Cum (nu) am luat banii UE prin Programul Regional 2007- 2013
Menite să reducă decalajul de dezvoltare între est şi vest, fondurile europene au fost şi mai sunt încă o sursă preţioasă de bani pentru cei care vor să le folosească în interes public, respectând strict regulile jocului. Agenţia pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Est, în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Operaţional Regional 2007 – 2013, a organizat ieri, la Focşani, o întâlnire cu autorităţile judeţene, primari şi beneficiari, în care s-a discutat despre problemele întâmpinate în implementarea proiectelor cu fonduri europene. Se ştie că acest exerciţiu financiar a fost unul dificil, în principal din pricina legislaţiei incoerente, a birocrației excesive, dar şi pentru că toată lumea a fost nevoită să înveţe din mers şi să corecteze pe parcurs erorile apărute. Practic, toate proiectele implementate au modificări în teren faţă de documentarea iniţială, fapt care a generat corecţii la sumele alocate şi multe alte situaţii neprevăzute. "Nu există proiect fără note de renunţare şi corecţii", a spus Luminiţa Mihailov, care a amintit și de "tonele de documente" necesare decontărilor. De exemplu, primarul de la Gugeşti, Vasile Vatră, care a reabilitat o şcoală în localitate, se judecă la Înalta Curte, referitor la o penalizare de 2% pe un proiect, imputată de Ministerul Dezvoltării. La rândul său, Romeo Iordache, şeful Direcţiei de Dezvoltare din Consiliul Judeţean, s-a văitat de situaţiile neprevăzute apărute şi a cerut armonizarea legislaţiei cu cea din UE în ceea ce priveşte achiziţiile, dar şi pentru acoperirea cheltuielilor neeligibile. "Este neplăcut ca beneficiar să ţi se aplice ştampila de corecţie financiară", a spus Romeo Iordache, care a exemplificat cu situaţiile neprevăzute apărute pe parcursul procesului investiţional, pe care finanţatorul le introduce în categoria celor imprevizibile, cum ar fi calamităţile, de exemplu. Practic, susţine oficialul CJ, cheltuieli declarate iniţial eligibile au fost reevaluate, fapt care a generat corecţii financiare.
Ce bani a atras regiunea
Luminiţa Mihailov (foto stanga), directorul ADR Sud-Est, a prezentat stadiul implementării Programului Operaţional Regional în Regiunea de Dezvoltare Sud-Est
Luminiţa Mihailov, directorul ADR Sud-Est, a prezentat stadiul implementării POR în Regiunea de Dezvoltare Sud-Est, precum şi rezultatele obţinute la nivelul comunităţilor locale. Potrivit ADR Brăila, la data de 17 octombrie 2014, REGIO - POR finanţează în regiune, respectiv în judeţele Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea, 480 proiecte, în valoare de 544 milioane de euro, reprezentând peste 95% din valoarea alocată regiunii. La aceeaşi dată, valoarea sumelor rambursate către beneficiari era de aproximativ 306 mil. euro, reprezentând 54% din totalul fondurilor alocate de 571,60 mil. euro. Din toată această sumă, în Vrancea au intrat doar 63 milioane euro prin proiecte accesate de autorități publice și companii private. Din cele 480 de contracte semnate în regiune, până în prezent 325 de proiecte s-au finalizat, cu Cereri de Rambursare finale plătite. "Cu precădere în ultimii doi ani, de când a fost introdus sistemul cererilor de plată, nu au mai fost înregistrate probleme majore cu asigurarea cash-flow-lui necesar implementării proiectelor", spun cei de la ADR Brăila, care subliniază că mai sunt, totuşi, câteva cazuri de proiecte cu valori mari ale cheltuielilor neeligibile, dar şi cu co-finanţare proprie mare, pentru care autorităţile locale întâmpină dificultăţi în a asigura resursele financiare necesare. Întârzirea în derularea unor proiecte a fost generată în principal de lipsa finanţării, de proiectele tehnice de proastă calitate sau cu erori, dar şi din pricina întârzierii cu care se fac la noi achiziţiile de lucrări. În plus, lipsa de experienţă şi-a spus cuvântul în ceea ce priveşte gradul mic de absorbţie. În jur de 150 de euro pe locuitor, pe axele prioritare ale POR, faţă de aproape 500 de euro, maximul ce putea fi absorbit, aceasta este rata de absorţie în regiune, potrivit unor cifre ale Ministerului Dezvoltării Regionale. Însă, spun cei de la ADR, riscul de neîncadrare în termenul de implementare a POR, respectiv 31 decembrie 2014, este mic pentru majoritatea proiectelor.
