Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Aici sunt banii de autostrăzi, pensii şi salarii - Romania a pierdut 8,8 miliarde euro din TVA

Ziarul de Vrancea
23 oct 2014 559 vizualizări
Potrivit unui studiu al Comisiei Europene ţara noastră a înregistrat, în 2012, cel mai mare deficit de încasare a TVA din UE

CE estimează, într-un studiu publicat ieri, că, în 2012, s-au pierdut 177 de miliarde de euro din cauza nerespectării legislaţiei privind TVA sau a necolectării acestei taxe, Romania fiind statul UE cu cel mai mare deficit de încasare a TVA, cu 44% din veniturile preconizate (8,8 miliarde de euro). Un studiu al Comisiei Europene privind deficitul de încasare a Taxei pe Valoarea Adăugată arată că, în 2012, s-au pierdut 177 de miliarde de euro din cauza nerespectării legislaţiei privind TVA sau a necolectării acestei taxe. Această sumă reprezintă 16% din veniturile totale din TVA preconizate ale celor 26 de state membre, Cipru nefiind inclus în studiu din cauza lipsei unor date. Cele mai mici deficite de încasare a TVA au fost înregistrate în Olanda şi Finlanda (5% din veniturile preconizate) şi Luxemburg (6%). Cele mai mari deficite de încasare a TVA au fost în Romania (44% din veniturile din TVA preconizate), Slovacia (39%) şi Lituania (36%). Grecia a înregistrat cea mai semnificativă îmbunătăţire între 2011 (9,1 miliarde de euro) şi 2012 (6,6 miliarde de euro), dar continuă să fie unul dintre statele membre cu un mare deficit de încasare a TVA (33%), precizează Comisia Europeană. În Romania, deficitul de încasare a TVA a scăzut uşor în 2012, la 8,8 miliarde de euro, faţă de 8,9 miliarde de euro în 2011, dar în termeni procentuali a rămas la 44% din veniturile preconizate. În acelaşi timp, în 2012 veniturile din TVA au fost de 11,2 miliarde de euro (veniturile preconizate fiind de 20,05 miliarde de euro) faţă de 11,4 miliarde de euro (venituri preconizate de 20,3 miliarde de euro) în 2011. "Deficitul de încasare a TVA este în esenţă un indicator al eficacităţii – sau al ineficacităţii - măsurilor de asigurare a respectării legislaţiei privind TVA şi a măsurilor de conformare la legislaţia privind TVA, în întreaga UE. Datele prezentate astăzi arată că mai sunt multe de făcut. Statele membre nu-şi pot permit să piardă venituri de o asemenea amploare. Ele trebuie să crească presiunea şi să ia măsuri decisive pentru a recupera aceste sume care se cuvin bugetelor publice. Comisia, în ceea ce o priveşte, se concentrează în continuare pe reformarea fundamentală a sistemului de TVA, pentru a-l face mai robust, mai eficient şi mai greu de fraudat", a declarat Algirdas Šemeta, comisarul pentru fiscalitate. Studiul Comisiei, bazat pe date Eurostat, arată că deficitul de încasare este provocat de fraude, de falimente şi insolvenţe, de erori statistice, de plăţi întarziate şi de evitarea plăţii TVA ocolind legislaţia, dar fără a o încălca. CE precizează că statele membre trebuie să îşi reformeze sistemele naţionale de impozitare într-un mod care să faciliteze conformarea, să descurajeze evaziunea şi evitarea, precum şi să îmbunătăţească eficienţa colectării impozitelor. Executivul reaminteşte că oferit orientări clare în acest sens prin intermediul recomandărilor specifice fiecărei ţări.

