şi computerele şi dispozitivele mobile împotriva fraudelor financiare", se spune în studiu.

Cui aparţine responsabilitatea pentru securitatea tranzacţiilor

În acelaşi timp, mulţi utilizatori sunt conştienţi că trebuie să implementeze propriile măsuri de securitate, în plus faţă de protecţia oferită de furnizorii de servicii de plăţi electronice. În timp ce 22% dintre utilizatorii europeni consideră că securitatea propriilor tranzacţii financiare este responsabilitatea băncilor şi 14% dintre aceştia consideră că ei înşişi sunt responsabili, majoritatea (59%) sunt de părere că atât utilizatorii cât şi băncile deţin responsabilitatea protecţiei informaţiilor financiare. Datele arată că utilizatorii ar accepta instrumente noi de la organizaţiile financiare pentru a lucra împreună pentru prevenirea fraudelor cibernetice. "Mulţi utilizatori încă optează pentru plăţile cu numerar sau cu carduri bancare la punctul de vânzare, în defavoarea achiziţiilor online prin intermediul computerelor sau a dispozitivelor mobile, iar această opţiune împiedică dezvoltarea pieţei de plăţi electronice. Pentru a încuraja oamenii să înceapă să utilizeze serviciile de plată electronică în mod activ, băncile, magazinele online şi sistemele de plăţi online trebuie să asigure utilizatorii că sunt protejaţi de fraudele cibernetice. O soluţie ar fi ca serviciile de plăţi electronice să adopte măsuri suplimentare de securitate care să protejeze tranzacţiile bancare şi plăţile pe internet sau prin intermediul dispozitivelor mobile. Aceste măsuri de protecţie suplimentare, specializate pe protecţia tranzacţiilor financiare, oferă utilizatorilor o certitudine imediată şi vizibilă cu privire la siguranţa banilor lor", afirmă specialiştii.

Xxxxxxxxxxxxxxxxx

Românii, prea săraci să meargă în extrasezon în vacanţe

Programele speciale de tipul "O săptămână la munte" au început să nu mai prezinte interes deoarece românii sunt prea săraci pentru a mai merge în extrasezon în vacanţe, a declarat pentru Agerpres, Dragoş Răducan, vicepreşedinte al Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).
"A dispărut cultura turismului în extrasezon. Lumea abia mai are bani să meargă în concediu în sezon. Nu mai pot strânge bani şi pentru escapade în extrasezon, aşa cum se întâmpla în anii 2004-2005 când au fost lansate programele acestea", a spus Dragoş Răducan.
Programul "O săptămână la munte", lansat de FPTR, se desfăşoară în perioada 2 noiembrie — 19 decembrie 2014. La ediţia de toamnă a programului participă 16 unităţi de cazare, vile şi hoteluri de două şi trei stele. Tarifele pentru cinci nopţi de cazare, fără mic dejun, sunt de 259 lei/persoană în unităţile de 3 stele şi de 161 lei/persoană, în cele de 2 stele.
"Degeaba noi scoatem pachete de cazare foarte ieftine. Uitaţi-vă ce se întâmplă şi cu turismul de sănătate, se scot locuri de cazare foarte ieftine, dar ca să ajungi acolo dai pe tren cam cât pe două nopţi de cazare. Acolo, la faţa locului, mâncarea costă mult, deci exact ce se întâmplă în Grecia şi toată lumea spune vai ce ieftin e în Grecia! E 100 de euro pentru şase nopţi de cazare, dar te mai costă încă 300 de euro mâncarea. Aşa este şi aici, noi dăm cu 30 de euro cinci nopţi de cazare, dar te mai costă 150 (de euro) ce mai cheltuieşti acolo. Se adaugă şi taxele locale care se cheltuiesc la faţa locului, plus alte cheltuieli. Noi scoatem locuri ieftine la cazare, dar ar trebui să existe un program mai mare în care să fie implicate şi autorităţile locale", mai spune Dragoş Răducan.
Prin derularea acestui program FPTR îşi propune să crească gradul de ocupare al unităţilor de cazare din zona montană şi să asigure accesul la odihnă a unui număr cât mai mare de turişti români. Sejurul, pentru cei care vor să beneficieze de tarifele din program, începe duminica şi se va termina vinerea.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.