Probleme cu cofinanţarea
Prezenţi la întâlnire, primarii de la Panciu şi Adjud, respectiv Iulian Nica şi Constantin Armencea, au vorbit despre proiectele derulate şi au susţinut că se pregătesc deja pentru finanţările ce vor fi oferite pentru perioada 2014-2-2020, pentru care ghidurile de solicitare sunt în pregătire. Edilii s-au văitat că probleme sunt în special cu partea de cofinanţare şi cu cheltuielile neeligibile, care se asigură greu, pe fondul austerităţii bugetare. De exemplu, la Panciu, pentru cele 12 proiecte derulate, numai partea de cheltuieli neeligibile se ridică la aproximativ 50.000 de euro, potrivit primarului. La un moment dat, Primăria a fost la limita incapacităţii de plată din pricina numărului mare de proiecte pe care le-a accesat, dar pe care nu le poate confinanţa. Primarul Nica spune că are în derulare proiecte prin POR în valoare de 20 de milioane de euro. Edilul a trimis nenumărate solicitări atât la Consiliul Judeţean cât şi la Guvern pentru a primi parte de cofinanţare, de 2 milioane de euro. Suma este uriaşă în condiţiile în care veniturile la bugetul local, atrase din impozite şi taxe, abia se ridică la 1 milion de euro. Pe lângă cota de cofinanţare cu care autoritatea locală trebuie să participe, de 2% din valoarea totală, oraşul trebuie să suporte şi cheltuielile neeligibile şi TVA-ul aferent. Cel mai mare proiect al oraşului este EDU-Panciu - Proiect pentru extinderea, dotarea şi reabilitarea Liceului „Ioan Slavici” , cu o valoare de 30,4 milioane de lei. Lucrările au început în martie 2013. Tot Panciul a semnat în 2011 primul Plan l Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU), cu o finanţare de 3, 7 milioane de euro, asemenea proiecte fiind derulate şi în Focşani şi Adjud.
Pentru ce s-au luat bani
Printre cele mai importante realizări POR, la nivelul judeţului nostru se numără două proiecte care vizează reabilitarea două drumuri judeţene, DJ 204 E, care asigură legătura dintre oraşele Mărăşeşti şi Panciu, precum şi DJ 205 R între localităţile Coteşti- Poiana Cristei. De asemenea, foarte important este proiectul regional dezvoltat în cadrul Domeniului Major de Intervenţie 3.3 ce priveşte îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale ISU pentru intervenţii în situaţii de urgenţă, de rezultatele căruia beneficiează toate cele 6 judeţe ale Regiunii şi care are o valoare de 8,32 milioane euro. Pe Domeniul Major de interventie 3.4, Vrancea se laudă cu un proiect care a privit consolidarea, modernizarea şi dotarea Centrului Şcolar Măicăneşti, iar pe Domeniul Major de Interventie 5.1 cu proiectul Drumul de glorie al Armatei Romane în Primul Război Mondial. În următoarea perioadă vor mai fi semnate 13 contracte pentru investiţii în mediul rural, zonă unde judeţul nostru este deficitar. Directorul Luminiţa Mihailov i-a sfătuit pe cei interesaţi să acceseze proiecte să nu mai facă rabat de la calitate atunci când acceptă proiectele tehnice, astfel încât acestea să poată fi puse imediat în execuţie, fără a necesita modificări pe parcurs. "Este important să responsabilizăm proiectantul să livreze o marfă de calitate, să predea un proiect executabil", a spus Luminiţa Mihailov, după ce Romeo Iordache a atras atenţia că o firmă a livrat CJ un proiect tehnic pentru un drum fără să efectueze verificări pe teren şi care nu avea prevăzute ... şanţuri pe o porţiune. În plus, insistă cei de la ADR, este nevoie de elaborarea unor documentaţii de atribuire care să respecte strict legislaţia. Şi asta pentru că banii europeni sunt o oportunitate reală pentru dezvoltarea comunităţilor şi a mediului de afaceri şi este păcat să nu profităm de ei pentru a reduce decalajul de dezvoltare sau să-i folosim pentru a pava unora drumul către închisoare. (Silvia VRÎNCEANU)