Salariile în mediul privat au crescut cu 4,1%

Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în judeţul Timiş, unde majorarea a fost de 8%

Salariul mediu brut în mediul privat din Romania a crescut în acest an cu 4,1%, un avans aproape dublu faţă de media naţională fiind raportat în judeţul Timiş, în timp ce pentru judeţele din Transilvania, Muntenia şi estul Romaniei caştigul a rămas la acelaşi nivel din 2013. Astfel, salariul mediu brut în mediul privat din judeţul Timiş a crescut cu 8%, iar în Bucureşti cu aproximativ 3,4%. În judeţele din Transilvania, din Muntenia şi din estul Romaniei, salariul mediu brut a rămas la acelaşi nivel cu anul precedent. "Dinamica salarială mai accelerată din zona de vest a ţării poate fi explicată prin doi factori. Pe de o parte, este o competiţie intensă între angajatori, majoritatea organizaţii cu activitate de producţie, care sunt orientaţi către atragerea şi motivarea unei forţe de muncă avand profiluri şi specializări similare (de exemplu, ingineri sau muncitori calificaţi). La aceasta se adaugă o disponibilitate limitată a forţei de muncă, explicată printr-o rată a şomajului de 3-4% comparativ cu 7% la nivel naţional", a declarat Horaţiu Cocheci, Senior Manager, Liderul Echipei de Consultanţă în Resurse Umane, PwC Romania. De asemenea, studiul PwC arată că salariile angajaţilor din companii cu cifră de afaceri între 25 – 100 milioane euro sunt mai mari cu 70% comparativ cu salariile celor din companii cu cifră de afaceri de sub 10 milioane euro şi cu 8% comparativ cu cele din companiile cu cifră de afaceri de peste 100 milioane euro. Diferenţele sunt similare şi din punct de vedere al numărului de angajaţi: nivelul salarial mediu în companiile cu un număr de angajaţi cuprins între 100 şi 1.000 fiind mai mare cu 71% comparativ cu cele cu mai puţin de 100 de angajaţi, respectiv cu 16% comparativ cu cele cu peste 1.000 angajaţi. "Diferenţele sunt generate de ritmul alert de creştere caracteristic, de cele mai multe ori, acestui tip de organizaţii de dimensiune medie, spre deosebire de companiile mari, care sunt într-o etapă de stabilizare sau de companiile mici, care sunt în etapa de cristalizare a business-ului. În plus, aceste companii îşi permit să plătească mai mult pentru a-şi asigura o forţă de muncă capabilă să genereze şi să le susţină creşterea", a precizat Horaţiu Cocheci. Studiul salarial şi de beneficii PayWell Romania 2014 analizează nivelurile salariale şi politicile de remunerare a 166 de companii din nouă sectoare economice diferite (sectorul bancar, bunuri de larg consum, produse industriale, IT&C, publicitate, leasing, farmaceutic, retail şi centrele de servicii externalizate).

Un sfert dintre romani nu au primit niciodată un serviciu de calitate

Un sfert dintre romani spun că nu au primit niciodată un serviciu de calitate superioară, ale cărui atribute principale sunt rapiditatea livrării, politeţea celui de la care este achiziţionat, posibilitatea de a alege din mai multe opţiuni şi beneficiile suplimentare, potrivit Customer Focus şi EY. Mixul format din cele patru atribute cele mai importante ale unui serviciu de calitate superioară este dificil de regăsit în oferta de servicii din Romania, avand în vedere că doar 15% dintre respondenţii la chestionar consideră că au primit un serviciu excepţional în ultimele 6 luni, se arată în analiza "Experienţa serviciilor superioare". De asemenea, nu mai puţin de un sfert dintre respondenţi nu s-au bucurat niciodată de un astfel de serviciu. Industriile care, din perspectiva percepţiei respondenţilor, formează top 3 în privinţa calităţii sub aşteptări a serviciilor oferite sunt telecom, turism şi comerţ. Totuşi, în ultimele şase luni, 27% dintre respondenţii din Timiş spun ca au primit cel puţin un serviciu pe care îl consideră superior, podiumul fiind completat de cei din judeţele Braşov şi Cluj cu 23% respectiv 17%. Întrebaţi cine este responsabil în cea mai mare măsură de livrarea unui serviciu de calitate superioară, cei mai mulţi au ales angajaţii care se află în contact direct cu clienţii şi doar într-o măsură mai mică compania prin politicile generale şi managerii. Potrivit studiului, prima reacţie a consumatorilor atunci cand vine vorba de o experienţă negativă în privinţa serviciilor achiziţionate este, în măsură foarte mare, aceea de a renunţa la serviciul respectiv (67% dintre respondenţi), urmată de împărtăşirea experienţei cunoscuţilor (55%) şi de abia în al treilea şi al patrulea rand de o reclamaţie oficială (26%) şi comentarii în social media sau website-ul furnizorului respectiv (14%). În ultimele şase lui, peste jumătate dintre respondenţii la chestionar (51%) au renunţat la un serviciu din cauza lipsei de calitate.


Fondurile "Prima Casă" ajung pentru 5.000 de credite

Suplimentarea plafonului alocat programului "Prima Casă" asigură fonduri pentru 5.000 de potenţiali beneficiari pană la sfarşitul anului, potrivit Fondului Naţional pentru Garantarea Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), instituţie care de la lansarea programului a acordat 126.200 de garanţii. "În această perioadă, Programul «Prima Casă» a cunoscut o creştere peste aşteptări a numărului de solicitări, mai multe bănci partenere raportand epuizarea plafonului alocat, chiar şi în urma suplimentării acordate în luna septembrie a acestui an, cu 500 milioane lei", se arată într-un comunicat al FNGCIMM. Guvernul a aprobat marţi suplimentarea cu 400,5 milioane de lei a plafonului disponibil pentru emiterea de garanţii în cadrul programului, pană la 31 decembrie. FNGCIMM a acordat aproximativ 126.200 de garanţii, contracte încheiate în perioada 2009-2014, valoarea finanţărilor susţinute fiind de circa 4,8 miliarde euro. În acest an, numărul de garanţii acordate în cadrul programului a fost de aproximativ 20.500, cu un număr de finanţări accesate în valoare de circa 736 milioane euro. În topul pe judeţe în funcţie de numărul de solicitări primite se găsesc Municipiul Bucureşti cu 23,5% din total, Ilfov cu 13,6%, Cluj cu 7,1 %, Timiş cu 5,5 % şi, apoi, Constanţa, Braşov, Sibiu şi Iaşi cu procente de 3-5%.

Olteanu: BNR va analiza posibilitatea relaxării politicii monetare

Banca Naţională a Romaniei (BNR) va analiza eventuale măsuri de relaxare monetară în cadrul şedinţei Consiliului de Administraţie din 4 noiembrie, pe fondul încetinirii inflaţiei şi sub influenţa acţiunilor iniţiate de BCE pentru stimularea economiei, potrivit viceguvernatorului BNR Bogdan Olteanu. Rata inflaţiei va ajunge, probabil, sub nivelul de 2% la finalul acestui an, pe fondul scăderii presiunii pe preţurile alimentelor, a declarat Olteanu într-un interviu pentru Bloomberg. "Ne confruntăm cu cea mai scăzută rată a inflaţiei din ultimii 25 de ani, aflată însă peste nivelul din alte ţări" a arătat oficialul BNR. BNR are o ţintă pentru inflaţia anuală de 2,5% plus/minus un punct procentual. În luna august, BNR a redus prognoza de inflaţie, de la 3,3% la 2,2% pentru acest an şi de la 3,3% la 3% pentru 2015, şi a anunţat prognoze privind rata medie a inflaţiei de 1,4% în acest an şi 2,4% anul viitor. Olteanu a explicat că decizia BNR de luna viitoare privind dobanda cheie ar putea fi influenţată de măsurile de relaxare monetară adoptate de Banca Centrală Europeană (BCE) şi de reducerea dobanzii cheie cu 0,5 puncte procentuale, la minimul record de 2%, la începutul lunii octombrie de către banca centrală a Poloniei. Totodată, Olteanu a arătat că BNR va ţine cont de noile condiţii, care presupun rate foarte-foarte mici ale dobanzilor, nu doar în Frankfurt, ci şi în ţările vecine". Banca Centrală Europeană a menţinut, la începutul lunii octombrie, dobanda de politică monetară la nivelul minim record de 0,05%, după ce în septembrie a redus-o de la nivelul de 0,15%.

Eurobank: Preţurile locuinţelor s-au oprit din scădere

Perioada de scădere a preţurilor locuinţelor din Romania s-a încheiat, piaţa înregistrand o stagnare, iar în curand este posibilă chiar o creştere a preţurilor, potrivit Indicelui Proprietăţilor Rezidenţiale realizat de Eurobank Property Services (EPS). "Indicele naţional care a crescut cu 0,5% în al treilea trimestru al anului 2014, menţine perspectiva preţului stabil calculată în trimestrele anterioare. Cu toate acestea, de la începutul anului, evoluţia acestui indicator a înregistrat o scădere cu aproximativ 1%. Stagnarea recentă a preţului, combinată cu modificarea de -2,1% pe an ca medie în ultimii cinci ani, sugerează în primul rand că scăderea iniţială calculată în acea perioadă s-a încheiat şi în al doilea rand că, stagnarea preţului pe piaţa rezidenţială din Romania continuă fără a se înregistra revenirea preţului deocamdată", se arată într-un comunicat al EPS. Evoluţia indicilor rezidenţiali de preţ calculaţi de EPS sugerează sfarşitul scăderii generalizate a preţurilor, succedată de o stagnarea a preţurilor, mai evidentă în marile oraşe.

La datoria guvernamentală stăm bine

Datoria guvernamentală a Romaniei a scăzut cu 218 milioane de lei în trimestrul al doilea faţă de primele trei luni şi a coborat la 248,3 miliarde de lei (38,5% din PIB), fiind a treia cea mai mică datorie publică raportată la PIB din Uniunea Europeană, potrivit datelor prezentate joi de Eurostat. Faţă de trimestrul al doilea din anul trecut, datoria de stat a Romaniei a scăzut cu 0,3 puncte procentuale, de la 38,8% din PIB. Emisiunile de obligaţiuni şi certificate reprezentau 26,1% din PIB la finele lunii iunie, împrumuturile de stat 11,7% din PIB, iar numerarul şi depozitele 0,7% din PIB. Datoria guvernamentală a statelor din UE a crescut cu aproximativ 217,5 miliarde euro în al doilea trimestru faţă de primele trei luni ale anului, la 11.930 miliarde euro, echivalentul a 87% din PIB. Împrumuturile interguvernamentale, pe fondul crizei financiare, reprezentau 1,8% din totalul datoriei de stat din UE. Cele mai ridicate grade de îndatorare la finalul celui de-al doilea trimestru al acestui an au fost înregistrate în Italia (133,8% din PIB), Portugalia (129,4%) şi Irlanda (116,16%). La polul opus, cele mai scăzute datorii raportate la PIB au fost consemnate de Estonia (10,5% din PIB), Luxemburg (23,1%) şi Romania (38,5%). Germania, cea mai mare economie europeană, a înregistrat o datorie publică de 2.154 miliarde euro (75,4% din PIB), în scădere de la 2.147 miliarde euro la finele primului trimestru.

Creditul rămane pe minus

Creditele pentru populaţie şi firme au scăzut în septembrie cu 0,2% (sau 0,3% în termeni reali) faţă de luna anterioară, la 213,069 miliarde lei, influenţate negativ de scăderea finanţărilor în valută, cu 0,8%. "Creditul în lei a crescut cu 0,6 la sută (0,4 la sută în termeni reali), în timp ce creditul în valută exprimat în lei s-a diminuat cu 0,8 la sută (exprimat în euro, creditul în valută a scăzut cu 0,8 la sută). La 30 septembrie 2014, creditul neguvernamental a înregistrat o reducere de 4,5 la sută (-5,9 la sută în termeni reali) faţă de 30 septembrie 2013, pe seama majorării cu 7,6 la sută a componentei în lei (5,9 la sută în termeni reali) şi a diminuării cu 12,0 la sută a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 11,0 la sută)", arată Banca Naţională a Romaniei, într-un comunicat. Creditul guvernamental a crescut în septembrie cu 1,3%, la 81,368 miliarde lei. La 30 septembrie 2014, creditul guvernamental a înregistrat o creştere de 8,3% (6,7% în termeni reali) faţă de aceeaşi dată a anului trecut.












În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.